16 aprilie 2012

Adăugat în:

Istorici demolatori de mituri naționale.

Diaconescu Gheorghe Marius
2.      Data şi locul naşterii: 19 ianuarie 1970, Tăuţii-Măgherăuş.
4.      Cetăţenia: română.
5.      Naţionalitatea: română.
6.      Studii:
-         septembrie 1997-august 2000 – studii postuniversitare la Universitatea “Eötvös Loránd” din Budapesta, Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Şcoala de Doctorat din cadrul Secţiei de Istorie, specializarea în cadrul Catedrei de Istorie Medievală şi Premodernă a Ungariei. Teza de doctorat intitulată "Structura nobilimii ardelene în epoca angevină" a fost depusă în 18 decembrie 2003. Susţinerea publică va fi în primăvara anului 2004

-         1990-1995 – Facultatea de Istorie-Filosofie, secţia Istorie, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită cu diplomă de licenţă.
8.      Locuri de muncă:

-         din 16.02.2004 – lector universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

-       1.03.2002 - 15.02.2004 – asistent universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

-         1.02.2001-28.02.2002 – arhivist la Direcţia Generală a Arhivelor Naţionale ale României, Bucureşti.

-         15.09.1996-31.12.1997 – muzeograf la Muzeul Judeţean Satu Mare.

-         1.11.1993-31.08.1994 – profesor suplinitor la Grupul Şcolar Industrial de Telecomunicaţii şi Liceul teoretic George Bariţiu din Cluj-Napoca.
  1.04.1988-21.09.1990 – muncitor operator chimie anorganică la Intreprinderea Metalurgică de Metale Neferoase din Baia Mare.

Burse:


6.      Bursă de 3 luni acordată de Europa Institut, Budapesta, Ungaria, în perioada ianuarie-martie 1998.

7.      Bursă de 1,5 luni acordată de Fundaţia Soros în cadrul Programului de colaborare dintre istoricii români şi maghiari, în perioada 1 aprilie-15 mai 1995.


Cu toţii ştim de Mihai Viteazul că a făcut prima unire a ţărilor române. Formula corectă ar fi Mihai Viteazul este primul domnitor român care a făcut unirea ţărilor române. Fiindcă nu este primul

Habsburgii i-au lăsat lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, conducerea acestei părţi a frontului antiotoman. Mihai Viteazul şi domnul din Moldova, Ştefan Răzvan, aderă şi ei la Liga Sfântă, însă în anumite condiţii: înainte de a începe războiul, cei doi trebuie să încheie, din îndemnul împăratului, un tratat cu principele Transilvaniei. 
 În 1595 a fost semnat un tratat între principele Transilvaniei şi delegaţiile celor doi domni de dincolo de Carpaţi (Mihai Viteazul în mai, Ştefan Răzvan în iunie): „Acele două tratate sunt actul de unire. Prin acele documente, domnitorii români sunt reduşi la funcţia de guvernatori. Nu puteau să administreze vistieria ţării singuri. Acesta este un atribut al suveranităţii, al domniei. Domnul poate decide în evul mediu ce face cu banii ţării. I se ia acest drept”,

In plus, trei soli munteni trebuia să participe la Dieta Transilvaniei, care devenea forul suprem pentru cele trei ţări. De asemenea, boierii munteni primeau dreptul de a nu mai putea fi ucişi fără învoirea principelui din Ardeal. „Doar aşa a intrat în Liga Sfântă, direct n-a putut să intre pentru că cei din Ligă s-au temut că e omul turcilor”.

Din acel moment, titulatura lui Sigismund e „principe al Transilvaniei, Valahiei şi Moldovei”. 
Prima unire a ţinut, pentru Moldova, până în august 1595 (deci numai trei luni, începând cu iunie), deoarece la acea dată ţara este ocupată de Ieremia Movilă, care se înscăunează cu sprijin polonez. Pentru Ţara Românească, unirea a ţinut până în decembrie 1595: „De Crăciun, Mihai a fost în solie la Sigismund Bathory în Transilvania şi atunci principele, ca mulţumire pentru efortul depus în războiul antiotoman, i-a dat voie să foloseacă vistieria ţării”.
Mihai a pierdut bătălia de la Călugăreni! 
 După ce a încheiat tratatul de supunere față de Sigismund, Mihai începe lupta împotriva turcilor şi atacă cetăţile turceşti de dincolo de Dunăre. Apoi vin turcii şi are loc vestita bătălie de la Călugăreni, din august 1595. „Într-un război sunt mai multe etape. Poate fi victorie pe moment, dar analizând pe ansamblu, a fost o înfrângere. Într-adevăr, la Călugăreni, probabil că Sinan a căzut de pe cal cum spune legenda, probabil că au murit mai mulţi turci decât români. Dar după aceea, când s-a ridicat Sinan din nămol şi s-a uitat în zări, n-a găsit nici picior de ostaş român”
După Călugăreni, Mihai Viteazul s-a retras către valea Prahovei, spre munţi, aşteptând să vină Sigismund Bathory cu oastea Transilvaniei. „Să nu uităm că Sinan a intrat în Bucureşti, a intrat în Târgovişte, şi-a pus gardă otomană acolo. Deci practic n-a fost o victorie a lui Mihai Viteazul, în ciuda monumentelor care împânzesc ţara”, mai spune el. Armata transilvăneană a venit la Braşov, a trecut munţii, iar turcii au plecat din Ţara Românească, în urma bătăliei de la Giurgiu, unde s-a afirmat Mihai Viteazul.
 Mihai copiază modelul Sigismund, la sugestia lui Iojica

Acest gest aţâţă apele, în ciuda faptului că Mihai i-a asigurat pe habsburgi că intenţia lui a fost să scoată Transilvania din mâinile polonezilor şi să o returneze împăratului.

Îngrijorat de veştile pe care le avea de un plan al Poloniei de a-l răsturna în Muntenia şi a-l pune domn pe Simion Movilă, fratele lui Ieremia Movilă, el atacă Moldova, în 1600. „Mihai pune în aplicare ceea ce a făcut Sigismund înainte: este domn peste cele trei ţări. Cum a fost principe Sigismund Bathory în 1595, este el acum. El copiază un model, un model care i-a fost sugerat de Iojica în 1597. Aceste idei s-au dezvoltat în mintea lui, fireşte, era un strateg, era un militar, un domnitor. Dar ideea a pornit de la unirea făcută de Sigismund, când a văzut că toate cele trei ţări împreună au o forţă armată puternică. Aşa s-a ajuns să facă Mihai unirea, care a fost efemeră, câteva luni de zile”,

„Mihai Viteazul rămâne un model ca primul român ce a unificat ţările române. Mihai Viteazul trebuie să rămână în cărţile de istorie, bineînţeles, ocupă un loc important în Panteonul istoriei noastre. Dar trebuie spus adevărul. El a unit cele trei principate pentru a se elibera de presiunea polonă şi turcă, şi a copiat un model, creat de Iojica şi aplicat de Sigismund Bathory. De fapt, s-a urmărit crearea unei puteri care să reziste turcilor. Şi aceasta să înlocuiască Ungaria care a fost un factor de echilibru în zonă”