14 iunie 2015

Adăugat în:

12-14 iunie, academiada de la Prundeni, Valcea

Afisul Sesiunii
Academia Oamenilor de Stiinta din România a trimis un numar important de personalitati la Ateneul Satesc Zavideni, din comuna Prundeni, judetul Vâlcea, lânga Dragasani, unde inimosul  animator cultural din Rm Vâlcea, Ion Maldarescu, presedinte al Societatii Culturale ART- EMIS, a organizat o sesiune de comunicari stiintifice in probleme de securitate nationala, sub deviza AMOR PATRIAE NOSTRA LEX-Legea noastra este dragostea de PATRIE. 
Printre organizatori s-a numarat si ACMRR din SRI-Sucursala Vâlcea, totul beneficiind de incredibila baza materiala culturala creata de primarul Ion  Horăscu in comuna Prundeni.
Rar iti este dat ca intr-o sesiune de comunicari sa intâlnesti atâtea personalitati ale vietii culturale, stiintifice, istorice, militare si din mass media, asa cum s-a intâmplat in zilele de vineri si sâmbata la, de retinut, Ateneul Satesc Zavideni.
Asistenta a fost asigurata de membri ai Forumului Cultural Rm Vâlcea si cadre militare in rezerva din Garnizoana Rm Vâlcea.
A fost un regal sa asculti asemenea oameni cu astfel de comunicari:


Exp Gh Uta:  machete cu blindate si avioane din dotarea, in timp, a Armatei Române

-Col. (r) Prof. univ. dr. ing. Marian Rizea - Informaţia, cea mai veche, perfecţionata şi perfectibilă armă din arsenalul umanităţi
- General Br. (r) Prof. univ. dr. Cristian Troncotă - Discursul antisecurist în spaţiul public românesc - decembrie 1989.
- Prof. univ. dr. Corvin Lupu - Criza alimentara si energetica din România anilor '80, componentă a Planului „Dniestr". 
Rationalizare de combustibil si alimente la consum in timp ce depozitele erau pline
Ion Maldarescu, Ion Horescu si Jipa Rotaru la prezidiu, in prim plan M.Ghiurco si M.Chelaru
- Dr. Florian Bichir, membru CNSAS - Francmasoneria în atenţia Securităţii
Bichir, pe care il cunosteti si din emisiuni de Televiziune, are cercetari despre evolutia supravegherii de catre Securitate a  organizatiilor masonice. Anecdotic: masonul Ralea a fost numit ambasador in SUA in 1946. Presedintelui Truman i s-a redactat un mic rezumat despre România pentru a fi informat cu ocazia prezentarii scrisorilor de acreditare, in care rezumat se spunea ca stramosii românilor sunt dacii.  Truman a facut urmatoarea remarca dupa prezentarea scrisorilor: noi pe aici ne-am descurcat cu indienii, voi mai aveti probleme cu dacii?

- Comandor (r) Prof. dr. Jipa Rotaru (A.O.Ş.R.) - De la Trianon la Dictatul de la Viena; 75 de ani de la destrămarea teritorială a României Mari. 

- General (r) Prof. dr. Mircea Chelaru - Despre securitatea vulnerabilă şi consolidarea alianţelor. Excurs în diplomaţia informativă. A subliniat permanenta irosire a românilor  in trecut. 

- Dr. Monica Ghiurco, redactor la TVR - Serviciile speciale ale României si noile provocări de securitate-actiunile asimetrice si necesitatea pregatirii fortelor de ordine care, asa cum s-a vazut in Franta, vin primele in contact cu elementele teroriste si nu stiu cum sa actioneze eficient, ba, mai mult, devin primele victime ale agresorilor teroristi.
 Prof.Univ. George Potra si Filip Teodorescu, presedinte ACMRR din SRI....o asculta pe Monica Ghiurco
 -Comandor Prof. dr. Olimpiu Glodarenco - Problema submarinelor la Conferinţa de Pace de la Paris din anul 1919

- Prof. univ. dr. Petre Ţurlea (A.O.Ş.R.) - România în cel de-Al Doilea Război Mondial - Probleme controversate. Prezentarea volumului „Evrei şi români în secolul XX", vol.II
- Prof. univ. dr. George Potra (A.O.Ş.R.) - Actualitatea unui discurs: Nicolae Titulescu „Inima României", Ploieşti, 3 mai 1915. Prezentarea volumului „Nicolae Titulescu - Arhivele pierdute. Dosarul unei recuperări", 2015
- Dr. Alba Popescu - Observaţii privind actualitatea războiului hibrid în Ucraina şi capacitatea României de contracarare a unor atacuri de tip hibrid
- Nicoleta Nistoroiu - Interesul politic în falsificarea istoriei moderne si contemporane
-Publicistul - Corneliu Vlad - Copiii nedoriţi ai lumii libere
- Dr. Liviu Ţăranu - Între istorie și memorie. 50 de ani de la moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej