15 aprilie 2017

Adăugat în:

Sărbători Pascale Fericite!


video

18 comments:

Adrian spunea...

Viitorul sună bine, totuși.
Ia priviți și ascultați ce se întamplă într-o gradiniță din Coreea de Nord(e adevarat sub îndrumarea unor occidentali)! Urmăriți tot filmul!
Eu zic că astfel pot fi aduși pe linia bună nord coreenii.
https://www.youtube.com/watch?v=j3Vf06Jzn6I
Sunt eu deplasat?

Adrian spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Adrian spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
karadeniz spunea...

Hristos a Înviat !
Hristos a Înviat! Ce vorba Sfântă!
Iți simți de lacrimi calde ochii uzi
Și-n suflet parcă serafimii-ți cântă
De câte ori creștine o auzi.

Hristos a Înviat în firul ierbii,
A înviat Hristos în Adevăr;
În poienița-n care zburdă cerbii,
În florile de piersic și de măr.

În stupii de albină fără greș,
În vântul care suflă mângâios
În ramura-nflorită de cireș
Dar vai, în suflet ți-nviat Hristos?

Ai cântărit cu mintea ta creștine
Cât bine ai făcut sub cer umblând,
Te simți măcar acum pornit spre bine
Măcar acum te simți mai bun, mai blând?

Simți tu topită-n suflet vechea ura?
Mai vrei pieirea celui plin de Har?
Ți-ai pus zăvor pe bârfitoarea-ți gura?
Iubirea pentru semeni o simți jar?

O, dacă-aceste legi de-a pururi sfinte
În aur măcar azi te-au îmbrăcat
Cu serafimii-n suflet imn fierbinte
Ai drept să cânți: Hristos a Înviat!

Vasile Militaru

Huhu Rezea spunea...

@Bontas
Un copil cu tableta ar fi trimis comentariul despre gradunita pe topicul cu parada de la Phenian.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Va multumim! Si Dv. la fel, impreuna cu cei dragi, cat si toti postatorii! Doamne, ajuta!

Huhu Rezea spunea...

@karadeniz
Pilduitoare versuri a scris Militaru pentru cei care se cred credincioși.
Câți dintre noi simțim ca... gheața iubirea pentru semeni!

Adrian spunea...

Imi pare rau ca nu ati inteles comentariul meu...
Sanatate tuturor!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Veniti de luati Lumina caci Hristos a-nviat!

Daca esti liber si fara nici un pacat,
In credinta noasta, crestina;
Daca esti inchis, fiind condamnat
Vinovat, sau fara de vina,
Pentru toti romanii Hristos a inviat!

Daca esti simplu om, sluga, argat sau imparat,
Ori daca esti sanatos si senin
Sa ai grija de bolnavul din pat
Sa nu simta amarul si-al bolii venin
Nici in Ziua canad Hristos din morti a-nviat!

Toti ne nastem si murim in pacat,
Dar iertarea-i divina atunci cand o dai
Acelora care te-au maniat si scuipat,
Daca vrei alaturi sa stai
De Hristosul care, dupa ce a murit, a inviat!

De sfinele Pasti cu suflet curat
Voi merge senin pe calea spre Cruce
Pentru Lumina ce-o am de luat
Sa-mi fie credinta pe unde m-oi duce
Si ajutat de Hristosul ce-a inviat!

Si pagan daca ai fi, sarac sau bogat,
Nu conteaza ce gandesti si cum vezi,
Dar Hristos murind ti-a luat fiecare pacat
Si astfel mantuit sa traiesti si sa crezi
Ca pe Cruce a murit si la Cer a urcat!

Veniti de luati Lumna caci Hristos a-nviat!


Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Acesti copii nord coreeni m-au induiosat pana la lacrimi! Atat de majestuosi, de frumosi si gingasi in naivitatea lor infantila, ca niste petale de fori sub razele de soare, dar pe atat de talentati si speciali pe o melodie destul de complcata pentru frageda lor varsta! Traiesc intr-o tara condusa de un dictator tiranic, si poate ca si flamanzesc, in timp ce trudesc sa-si invete armoniile, dar si la noi daca ar trai n-ar avea o soarta mai rozalie, pentru ca nu o data am vazut copii foarte talentati traind in lipsuri, saracie crunta si neajutati de catre un stat impotent care n-are grija decat sa-i imbogateasca pe smecherii politici abonati la banii publici, de aproape 30 de ani, sfidandu-ne cu ingamfare si netematori in fata unei justitii corupte si aservite total politicului...

Iulian Mares spunea...

HRISTOS A INVIAT!

Iulian Mares spunea...

”Primul care a denuntat nedreptatea procesului lui Isus a fost un talhar."
Pe langa partea religioasa, sarbatoarea crestina a invierii lui Isus scoate in evidenta rolul legii si al judecatii in societate. Conform relatarilor biblice si extra-biblice, Isus a fost condamnat in baza unui proces nedrept, care a incalcat atat normele procesuale iudaice, cat si pe cele romane din timpul respectiv.
Pilat, procurator roman al regiunii, a lasat poporului responsabilitatea sentintei lui Isus. Iar poporul, manipulat de preoti si carturari, a strigat ca doreste sa fie eliberat un vinovat si pedepsit un nevinovat.
"Sa nu te iei dupa cei mai multi, ca sa faci rau; si la judecata sa nu urmezi celor mai multi, ca sa te abati de la dreptate", spune una din regulile date de Dumnezeu lui Moise dupa iesirea din Egipt.
Intelepciunea acelor cuvinte e valabila si azi, caci pericolul judecatilor populare e mereu prezent. E important sa ne amintim ca judecata se face dupa lege si proceduri, nu dupa aplauzele sau strigatele multimilor.
Sentinta data in cazul lui Isus a fost ca acesta sa fie rastignit pe cruce. El si-a executat pedeapsa rastignirii intre doi talhari.
Unul dintre talhari il persifleaza pe Isus si-i spune ca, daca intr-adevar are puterea care se spune ca ar avea-o, sa se mantuiasca El de pe cruce si sa-i mantuiasca si pe ei.
Celalalt talhar, insa, spune: "Nu te temi tu de Dumnezeu, că eşti în aceeaşi osândă? Şi noi pe drept, căci noi primim cele cuvenite după faptele noastre; Acesta însă n-a făcut nici un rău" (Ev. Luca cap 23).

ifrim spunea...

Sarbatori fericite!

reddog spunea...

Mihai Eminescu - Invierea

Prin ziduri innegrite, prin izul umezelii,
Al mortii rece spirit se strecura-n tacere;
Un singur glas ingana cuvintele de miere,
Inchise in tratajul stravechii evanghelii.
C-un muc in mani mosneagul cu barba ca zapada,
Din carti cu file unse norodul il invata,
Ca moartea e in lupta cu vecinica viata,
Ca de trei zile-nvinge, cumplit muncindu-si prada.
O muzica adanca si plina de blandete
Patrunde tanguioasa puternicile bolti:
\"Pieirea, Doamne sfinte, cazu in orice colt,
Inveninand pre insusi izvorul de viete,
Nimica inainte-ti e omul ca un fulg,
S-acest nimic iti cere o raza mangaioasa,
In palcuri sunatoare de plansete duioase
A noastre rugi, Parinte, organelor se smulg\".
Apoi din nou tacere, cutremur si sfiala
Si negrul intuneric se sperie de soapte...
Douasprezece pasuri rasuna... miez de noapte...
Deodata-n negre ziduri lumina da navala.
Un clocot lung de glasuri vui de bucurie...
Colo-n altar se uita si preoti si popor,
Cum din mormant rasare Christos invingator,
Iar inimile toate s-unesc in armonie:
\"Cantari si laude-naltam
Noi, Tie unuia,
Primindu-l cu psalme si ramuri,
Plecati-va neamuri,
Cantand Aleluia!
Christos au inviat din morti,
Cu cetele sfinte,
Cu moartea pre moarte calcand-o,
Lunina ducand-o
Celor din morminte!\"

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@ Hristis a inviat!
Dragi camarazi, hai sa va zic de un obicei mai putin obisnuit care se petrece de Pasti in satul Gagesti, com. Bolotesti, Jud. Vrancea, la cumnatii mei, si chiar si in casa cunoscutului jurnalist, Ion Cristoiu, fiind nascut acolo si avand casa batraneasca mostenire:
In ziua de Pasti nu se ciocnesc oule in acest sat, dimineata, dupa ce te-ai spalat pe maini si pe fatza cu apa dintr-o carafa in care se afla oua si bani de metal, mai ales daca sunt de argint, cum zice traditia, iei nafura si agheasma si apoi ciocnesti ouale rosii! Cu foarte multi ani in urma m-a uimit acest obicei care nu se practica peste tot, cam cu aproape cu 20 de ani in urma am descoperit asta, insa noii preoti veniti la parohia din sat se pare ca se lupta sa dezradacineze aceasta traditie intarziata cu o zi. Nici astazi, cei in varsta n-au practicat acest obicei traditional, urmand sa uzeze de el maine, deci a doua zi de Paste, cum le este traditia din strabuni! Nu ma aflu acum acolo, aflandu-ma in Onesti, insa cumnata-mea mi-a confirmat telefonic acest fapt. V-am scris despre asta sa aflu daca si in alte zone ale patriei se practiaca acest ritual cu o zi mai tarziu decat cel obisnuit.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Si acum vin cu un alt obicei ciudat care se tine intr-o localitate din Romania, si a carei nume nu l-am retinut, dar stirea care m-a uimit s-a dat pe Romania TV: A doua zi de Pasti, cand se duc oamenii la cimitir pentru cinstirea mortilor, se da de pomana...muzica lautareasca! Da, se canta sarbe, hore, batute si alte melodii care i-au placut pe timpul vietii celui decedat! In acest scop, sunt formatii restranse de lautari care sunt chemati la morminte si platiti sa le cante celor defuncti, dupa care familia spune bodaproste cu lumanarea aprinsa si bunaciunile de pomana pregatite sa fie impartite dupa slujba de pomenire efectuata de catre preoti...Traditiile romanesti n-au limite si te surprind prin diversitatea acestora, dar nefiind unitare si generalizate, ci doar zonale si limitate pe un areal teritorial restrans, ne vor uimi intotdeauna! Nimic nu strica atunci cand ai credinta inradacinata ca sunt bine primite si nu fac rau celor dragi, plecati cu multe regrete din lumea celor vii!

Huhu Rezea spunea...

@Corneliu
Precis că nu le fac rău.
Dar cine e sigur că... măcar le fac bine celor morți?
Nu putem să constatăm decât că se simt tare bine cei care cântă și chefuiesc în cimitir.Este un obicei țigănesc.
Ceremonia pentru cei plecați este doar un pretext.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@ Huhu Rezea: Da, aveti dreptate ca e un obicei tiganesc, desi cimitirul, dupa cum am descoperit ulterior, este dintr-un sat sau catun din Mehedinti populat, dupa cum am observat, de romani. Rau nu le fac, dat fiind ca sufletele celor morti nu raman in cadavre ci se ridica, sub forma de energii, in lumi astrale sau paralele prin portaluri pe care nici acum nu le cunoastem. Ma gandeam ca suntem ancorati inca de traditii pagane ce s-au pastrat poate de milenii si care sunt pierdute, dar ramase ici, colo in zone foarte restranse, una mai cidata decat alta. Eu am vazut de-a lungul vietii mele si alte ciudatenii, pe care le-am uitat, in ritualurile crestin-religioase din anumite zone si regiuni, ceea ce denota ca nu exista un totalitarism sau unitate de actiuni religioase pe tot arealul tarii nostre, iar multe dintre ele sunt tributare vechilor traditii pagane ramase din mosi stramosi inca din timpuri imemoriale...
Pretexte, in multe dintre ele, de a se bea si manca vartos, beutura fiind baza, alfa si omega de nadejde, pana ce se uita de Dumnezeu si cele sfinte, si pana ce se da in regula celor lumesti, laice, de sudalme, incaierari si spurcarea acestor sarbatori religioase! ,,Ca asa-i romanul''...cum spun versurile unei melodii populare...