31 mai 2018

Adăugat în: ,

Mircea Dogaru a obținut audiența la ministrul Tudorel Toader pentru valorificarea Deciziei nr. 20/2000 a CCR referitoare la egalitatea de tratament între militari si magistrati privind pensiile de serviciu

Aflat in studioul Realitatea Tv, intr-o emisiune în care ministrul Justiției,  domnul Tudorel Toader, a intervenit telefonic pentru a da lămuriri în lagătură cu efectele deciziei CCR,  referitoare la conflictul de natură constituțională pe care președintele Iohannis l-a generat,  prin scoaterea șefei DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției, domnului Mircea Dogaru i-a străfulgerat o idee genială, când l-a auzit pe TT spunând că nicio decizie a CCR nu rămâne fără efecte... și a întrebat:
MD: -Ce facem domnule ministru cu deciziile CCR care nici după 20 de ani nu sunt aplicate, așa cum este Decizia nr. 20/2000, care a statuat egalitatea de tratament intre magistrați și militari atunci când când legiuitorul a fost pe cale să dsființeze pensiile de serviciu ale magistratilor?
TT:- Asta este o problema care necesită o discuție separată.
MD:- Bine domnule ministru, o să vin la d-voastră cu tot materialul.

Redau mai  jos doar partea din Decizia nr. 20/2000, în care Curtea expune considerentele sale privind egalitatea de tratament între pensiile militare si pensiile de serviciu ale magistraților.
 .............Decizia CCR
2.b) Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în România, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, "dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale". În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.
Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.
Decretul nr. 214/1977 este aplicabil nu numai cadrelor din armată, ci și celor din sistemul Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției etc.
Examinând cel de-al doilea aspect al criticii de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este întemeiată.
Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementărilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul "Meritul Militar", conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrați
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta. În cazul magistraților, Constituția însăși, prin art. 124 alin. (2) și prin art. 131 alin. (2), prevede, ca o garanție a imparțialității magistraților, că funcția de judecător și, respectiv, aceea de procuror "[...] este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior". În același timp art. 112 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede că magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile, precum și participarea la administrarea unor asemenea societăți.
Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniformă și dreptul de a folosi, în condițiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraților, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora și al familiilor lor de a fi protejați în situațiile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor amenințări. De asemenea, art. 129 din Constituție prevede că "Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor", iar în aplicarea acestor dispoziții constituționale art. 143 din Legea nr. 92/1992, republicată, stabilește obligația Ministerului de Interne în acest sens. În sfârșit, art. 239 din Codul penal, reglementând infracțiunea de ultraj, prevede în alineatul final agravarea pedepsei în cazul în care infracțiunea este "[...] săvârșită împotriva unui magistrat, polițist sau jandarm, ori alt militar".
Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri.
În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că principiul egalității în drepturi își găsește expresia în numeroase acte internaționale la care România este parte, printre care unul dintre cele mai recente este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 și ratificată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art. 12 al părții a II-a reglementează între altele "Dreptul la securitate socială", prevede, de asemenea, la art. E al părții a V-a, denumit "Nediscriminarea", că "Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, sănătate, apartenență la o minoritate națională, naștere sau orice altă situație". În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată "Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privința persoanelor protejate"), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeași forță juridică în sensul că "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie".
De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.
În același timp Curtea Constituțională constată că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abrogă reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților. Așa fiind, se impune concluzia că este nejustificată abrogarea prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a dispozițiilor art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.
Într-adevăr, diferența de regim juridic ce se creează între pensia magistraților și pensia militarilor constituie, în condițiile înfățișate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Între acestea figurează și prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al căror cuprins, conturat prin dispozițiile corespunzătoare ale anexei, cuprinde și dispoziția conform căreia "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie". Din aceste dispoziții, care sunt obligatorii pentru statul român, făcând parte din dreptul intern, conform art. 11 din Constituție, ca urmare a ratificării Cartei rezultă că este discriminatorie diferența de tratament juridic ce nu se întemeiază pe un motiv obiectiv și rezonabil.
În același sens este de altfel și jurisprudența îndelungată a Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunțată în cazul "Marks contra Belgiei", 1979).
De asemenea, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a stabilit că "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice". De asemenea, prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite".
Constatând neconstituționalitatea dispozițiilor art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituțională observă totodată că această abrogare a reglementării legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistrați este contrară exigențelor actuale pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile magistraților, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
Astfel, "Principiile fundamentale privind independența magistraturii", adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) și confirmate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluțiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 și nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art. 11 că "durata mandatului judecătorilor, independența acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile și vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".
În mod asemănător, "Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independența, eficacitatea și rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, subliniind importanța independenței judecătorilor în scopul întăririi preeminenței dreptului în statele democratice și în considerarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a "Principiilor fundamentale [ale Organizației Națiunilor Unite] privind independența magistraturii", anterior menționate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea "de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilităților pe care și le asumă".
De asemenea, art. 6.4 din "Carta europeană privind statutul judecătorilor", adoptată în anul 1998, prevede că "În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională".
Din examinarea documentelor internaționale menționate, Curtea Constituțională reține preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independența și imparțialitatea judecătorilor, ținând seama că judecătorii se pronunță asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și bunurilor cetățenilor. În acest context, o importanță deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remunerații și a pensiei adecvate pentru magistrați, precum și a garantării prin lege a acestora. De asemenea, Curtea Constituțională constată că în toate aceste documente principiile și măsurile stabilite cu privire la statutul și drepturile magistraților sunt puse în relație directă cu prevederile art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege.
În aceste condiții, Curtea Constituțională constată că, deși unele dintre documentele internaționale menționate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conțin și prin finalitățile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte și în tratate la care România este parte și, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 și 20 din Constituție.
Totodată, Curtea Constituțională reține că rațiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaționale avute în vedere în considerentele anterioare ale acestei decizii se află în convergență cu dispozițiile art. 123 alin. (2) din Constituție, conform cărora "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". Într-adevăr, aceste dispoziții constituționale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzută prin art. 1alin. (3) din Constituție. Așa fiind, abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, contravine și principiului stabilit prin art. 123 alin. (2) din Constituție.
În sfârșit, Curtea Constituțională constată că argumentele care conduc la admiterea sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție se regăsesc și în poziția Guvernului care, în calitatea sa de inițiator al proiectului noii legi a pensiilor, nu a realizat nici o deosebire de tratament juridic între pensia de serviciu a magistraților și aceea a cadrelor militare, menținând ambele categorii. De asemenea, Guvernul, prin reprezentantul său, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului legii, a combătut propunerea făcută de unii parlamentari de a se abroga dispozițiile legale care reglementează pensia de serviciu pentru magistrați, atât prin argumente de drept comparat, cât și prin invocarea asemănărilor cu pensia de serviciu a militarilor, astfel cum rezultă din stenograma ședinței Senatului din 30 octombrie 1999. De altfel, Senatul a adoptat art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale în redactarea cuprinsă în proiectul înaintat de Guvern, așadar fără abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, ceea ce a determinat consecința aplicării dispozițiilor art. 76 din Constituție, referitoare la desfășurarea procedurii de mediere între cele două Camere ale Parlamentului.
De asemenea, în punctul de vedere comunicat Curții Constituționale cu ocazia soluționării de către aceasta a sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție, Guvernul a considerat că sesizarea este întemeiată, concluzionând în sensul că "prevederile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care privesc abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale [...]".
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 11, al art. 16 alin. (1), al art. 20 alin. (2), al art. 123 alin. (2), al art. 144 lit. a) și al art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 2 alin. (3), al art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată,
C U R T E A
În numele legii
D E C I D E:
1. Constată că dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt constituționale.
2. Constată că dispozițiile art. 198 din aceeași lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituționale.
Decizia se comunică Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și Curții Supreme de Justiție, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Definitivă și obligatorie.
Deliberarea a avut loc la data de 2 februarie 2000 și la ea au participat: Lucian Mihai, președinte, Costică Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stângu, Florin Bucur Vasilescu și Romul Petru Vonica, judecători.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
LUCIAN MIHAI

49 comments:

Iulian Mares spunea...

Este o speranta....

luminita spunea...

EXCEPTIONAL

Leonard spunea...

Pai tot TT-ul ne tot spunea ca deciziile CCR-ului "NU SE DISCUTA" , iar in aceasta situatie ne spune practica ca "este alta DISCUTIE".
Daca era TT-ul , om asa cum vrea sa para , pai in loc de "alta discutie" , ar fi spus : " DA, Dle. D ,AVETI DREPTATE SI VOI FACE TOT CEEA CE DEPINDE DE MINE SA FIE RESPECTATA DECIZIA LA CARE FACETI REFERIRE. IAR DACA NU AM CU CINE SA MA INTELEG , A DOUA ZI DEMISIONEZ" . Cam acesta era un gen de raspuns al TT-ului , care ar fi trebuit sa va dea motive de "inflacarare" , si nu raspunsul dat , cum ca DECIZIA CCR este "alta DISCUTIE". Cum adica , unele decizii nu se discuta si altele se discuta ?
F&M+ALGE NU VOR FACE NIMIC , PANA IN DOUZECI-DOUZECI LA ALEGERILE PARLAMENTARE , IN ACEST DOMENIU. VOM TRAI SI VETI VEDEA !
La fel F&M se comporta si cu REFERENDUMURILE . Aplica numai ce vor ei. NU E VINA LOR !

Leon spunea...

Dupa publicarea in MO a acestei Decizii a CCR, Plenul Camerei Deputatilor in sedinta din data de 07.03.2000, a ACCEPTAT obiectiunea de neconstitutionalitate a textului din proiectul de lege PL 199/15.07.1998, privind sistemul public de pensii, deoarece nu a fost intrunita majoritatea de cel putin 2/3 din totalul deputatilor (343 deputati); au fost prezenti in sala 273 deputati, 215 au votat pentru mentinerea in Art.198 a Abrogarii art.103 din Legea nr.92/1992, si 58 au votat pentru eliminarea acestui articol.
Interesant este ca au lipsit numai 12 voturi pentru a obtine aceasta majoritate iar printre cei 70 de absenti la aceasta sedinta au fost: Crin Antonescu, Traian Basescu, Victor Babiuc, Traian Remes, Mircea Cosea, Dan Agathon,s.a..!
In final acest proiect de lege (PL 199/1998 ), a devenit, dupa promulgare si publicare in Monitorul Oficial, Legea nr.19/01.04.2001, privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale; iar Decretul 214/1977, privind pensiile militare de stat ( valabil pentru tot SNAOPSN ) a fost abrogat dupa 24 de ani, prin aparitia Legii nr.164/10.04.2001...!!

Huhu Rezea spunea...

Domnul Dogaru si alti lideri ai unor asociatii de rezerviști își pun prea multe speranțe în invocarea Deciziei nr. 20/2000 pentru a contracara efectele ordonanțelor 57/ 2015 și 59/2017.
Această decizie a fost incalcată grosolan, in 2010,de guvernarea Base- Boc-Oprea, prin L119, care a desfiintat initial toate pensiile speciale, iar prin Decizia CCR au fost din nou păstrate numai pensiile magistraților, pentru că acestia au stiut atunci să invoce decizia CCR din anul 2000. Exceptiile ridicate de parlamentari pentru controlul constituțional al L 119 inainte de promulgare nu au adus asemenea argumente si pentru pensiile militare.
Abia prin L 223/2015 s-a reintrat in logica constituțională a deciziei.

Domnul Dogaru nu observă ca această decizie admite egalitate de tratament intre militari si magistrati in privinta dreptului la pensie de serviciu dar, in acelasi timp, admite, cum este și firesc, diferențieri in modalitatea de calcul a celor două categorii de pensii de serviciu.
Asa că nu poți să invoci această decizie pentru a ataca articole 30 din L223,modificat de OUG 57/2015, sau Art.VII din OUG 59/2017.
Asa cum am mai arătat există altă decizie a CCR, nr.872/2010, vezi aici

https://www.huhurez.com/2017/04/art-41-din-proiectul-legii-salarizarii.html
mult mai eficientă pentru a ataca OUG nr.59/2017 privind abrogarea actualizării pensiilor militare


CEZAR spunea...

Vise taica ...a la Daogaru...!

Leonard spunea...

Deci cum e ca nu am inteles nimic.
La Actiunea la Curtea de apel cu invoc. exceptiei de nec. a art. VII - sau separat , in alt gen de actiune se invoca Decizia 872/2010 .

tigri2 spunea...

@Huhurezule :"Vulpea cand nu ajunge la struguri spune ca sunt acri" sau "pisica cand nu ajunge la slanina zice ca pute(miroase)" , asa faci si tu acuma. daca sunteti atat de priceputi si interesati sa rezolvati problemele noastre de ce nu ati fost voi primii care sa invocati aceasta decizie , decizie care are in spatele cuvintelor un scop mult mai profund si anume de a intra in legatura cu d-l ministru Tudorel Toader si a-i cere un sprijin care va aduce o motivatie solida, deci nu forma ci fondul este important in aceasta "cestiune" asa ca als-o mai molcutza cu ...sarcasmul , caracteristice unui fost securist!!!

Trofin spunea...

Corecta opinia prezentata mai sus de Admin !. Doar visatorii ( nu vizionarii !) pot sa mai spere ca respectiva decizie este un suport pentru tratamentul durerilor pensionarilor militari. Decizia respectiva nu face altceva decat sa sustina problema magistratilor prin comparatie cu ce beneficiau ,la vremea respectiva, militarii pensionari . Am asistat si eu , pasiv , la interventia lui M. Dogaru , interventie care a produs rumoare in randul celor prezenti in studiou si o replica inteligenta a ministrului justitiei. Nu era momentul pentru inca o palma data pensionarilor militari. Solutia la problema noastra nu se gaseste decat intr-un mediu politic si economic adecvat. Acum , armata trebuie sa se reinzestreze dar nu prin efortul intregii natiuni cum ar fi firesc ci prin sacrificarea bunastarii personalului militar. O sa apara , nu peste mult timp , un ipocrit politic care sa ne multumeasca , noua militarilor din activitate si din rezerva ,pentru contributia pe care am adus-o la inzestrarea armatei. Pentru multi va fi prea tarziu si vor fi compensate sacrificiile suportate cu plantarea unui numar mare de pueti de stejar pe plantatia nu stiu carui latifundiar fericit ca are cine si cu ce sa-i apere mosia.

Marcel Orzan spunea...

Sper sa aiba noroc si multa rabdare apoi dl. Dogaru. Personal ma cam indoiesc de vreun rezultat. Am prezentat aceasta Decizie 20/2000 in fata CCR in sustinerea Excepției de neconstituționalitate a Legii nr.119/2010, OuG nr.1/2011 samd, in 2014 - Decizia CCR 261 din 06.05.2014, publicata in M.Of. nr 536 din 18.07.2014 si s-au pisat pe mine. Daca cititi Practicaua Deciziei 261/2014 vedeti ca reiese ca nu as fi spus nimic pe acest subiect, desi cred ca am vb. 20 min. pe putin. Am incercat ulterior cu Cerere compl. Hotarare, Cerere explicare Dispozitiv, Cerere lamurile Dispozitiv: mereu mi s-a raspuns ca N.C.P.C. nu este aplicabil Deciziilor CCR. Ce poti sa faci?!?

Cu stima,

luminita spunea...

Da ,dleH . gandindu-ma mai bine , se pare ca va fi o discutie doar ,dar sa vedem ca poate iese ceva , ceva mai corect si pentru rezervisti , haodeti sa speram si ajutati-l pe DL DOGARU sa nu calce in strachini / cu stima

Petre Aldea spunea...

Domnule Trofin,
Foarte corect comentariul dvs. Ca de obicei Dogaru 'intervine in forta' cand nu se mai poate face ceva pentru rezolvarea unei probleme concrete,folosind argumente usor de demontat .Asa a procedat tot timpul de parca ar fi reprezentantul MApN-ului si nu al rezervistilor.Sa nu uitam mitingurile organizate cand totul era pierdut sau cand nu mai erau eficiente(in vacanta parlamentara sau in timpul sarbatorilor de iarna).Pe el il framanta rezolvarea problemelor societatii civile de parca reprezentantii acesteia ar muri de dragul rezervistilor. Cat priveste pe marea jurista M.Caloianul,daca ar citi comentariile de pe acest blog ar gasi solutii eficiente pentru rezolvarea problemelor.
Ce a obtinut Dogaru ? Nimic concret :' O ALTA DISCUTIE '. Cand? Cand pentru multi dintre rezervisti va fi prea tarziu ?
Ne place sau nu ne place, Huhu Rezea si Trofin au perfecta dreptate in comentariile lor.
Atentie! Au inceput sa apara diverse informari privind cresterea pensiilor militare incepand cu 1.07.2018,sau avalansa deciziilor de actualizare, care au cuantumul marit substantial(sume care nu se pot explica)
Ce se urmareste prin aceste dezinformari?

Cezar spunea...

Daogaru sa puna CUPONUL pe masa atunci când mai zice ca lupta..da.i si da.i....
Nu stiu cum face el...are un asa talent....
Organizează mitinguri cand crapă pietrele de frig si musai sâmbătă sau dumineca...
Invoca hotărâri ale CCR .. din 2000...etc
Oare...OSCARUL...CAM CAT VALOREAZĂ PE CUPONUL LUI??

Leon spunea...

Foarte corecta si opinia dlui Trofin ! Limitarile din cele doua Ordonante sunt facute pentru a reduce cheltuielile cu pensiile militare din SNAOPSN..! La un calcul sumar stiind ca in anul 2017 s-au cheltuit aprox.6,22 miliarde lei pentru toate pensiile militare din sistem, adica 2,82 la MApN+ 2,85 la MAI+ 0,55 la SRI, calculate/recalculate cu diminuarile din cele doua Ordonante, ar insemna ca la o eventuala abrogare a OuG.nr.57/2015 (Art.40 ) ar mai fi nevoie de inca aprox.1,25 miliarde/an ( 20%= 15% de la 85 la 100% plus procente de la PS, etc.). Daca s-ar abroga si OuG.nr.59/2017, ar mai fi nevoie de inca 1,1 miliarde de lei pentru revenirea celor 5-6000 de pensii calculate la nivelul soldei nete (dupa 15.09.2017) plus o medie de 15% pentru actualizarea tuturor pensiilor militare in urma majorarii SF cu 25% din ianuarie 2018. Deci o crestere a cheltuielilor cu pensiile militare pentru un an cu aproape 40%, ajungand la suma de 8,6 miliarde lei (totusi sub 11 miliarde comunicate de ministrul M.Fifor). Sau poate ca ministrul chiar avea informatii precise..?

Leonard spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Huhu Rezea spunea...

@all
Stau și mă întreb dacă merită să pierzi timpul pentru scoaterea din bezna ignoranței tâmpiți ca @tigri2, zis și kis.
In scurt timp voi decide soarta blogului!

marian popescu spunea...

Dle Leon aveti dreptate. Acesta este motivul celor 2 ordonante. Se zvoneste prin birourile csp si ale directiei financiare ca cele 2 ordonante vor fi eliminate la pachet cu impozitarea progresiva. Se fac calcule si vor sa se incadreze in suma care se aloca azi pentru pensile militare. Piedici mari vin din partea celor care urmeaza sa iasa.E posibila si o lege noua cu o iminenta recalculare. Sa vedeti atunci tragedii !

Leonard spunea...

MAESTRE,
1. Felicitari pt. decizia de a reveni. Ai fi dat mare satisfactie guleratilor ca oglinda care le arata chipul viclean , sa fie sparta chiar de talica si intr-un mod atat de simplu.
2. Zilele acestea , LOV a declarat ca s-a lepadat total de implicarea in pensiile militare. Si eu am auzit "prin cartier" , ca toata responsabilitatea haosului si a inechitatilor existente si previzibile a se mari in viitor , face obiectul unei analize cu singura tinta : "nemajorarea bugetelor pt. pensii". In acest context , este evident ca unii vor castiga si altii vor pierde. Cum este traditia , nu vor pierde guleratii. "On vera"...

Leon spunea...

Dle Popescu, sper sa nu le treaca prin cap sa recalculeze toate pensiile aflate in plata la data de 15.09.2017, la nivelul Soldei nete ale omologului activ..! Chiar ar fi un dezastru ! Doamne fereste..!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@Huhu Rezea, nu mor caii cand vor cainii! Dorinta de a face bine unei mase imense de rezervisti a invins, iar ratiunea Dv. cerebrala si corecta trebuie apreciata de catre noi, cei afectati de ilegalitatile la pensiile militare! Vorbesc de cei cu bun simt si cu cei 7 ani de acasa, care au respect, recunostinta si au beneficiat de eforturile Dv, atat de pretioase si de necontestat! Va multumim respectuos de a nu abadona lupta si de a ramane alaturi de suferintele si nazuintele noastre pentru a ne ajuta pana la capat! Clocarii au cheltuit de pomana banii pe sampanie, baga sama, si, in plus, mai sufera si de pe urma mahmurelii! Ha, ha, ha ca s-a dus naibii zeama de varza murata de asta iarna pe canal! Stoarceti lamaie in bors de putina, fraierilor, si alta data nu va mai bucurati de toti caii verzi pe pereti, ca noi nu ne lasam, nici de-al naibii! Buturuga mica nu rastoarna TAB-ul!
@In ce priveste cel mai calibrat pistolet, TT, din tot rastelul cantarului cu doua talgere, eu cred in seriozitatea domniei sale, si ca interventiile sale pe langa politic au o imensa greutate, daca delegatia onorabililor nostrii rezervisti se va duce in audienta sa ne expuna problemele. Sunt oameni trecuti prin furcile caudine ale vietii militare si civile, seriosi si hotarati, si n-as vedea de ce onorabilul TT ne-ar dezamagi. Eu, sincer le sustin eforturile, caci doar pe ei ii mai avem alaturi de noi! Doamne, ajuta!

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

Marian Popescu & Leon: Onorabililor, am bate recordul mondial la pensii recalculate si rascalculate pe hectarul patrat! Chestia este ca avem, deocamdata, cuantum avantajos. Una la mana. Cat priveste impozitul progresiv si acele recalculari pomenite, ele izvorasc din ,,scandalurile'' create artificial prin media, prin pensionari civili instruiti sa dea cu caciula de pamant pentru interventii la ,,pensiile speciale'' si ,,nesimtite'' pe care ei ii instiga in fiecare emisiune, mai ales televizate! Cam sar capra, si inca rau de tot, cand ne baga in aceeasi caciula la un loc cu pensiile speciale, care stim noi cine beneficiaza, dar cu intentie golaneasca gafand sa ne amestece cu acestia la un loc, si nu e bine, domnule Chestor, ca sa-l parafrazez pe bahicul si conflictualul matelot. Eu, sincer va zic tuturor, n-as mai crede la o evolutie pozitiva la pensiile militare, de actualizari sau orice alta forma sa mai fie pe plus cativa ani buni de acum inainte, dat fiind necesitatea ca civililor sa li se astupe gura cu pomeni, iar banii-s limitati la extrem. Stiindu-ne putini si nesimnificativi electoral, pur si simplu vor gasi doar modalitatea inlemnirii pe termen lung. Activii fac presiuni pe favoruri si discriminari intre generatii in avantajul lor, dar le zic pe sleau ca a fugit puiul cu atza, pentru ca acum toti sunt cu ochii pe institutiile de forta, la mijloc fiind SRI care le-au facut zile negre si fripte politicienilor, si lovindu-i cu razbunare pe ei la pusculita, obligat trebuie sa-i loveasca pe toti sa nu bata la ochi! Adica ceilati, ca si noi, suntem victime colaterale! Ce-o mai fi, in viitor, doar Dumnezeu mai poate anticipa! Nu stiu si daca va fi si bine...Deja eu am ajuns un ratat social!

marian popescu spunea...

Dle Flavius ! Exista cuantum avantajos pentru pensile recalcutate pe L 223 ?

Trofin spunea...

Un comentariu la comentariul postat de @ Leon la 02.06.2018.
Daca se va face o recalculare a tuturor pensiilor asa cum intuiti dvs. cred ca trebuie facuta mai intai o actualizare a bazei de calcul a pensiilor la nivelul datei de recalculare . Nu ar fi normala o recalculare dupa principiile prezente folosind o baza de calcul din vremuri de demult. Cei care mai au rabdare , pot sa astepte anul 2022 si atunci se vor clarifica multe si , bineinteles , dupa ce ne vom achizitiona , exclusiv din bugetul de aparare , toate jucariile de care au nevoie militarii ca sa-si faca treaba. Am facut trimitere iarasi la bugetul de aparare fiindca acesta , dupa parerea mea, nu trebuie sa fie incarcat si cu costurile de inzestrare , bugetul de aparare trebuie destinat functionarii si intretinerii armatei atat active cat si de rezerva. Inzestrarea trebuie sa fie apanajul statului prin Ministerul de Finante.

Leon spunea...

Dle Trofin, aveti dreptate !
Optimistii spera sa scrie pe acest blog si peste 4 ani..))

Huhu Rezea spunea...

In cazul emiterii unei noi legi a pensiilor militare, cu recalcularea pensiilor în plată, aşa cum am arătat de mai multe ori, legiuitorul nu mai este obligat să menţină cuantumul mai avantajos, aflat în plată, deoarece, spre deosebire de cuantumul stabilit în baza legii contributive, cuantumul unei pensii militare sau speciale nu mai este un drept câştigat decât în măsura părţii contributive din componeţa cuantumului.
Or, pensiile militare nu au în prezent nicio componentă contributivă, deşi activii plătesc CIBS 25% din solda lunară brută.
Rămâne la „măreția” politicului dacă mai păstrează în lege cuantumul maiu avantajos.

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@ Marian Popescu: Onorabilul a explicat pe larg cu cuantumul avantajos, insa acum il avem, dar teama cumplite este ca maine sa fie scos, cum unii camarazi suspecteaza actuala putere ca ar fi capabili s-o comita, desi ni s-au dat numeroase asigurari ca nu va scadea nici o pensie. Pe contributiva, ca la Lg 263, nu mai tinea figura si eram cu totii daramati in jos, dar ei constientizeaza dezastrul si fac eforturi sa nu comita astfel de gafe! Legea 223 are stipulat cuantumul avantajos, apoi la recalculari ne-a salvat cuantumul avantajos ca si la actualizari, insa pe nimeni nu ne incalzeste cu nimic, intrucat denota degradarea sociala accentuata la scumpirile din ultima vreme!

Marcel Orzan spunea...

Pt. Dl. Huhu Rezea:
Pe tema contributivitatii m-ati mai contrat odata. Cu toate acestea eu insist, mai ales ca de la aceasta chestie mi s-a tras, printre altele, si stopul cardiac si coma de 27 zile de care am mai povestit pe acest forum.
A sustine ca pensiile militare sunt “NECOTRIBUTIVE” este o greseala fundamentala si ar trebui sa ne abtinem pentru ca poate ne aude cine nu trebuie.
Atata timp cat “activii plătesc CIBS 25% din solda lunară brută” PENSIA MILITARA ESTE CONTRIBUTIVA; atat si nimic mai mult! Asa a fost si pe Legea 164/2001 in care potrivit art. 78:
“(2) De la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, contribuţia pentru pensia suplimentarã va deveni CONTRIBUŢIE INDIVIDUALÃ la bugetul de stat, pentru prestaţiile prevãzute la art. 4.
(3) Cota de CONTRIBUŢIE INDIVIDUALÃ este de 5%. Baza lunarã de calcul pentru care se va determina contribuţia individualã o reprezintã solda lunarã bruta.”
Mai mult, art. 1 din aceeasi Lege prevedea:
“(2) PRINCIPIILE GENERALE prevãzute la art. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurãri sociale se aplica în mod corespunzãtor şi pensiilor militare de stat, exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.” Deci si PRINCIPIUL CONTRIBUTIVITATII. Si credeti-ma ca e asa pt. ca in periada 200-2001 am participat, in calitate de scrib/redactor PC la scrierea Legii 164/2001 si chiar a Legii 19/2000 si tin minte ce presiuni au fost de la CNPP de desfiintare/recalculare a pensiilor militare, la fel ca cele ale magistratilor, care in forma initiala a L.19/2001 dispareau (a venit tocmai D. 20 CCR care a salvat situatia) si singurul argument al MApN a fost tocmai acea CONTRIBUTIE INDIVIDUALA DE 5% LA BUGETUL DE STAT; deci CONTRIBUTIE/CONTRIBUTIVITATE!
Pe scurt, a spune ca doar „pensiile intemeiate pe contributia la BASS sunt constitutionale/opozabile dreptului constitutional la pensie” e gresit. De ce?; pt. ca acest lucru este neadevarat in cazul AVOCATILOR/PENSIEI AVOCATILOR, sistem neintegrat sistemului public ca sistemul pensiilor militare. Art. 33 din L. 51/1995 spune:
„(2)Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe CONTRIBUŢIA ACESTORA, precum şi pe ALTE SURSE prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor”. E clar cred ce spun, nu mai insist.

Marcel Orzan spunea...

Pt. Dl. Huhu Rezea: CONTINUARE

Eu stiu ca sustinerile Dvs. se bazeaza pe ce a spus CCR in DECIZIA Nr.871 din 25 iunie 2010, astfel:
[Pentru a răspunde acestor întrebări, Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, PENSIILE DE SERVICIU SUNT COMPUSE DIN DOUĂ ELEMENTE, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: PENSIA CONTRIBUTIVĂ şi un SUPLIMENT DIN PARTEA STATULUI care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art.1801 din Legea nr.19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, ÎNTREGUL CUANTUM AL PENSIEI SPECIALE SE PLĂTEŞTE DE LA BUGETUL DE STAT (a se vedea Legea nr.164/2001).]
Numai ca acest considerent ar fi desfiintat si de un elev slab de cls. a VI-a din Finlanda sau Singapore (fac scoala astia, Logica in cls. VI!!!) care s-ar pisa de ras pt. ca ar spune ca nu este o def. GEN PROXIM-DIFERENTA SPECIFICA pt. ca daca gen proxim e ca „pens. serv. au 2 componente” vine diferenta specifica care spune ca „cu exceptia pensiilor militare care au O SINGURA COMPONENTA, platita INTEGRAL de la BUGETUL DE STAT”, adica bugetul la care se plateste contributia!!!!
A trebuit sa ma fac de ras in fata unui german, caruia i-am tradus cu mare emfaza acest considerent si api s-a uitat la mine ca la un taran tzolil din Anzi. Ma rog, nici nu cred ca suntem departe. Personal am sustinut aceste aspecte in fata CCR in 2011 - DECIZIA Nr.895 din 25 octombrie 2012, dar am realizat ca pana la urma cine sunt eu sa ma asculte astia, ca si la Decizia 261 din 06.05.2014, s-au facut ca nu am zis nimic si am sris si 27 pg, ca nebunu!
O solutie urgenta zic eu pt. a arata ca si militarii sunt CONTRIBUTORI, chiar daca nu foarte usor de realizat ar fi crearea unui asa numit „Buget al asigurarilor sociale de stat pe sistemul de aparare samd.....”, similar BASS, prin separarea completa a acestuia de Bugetul MApN si al celorlalte si varsarea contributiilor individeale a activilor in acest buget. Asa am avea controlul/am putea spune ca uite contributiile activilor merg in acest buget, chiar daca transferurile de la Bugetul de stat ar fi considerabile, dar...! Or, actualmente, in Bugetul MApN nu gasim decat TITLUL IX ASISTENTA SOCIALA 57 01 - Asigurari sociale, care reprezinta doar Credite bugetare pentru plata pensiilor militare, contributia individuala a cadrelor militare la Bugetul de stat nici macar neputand fi decelata/dovedita, nu este evidentiata nicaieri, eventual la sfarsit de an la cap. Chelt pers. prin diferenta intre credintele intrate pt. chelt salariale si cele efectuate! Ma rog, idei!

Cu stima,

Huhu Rezea spunea...

@Orzan
Dacă urmăriți acest blog, stiți că am combătut teoria că numai civilii au plătit contribuții pentru pensii. Urmărind legile în domeniu, am restabilit adevărul că până în luna aprilie 2001 niciun civil și niciun militar nu a plătit contribuție individuală pentru pensii. Calculul pensiilor civile în puncte de pensii potrivit Legii 19/2000 a fost convențional. Nu avea în urmă plata unor contribuții individuale. Fondurile pentru pensii erau constituite altfel.
Caracterul contributiv sau necontributiv al actualelor pensii este dat de modul de calcul.

Cât timp pensiile militare nu sunt calculate cu o unitate de măsură proporțională cu contribuția la bugetul de stat pe întreaga perioadă de activitate, așa cum este punctul de pensie pentru civili, nu pot fi numite pensii contributive. Este stiut că acum pentru baza de calcul a pensiei militare contează numai 6 luni de activitate.
In viitor este musai să se întâmple ce spuneți dvs. pentru că este nedrept ca unul care plătește CIBS 25% din solda brută timp de 30 de ani să primească o pensie mai mică decât alt militar care plătește aceeași CIBS timp de 20 ani, dar alege 6 luni mai favorabile.

Marcel Orzan spunea...

Pt. Dl Huhu Rezea

Chiar cu tot respectul: puteti sa-mi dati o formula de calcul al valorii punctului de pensie si care este legatura dintre aceasta formula si contributia participantilor. Nu veti gasi, va asigur!!! Si va asigur ca pensia, chiar si cea comunista L. 3/1977 era mai logica, mai dreapta si chiar mai constitutionala pt. ca pensia este definita in orice sistem de asigurari sociale ca VENIT DE INLOCUIRE, deci o raportare la ultimul venit/variante medie venituri din perioada de final (de regula, cele mai mari din cariera oricui) este mult mai echitabila!

Multumesc,

Marcel Orzan spunea...

Tot pt. Dl. Huhu Rezea:

Referitor la sistemul de pana „în luna aprilie 2001”, poate aveti dreptate, dar acel sistem era tot atat de CONTRIBUTIV ca si cel de dupa 01.04.2001 – L. 19/2000. Astfel, Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială ne spunea:
„Art. 3. – (2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituie DIN CONTRIBUȚIILE PE CARE LE PLĂTESC UNITĂȚILE SOCIALISTE, precum și din SUMELE ALOCATE ÎN ACEST SCOP DE LA BUGETUL DE STAT.” Si CONTRIBUTIVITATEA se facea conform Decretului nr.389/1972, HG nr.1109/1990, Legii nr. 49/1992, OUG nr. 2/1999 samd (a se vedea chiar tabelul prezentat de Dvs. In art. la care va referiti).
Problema este ca a opune Dreptului constitutional la pensie CONTRIBUTIVITATEA este o Stupiditate!!! Si asta pt. ca orice sistem de asigurari sociale din lumea asta (si nu sunt decat 2: cel cu Contributii predefinite si cel cu Beneficii predefinite, desi nicaieri in forma lor pura, ci combinatiii) este bazat pe un BUGET in care, pentru a plati prestatii/pensii etc., cineva trebuie sa verse/vare/alimenteze bani, adica sa CONTRIBUIE!!! Altfel, fara contributii, BUGETUL e GOL. Si cei ce contribuie nu pot fi decat asiguratul-angajat, angajatorul si Statul, daca acesta isi asuma acest rol. Sau martienii sau chiar chinezii daca-i poate convinge cineva! Si aici incepe jocul: cine si cat, cum, cand si care sunt conditiile. Simplu in fapt dar e vorba de seriozitate, buna credinta si un pic de interes in gestionarea eficienta a banilor astfel adunati! Se pare ca la noi lipsesc toate acestea cu desavarsire: ma uit la discutiile pe Pilonul II si-mi fac cruce!
Si stiti ce e mai trist: ca cele de mai sus nu le-am descoperit eu ci mi le-a spus tot neamtul de care pomeneam mai sus si care intrun final a zis ca: „La ce vad la voi (despre pensii si alte sisteme de asig. si asist. soc.) Germania lui Bismarck era cu 100 de ani inainte”. M-a enervat, dar .....!

Noapte buna!

Marcel Orzan spunea...

Si am uitat ce e mai important: asa se face ca Pensia militara e la fel de "Contributiva" ca orice pensie, intrucat angajatorul militarului - Statul roman, ca in orice stat din lumea asta, isi indeplineste obligatia asumata constitutional si legal de a varsa/umple/contribui la Bugetul de pensii militare!!!

Cu stima,

Huhu Rezea spunea...

@Orzan
Nu bagateliza modul de calcul bazat pe raportul dintre soda/venitul brut si salariul mediu pe economie din intreaaga perioadă cât a activat o persoană sub contract de muncă.
Este altceva decât calculul pe numai sase luni.

Marcel Orzan spunea...

Pt. Dl. Huhu Rezea:

Nu bagatelizez deloc acest mod de calcul bazat pe raportul dintre soda/venitul brut si salariul mediu pe economie. Pt. sistemul public si chiar cel militar, un astfel de calcul pur, pondrat eventual cu vechimea in munca, si al carui rezultat s-ar raporta la valoarea salariului mediu din luna iesirii la pensie ar fi chiar corect si echitabi! Evident cu actualizarea permanenta cu valoarea permanent schimbatoare (la noi) a acestei valori a sal. mediu pe economie! Problema mea e ca in aceasta ecuatie este introdus un indicator - VALOAREA PUNCTULUI DE PENSIE, indicator eminamente politic (a se vedea punctul pensie 2010, 2011,2012 – PDL, nevarsarea excedent 248,1 mil. lei/2009 si 1.549 mil lei/2010 la BASS in bugetele din anii urmatori, cum spune legea - PENAL!!!!) si care in final nu este decat o masura a incompetentei si gestiunii frauduloase a acestor fonduri din partea Statului roman!! Si culmea, de catre Statul roman care este autorizat de Constitutie sa „GARANTEZE” dr. la pensie nu sa GESTIONEZE BASS. Si gestionarea de catre ANAF/MinFin. a acestui buget (cel mai mare buget al tarii si al carui ordonator principal de credite este presedintele CNPP) este chiar neconstitutionala, raportat la art. 138-139 din Constitutie. Adica pe 25 ale lunii, cand angajatorii inchid totul legat de salarizare, contributiile pt. pensii se duc la ANAF!!!! si nu la BASS asa cum spune Constitutia. Si abia peste 2 luni, timp in care ANAF se mai joaca un pic cu disponibilitatile BASS, se deschid acreditivele catre BASS! Intelegeti si fara a se da nicio bonificatie. Verificati situatiile cu stagiul de cotizare si veti constata permanent o intarziere de 2 luni. E adevarat ca daca s-ar scoate BASS de sub tutela ANAF sunt sigur ca Romania ar intra imediat in incapacitate de plata, dar Constitutia.....!!!

Cu respect,

Marcel Orzan spunea...

Completare;
Legat de Excedent 248,1 mil. lei BASS 2009: http://www.legex.ro/Legea-120-2011-113337.aspx. Pt. excedentul 1.549 mil lei/2010 la BASS Base nici nu a mai vreut sa semneze legea, nu o sa gasiti nicaieri. O fi zis si el ca „bai imprumut 30 mld. USD, le zic ca tai 25% salarii, recalculez pensii, tai toate formele de asist. soc. si apoi le spun ca sunt exccedente; suntei nebuni!!!”.
Si apoi, statul da prin lege bani de la BASS unor privati care nu au ncio obligatie clara, a se vedea Legea nr. 411/2004, pt. cum se vor da pensii de aici abia urmeaza sa se dea un act normativ!!! si apoi Statul urla ca nu sunt resurse suficiente/deficit la BASS pt. plata pensiilor!!

Liviu Po spunea...

@Marcel ORZAN
Daca ati fi sustinut in fata CCR si aspectul excedentelor la BASS poate ati fi fost ascultat mai bine si v-ar fi dat dreptate...
Din cate am vazut cel putin in decizia cazurilor conexate in 2012,judecatorii au marsat pe aspectul:"Având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea a considerat că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a constatat că o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară;"
Asadar ,reformare sa fie ,dar numai pentru altii...
Daca am fi valorat ceva in fata lor probabil s-ar fi sesizat ca decizii precum 20/2000 nu au fost respectate...

Marcel Orzan spunea...

Pt. Liviu Pop:
Chiar am sustinut aceste aspecte si chiar in scris. Daca cititi DECIZIA Nr.895 din 25 octombrie 2012 (M.Of. 844 din 13.12.2012) vedeti ca au apucat sa spicuiasaca cate ceva din ce am scris si sustinut oral, astfel:
[Autorul excepţiei susţine că actul normativ criticat contravine dispoziţiilor constituţionale ale art.15 alin.(2) privind neretroactivitatea legii, art.16 referitor la egalitatea în drepturi, art.41 alin.(2) referitor la munca şi protecţia socială a muncii, art.42 privind interzicerea muncii forţate, art.44 privind dreptul de proprietate, art.47 privind nivelul de trai, art.76 referitor la adoptarea legilor şi a hotărârilor, art.77 privind promulgarea legii, art.138 alin.(5), conform căruia "nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare", art.139 alin.(3) potrivit căruia "sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora" şi art.146 privind atribuţiile Curţii Constituţionale.] In partea asta am dezvoltat pe ideile aratate mai sus in postari. Si Legea 120/2011 chiar am atasat-o la dosar in forma print!
M-am gandit ulterior ca greseala mea a fost ca am scris prea mult, prea multe aspecte semnalate (27 pg. cererea principala + alte 14 pg. completare). Chiar si asa, raman cu gustul amar ca e chiar cea mai scurta, ca intindere/nr. pg., Decizie a CCR din cate stiu, ceea ce denota ce interes am trezit! Si am spus si de Decizia 20/2000 asa cum am facut si la Exceptia sustinuta in Decizia Nr.261/2014. Ce sa zic, am mers suparat cu cereri de explicatii (in baza NCPC samd) si am constata ca la registratura mi se dadeau bilete cu Nr. cerere dar fara ca acel nr. sa fie trecut in registru, intelegeti! Mergeam si intrebam ce e cu cererea mea si mi se raspundea ca "e pe la dl. Presedinte, asteptati!!" Si asta de vreo 10-12 ori, ma si cunosteau functionarele alea!! Ce sa fac?

Marcel Orzan spunea...

Tot pt. Dl Pop:

Nu vreau sa mai fac infarct, dar pt. excedentul de la BASS trebuie sa ai un pic de rabdare si gasesti dovezi garla, cu care intrun stat normal toate guvernele/ parlamentele/ presedintii samd ar fi judecati si bagati pe viata in puscarie. Ia uitati la prima cautare pe Google:
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-15161426-guvernul-aprobat-contul-general-anual-executie-bugetului-stat-2012-veniturile-fost-6-1-miliarde-lei-sub-prevederile-bugetare-aprobate.htm:
[Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat, în anul 2012, sunt în sumă de 48.849,6 milioane lei, iar cheltuielile totale, în sumă de 41.613,1 milioane lei, rezultând un EXCEDENT de 236,5 milioane lei.] Si gasiti si legea. Si atunci la CCR am prezentat un tabel cu sume si legi pt. perioada 1990-2010. Excedente garla, chiar cu deficitele uriase din 1993-1998 - privatizari etc.!
Dar e de bun simt: anul acesta s-a tot spus si sunt data ca nr. angajatilor a depasit nr. pensionarilor! Pai atunci cum sunt deficite la BASS. Faceti si Dvs. calculul: 6 mil angajati, 5,2 mil. pensionari 4.100 lei salariul mediu brut Cota CASS 25% si pensia medie in plata 950 lei. Pai daca facem calculul corect pe datele de mai sus (nu sunt f. exacte, mi-e greata sa mai caut, dar pe acolo) constatam EXCEDENTE URIASE. Dar ce sa-i faci daca ANAF gestioneaza. Poate noi cetatenii ar trebui sa fim mai activi. Si poate ca Deficitele sunt de la alocarile la Pilonu 2, nu stiu...!?!

Cu stima,

Marcel Orzan spunea...

Am gasit niste date mai exacte de prin ian. 2018
Cota CASS 25%
Venit med brut 4,200
Pens med 1,026
Nr. pens 5,049,340 5,180,622,840
Nr. angj 5,528,199 5,804,608,950
EXCEDENT 623,986,110

Liviu Po spunea...

@Marcel ORZAN
Ati lucrat la politia economica?Evident va intreb asta ca semn de apreciere pentru ca vad o acribie pe care nu am prea vazut-o pe acest blog...Numarul de angajati s-ar putea sa fie mai mare daca ne luam dupa datele pilonului II unde sunt peste 7 milioane de contributori. Apropo,ce parere aveti de pilonul II?

Marcel Orzan spunea...

In ciciun caz la politie, desi nu am nimic impotriva. Am lucrat in MApN, chiar aproape de zona unde s-a copt L.223/2015 si de aici nu mai vreau sa continui. Aspectele acestea m-au preucupat permanent. Nu intru in detalii dar am prezentat pe larg in procesele mele pe recalculare pensii (multe - ase vedea Dosare Ecris, Trib. Buc, C.Apel. Buc, ICJ si de 2 ori CCR-Decizia 895 /2012 si Decizia Nr.261/2014. Si daca vreti sa vedeti ca am spus aceste lucruri la CCR trimiteti adresa email la f22pakfa1@yahoo.com si va trimit chiar cu acceptul sa publicati. Mie mi-e greata deja. Despre Pilonul 2 m-am mai certat cu unii pe alte site-uri care nu inteleg ca este o forma legala de a fura banii oamenilor, pur si simplu!!! Si urmariti doar asa din prima cautare: https://economie.hotnews.ro/stiri-pensii_private-22404562-cti-bani-primit-participantii-pilonul-pensii-cei-10-ani-functionare-sistemului-peste-19-000-persoane-ncasat-peste-91-milioane-lei.htm.
Adica astia ne spun ca dupa 10 ani cotizare la Pilonu 2 omul ia nu mai mult de 2 Ajutoare de inmormantare la nivel 2018. Am un vecin care s-a incapatanat in 2008 sa participe la Pilonul 2 si a iesit anul acesta la pensie. Are pensie LV sistem public 1.734 lei + 144,5 lei de la pilonul 2 (a optat plata esalonata lunar pe 5 ani) deci un total de 1.877 lei, doar 5 ani. Daca nu participa la Pilonul 2 pensia lui din sistemul public ar fi fost peste 2.100 lei. Va si pot da dovezi, inca nu am acceptul lui!! Se zgarie pe ochi!! Am constatat si eu ca astia de la pilonul 2 iau dat mai putin chiar si decat ar fi pus el cu mana lui banii astia din contributii P.2 la banca, cu cea mai mica dobanda la depozite! Asta-i tara. Nimeni nu vrea sa-si aduca aminte ca acum 4 ani Polonia si Ungaria au "nationalizat" pur si simplu acest pilon peste noapte cu toate protestele si injuraturile de la Brxl. Si stiti ce fac fondurile? depoziteaza contributii la banci "depozitare", evident dupa ce scad comisionul si la final dau contribuabilului fondul ce se aduna, dar fara nicio dobanda ceva, nimic. Puteti verifica, nu se poate sa nu aveti prin familie vreun tanar care primeste notificarea anuala. Si apoi statul se imprumuta zilnic la aceleasi banci depozitare, dar cu dobanzi maricele, stim doar. Bai, suntem nebuni! Nici in Burkina Faso nu e posibil asa ceva!!!!

Marcel Orzan spunea...

Despre Pilonul 2 o analiza pertinenta la colegul nostru: https://mosalecu.blogspot.com/2018/05/hai-la-pensia-privata-neamule.html
Eu stau si ma intreb si mir in acelasi timp. Pai sunt convins ca si nativii din Amazonia care in 2008 ar fi decis sa economiseasca niste bani intrun asa zis Pilon 2 si atunci stiau cu siguranta, ca si la noi, ca cel putin 10 ani nu vor trebui sa dea niciun ban inapoi deponentilor si ar strange in acesti 10 ani 8-9 mld. Eur, pai si aia decideau sa contruiasca cu acesti bani in cei 10 ani o autostrada ceva, o indiguire Amazon, un aeroport ceva, urmand ca din administrarea acestora sa scoata mult mai multi bani decat tinandu-i asa la saltea! Dvs. stiti ca din Fondul de pensii militare a Armatei turce s-au construit cele 2 poduri peste Bosfor samd (stiti ce hoteluri si rezorturi are armata turca!) si din administrarea acestora se aduna bani care permit Armatei turce/fondului de pensii sa dea unui col. turc pensie de aproape 6.000 Eur!!!! Ce sa mai vb.! Si culmea, in Romania care a mai avut un sistem aprox. similar: Pensia suplimentara pana in 1998, care presupunea plasarea contrib. la CEC cu dobanda de 2% pe an si plata acestor sume pe langa pensie! Ma rog, totul s-a stricat in 1998-OUG 31/1998 - o mare furaciune, dar asta-i alta poveste. Scuze, ma cam aprind. Cu stima,

Liviu Po spunea...

@Marcel ORZAN
Sunteti un foarte bun observator al vietii economice.Ce parere aveti:indivizii astia de ce nu fac nimic,nu se pricep sau sunt lenesi si nu le pasa?

Marcel Orzan spunea...

Pt. Dl. Pop:
Scoala distrusa complet!!! Dar, distrusa! Evident, nu in toate domeniile, dar in cele relevante administrarii tarii, dezastru, nu mai exista niciun "specialist" asa cum erau odata, fara nicio nostalgie, dar pot elabora pt. MApN si alte ministere! Si pe aceasta baza, a dracului de bine s-a cuibarit loby-ul elaborat al conglomeratului de banci: ING, BRD et. comp. care gestioneaza direct astazi toti banii nostri. Asta cu referire directa la Pilonul 2. Pai astia au scris si bagat in Parlament Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, o lege aberanta care nu prevede nicio obligatie a fondurilor de ati da o pensie pt. contributiile varsate!! A se vedea "Art. 136. - (1) Activul personal net este folosit exclusiv pentru ACHIZITIONAREA unei pensii private". E adevarat ca legea prevedea ca se va da o noua lege care sa stabileasca exact modalitate de calcul si acordare a pensiilor, dar suntem in 2018 si nu exista decat un proiect pe la Min. Muncii in care un "specialist" invocat mai sus nu a putut decat sa faca copy-paste continut Legea nr. 411/2004 si la Cap. Pensia privata a mai detaliat un pic: ca se da a) Pensie viageră si
b) Pensie limitată, dar tot nu intelegi nimic, cat, cum, de ce atat! Dar nu ati observat ca in 2017 cand a inceput discutia cu Pilon 2 astia de la Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (platiti cu bani grei de la fonduri - si soferul are 3.000 eur luna!) s-au prin ca sunt in intarziere/culpa si au emis imedita, in 23.11.2017!!!!!! Norma nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat. Si nimeni nu s-a sesizat. Sau ma rog, s-a sesizat #REZIST, nu? Si atunci, de ce astia de la bancile astea sa-si bata capul zilnic cu analize dosare afaceri mici samd (cum vedem prin filme americane), ca sa dezvolte societatea asta; nu e mai bine sa stea cu stanga la soare, atata timp cat statul le varsa benevol banii Pilon 2 lunar si neintarziat, cand statul se imprumuta (citeam odata) cam 200.000 lei/min. de la ei, pe termen scurt, cand statul iti da garantii beton pt. "Prima casa" si multe altele. Nu e bine asa!?!

Leonard spunea...

@ MAESTRE ,
1. Din titlul topicului , am inteles ca MD "a ontinut audienta la TT". Nu am inteles , data când este aceasta audienta.
2. In cazul procesului in contencios administrativ la Curtea de Apel pt. actiunea impotriva OUG 59 cu invocarea exceptiei de neconstit , as dori sa stiu , ce pasi procedurali premergatori se fac inaintea sesizarii CCR-ului de catre Curtea de Apel.
Deci curtea de apel primeste actiunea , apoi o regularizeaza , apoi verifica admisibilitatea cererii de sesizare a CCR-ului , apoi comunica la parate actiunea pt. ca acestea sa formuleze intampinari , apoi se depune raspunsul la intampinari si abea dupa acest pas se sesizeaza CCR-ul ? Sau cum este ca nu stiu.

Huhu Rezea spunea...

@Leonard
Ar fi utila o consultație primita de MD de la TT. Poate așa intelege si dansul ca nu Decizia nr. 20/2000 este soluția pentru inlăturarea efectelor ordonanțelor 57 si 59 asupra pensiilor militare.
Procedura in contencios administrativ la Curtea de Apel impotriva ordonantelor de guvern urmează toti pașii unui proces civil în primă instanța, mai puțin sesizarea prealabilă a guvernului.
Cum vatamarea drepturilor de pensie trecute, prezente și viitoare reclamate la Curtea de Apel este cauzată de însăși OUG 59/2017 este greu de crezut ca nu se va admite sesizarea CCR.
Toate cauzele vizând art. VII al oug 59/2017, care intra pe rolul Curtilor de Apel până la publicarea in MO a deciziei CCR in cauza de la Suceava, vor fi considerate cauze pendinte de acea dcizie, asa cum am discutat la problemele teoretice privind efectele deciziilor CCR.h

Leonard spunea...

MAESTRE ,
Nu este lumina deoarece nu inteleg :
1. De ce dosarul 7458/86/2017 este la Tribunalul SV si nu la Curtea de Ap. SV ?
1.1. De ce s-a respins cauza la Trib SV , daca inca nu s-a pronuntat CCR-ul sesizat chiar de Trib. care a trimis sesizarea la CCR ?
1.2. De ce nu apare nici un dosar 7458/86/2017 la Curtea de Apel SV , in timp ce de la talica inteleg ca acest dosar a ajuns si pe la Curtea de Apel SV.
2. MD nu este bine consiliat de catre juristii scmd. cred ca sunt juristi slabi incat MD face multe confuzii. Am inteles ca Flavius ii stie e.mailul lui MD , ca sa-i trimita niste link-uri de consultanta pertinenta , inclusiv link-ul acestui topic.
MD-ul se fereste sa faca in nume propriu actiunea la curtea de apel bucuresti deoarece trebuie sa depuna copie de pe talonul de pensie si se jeneaza. Dar trebuie invatat cum este bine sa actioneze , ca NU STIE . E posibil si sa NU VREA , dar exista prezumtia de " buna voire" , asa ca-i dam o dispensa de o luna.
La TT degeaba te duci , daca ai ceata in cap privitor la tema pt. care ai solicitat audienta.

Huhu Rezea spunea...

@Leonard
Este explicabil!
Domnul polițist rezervist de la Suceava nu a mers pe calea contenciosului administrativ impotriva guvernului pentru oug 59, ci a promovat la Tribunal o actiune impotriva CPS pe obligația de a face actualizarea pensiei potrivit Legii 152/2017, completată de oug 56/2017, actiune in care a formulat si excepția de neconstitu5ionalitate a art. VII din Oug 59. La polițiști actualizarea pensiilor este abrogată si pentru cresterea reglementată prin OUG 56.
Potrivit noului cod de procedura civila sesizarea ccr nu mai este motiv de suspendarea proceseor.Daca este admisă exceptia de ccr, reclamantul are la indemână procedura revizuirii procesului.

Leonard spunea...

Multumesc.
Este "lumina" acum.
PS
Flavius , cum sta cu " AMR-ul" privind termenul de comunicare al Hotararii de catre Comisia de contestatii MFA "externalizata" catre p.c.c. Pereverzov &Co ? Vezi ca daca AMR-ul este de 10 zile , trebuie deja sa iesi "la incalzire" pt. Actiunea la Tribunalul BC. De atunci incolo , nu mai este de joaca si nu trebuie sa mai scrii in aceasta actiune toate supararile , ci numai la obiect....