Un produs Blogger.

duminică, ianuarie 27, 2019

Decizia Nr. 515/2018 a Curții de Apel Alba Iulia privind adăugarea pensiei suplimentare la calculul pensiei militare

38 comments
Mulțumiri domnilor Cornel G  și Iosif!


CURTEA DE APEL A___ I____
SECTIA I CIVILA

DECIZIE CIVIILĂ Nr. 515/2018
Ședința publică de la 16 Mai 2018
Completul compus din:
P_________ M_____ C_______ P__
Judecător A__ Doriani
Grefier C_______ U____

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr. XXXXXXXXX.
Mersul dezbaterilor și susținerile orale ale părților au fost consemnate în încheierea inițială de amânare a pronunțării din data de 02.05.2018, care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL
Asupra apelului civil de față,

Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, la data de 03.01.2017, sub nr. XXXXXXXXX, reclamantul B___ I___ a chemat în judecată pe pârâtul C___ de P_____ S_________ din cadrul M___________ A_______ Naționale solicitând instanței anularea deciziei de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, obligarea pârâtului la emiterea unei noi decizii din care să rezulte recunoașterea tuturor drepturilor cuvenite până în prezent, calcularea separată a pensiei suplimentare, actualizarea datelor privind gradul militar, funcția, vechimea, gradațiile, procentele.
Prin sentința civilă nr. 1391/2017 Tribunalul Hunedoara a respins acțiunea formulată de către reclamantul B___ I. I___ în contradictoriu cu pârâții M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații ca neîntemeiată, reținând următoarele:
Prin decizia de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, emisă în temeiul art. 109 din Legea nr. 223/2015, reclamantului i-a fost recalculată pensia de serviciu pentru limită de vârstă, în baza cererii nr. U.1818/14/16.09.2016. În urma recalculării, conform prevederilor Legii nr. 223/2015, cuantumul pensiei rezultat a fost de 2074 lei, respectiv un cuantum inferior pensiei aflate în plată de 4614 lei.
Împotriva deciziei nr. xxxxx/1/11.10.2016 reclamantul a formulat contestația de la fila nr. 11, soluționată de c______ de contestații din cadrul M___________ A_______ Naționale, împreună cu contestațiile nr. R.xxxxx/03.02.2012 și nr. R.xxxxx/13.04.2014 (care nu fac obiectul cauzei), prin hotărârea nr. xxxxx/18.01.2017 (f. 25).
Prin prezenta acțiune reclamantul solicită anularea deciziei de recalculare nr. xxxxx/1/11.10.2016, obligarea pârâtului M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ la emiterea unei noi decizii din care să rezulte recunoașterea tuturor drepturilor cuvenite până în prezent, calcularea separată a pensiei suplimentare, actualizarea datelor privind gradul militar, funcția, vechimea, gradațiile, procentele, precum și anularea hotărârii nr. xxxxx/18.01.2017 emise de C______ de Contestații din cadrul M___________ A_______ Naționale.
Analizând decizia și hotărârea atacate, dar și baza de calcul, anexă la decizie (f. 8), prin raportare la dispozițiile legale citate mai sus, instanța a reținut că, în urma recalculării pensiei de serviciu în baza art. 109 din Legea nr. 223/2015, a rezultat un cuantum al pensiei de serviciu mai mic decât cel aflat în plată, respectiv 2074 lei față de 4614 lei (aflat în plată). Întrucât potrivit art. 111 din același act normativ în situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiei stabilit potrivit prevederilor art. 109 și cuantumul pensiei aflat în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului, pârâții au dispus păstrarea cuantumului de 4614 lei, ceea ce s-a și întâmplat.
În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia c______ de contestații nu a  respectat termenul legal de soluționare a contestației, instanța constată că deși termenul de soluționare a contestației a fost depășit cu aproximativ 15 zile, reclamantul nu a dovedit nici un prejudiciu suferit pentru acest fapt, iar simpla depășire a termenului de 45 de zile nu poate atrage anularea deciziei de recalculare a pensiei.
De asemenea, contrar susținerilor reclamantului, decizia atacată conține temeiul legal al recalculării (art. 109 din Legea nr. 223/2015), iar din baza de calcul (f. 8) rezultă temeiul juridic al modului de calcul (art. 28 din Legea nr. 223/2015).
Referitor la susținerea privind pretinsa inutilitate a alegerii celor 6 luni consecutive de activitate din ultimii 5 ani, instanța reține că potrivit art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 legiuitorul a stabilit, exclusiv în beneficiul pensionarilor, dreptul de a alege perioada cea mai avantajoasă în vederea stabilirii bazei de calcul pentru stabilirea pensiei.
Totodată, din buletinul de calcul al pensiei (f. 8) rezultă că pârâtul C___ de p_____ s_________ a calculat media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în cele 6 luni consecutive ce au format baza de calcul, toate sumele fiind actualizate; totodată pârâtul a avut în vedere vechimea contribuției reclamantului la fondul pentru pensia suplimentară de 36 de ani (9%), conform mențiunilor din decizie.
Asupra susținerilor reclamantului privind lipsa, de pe decizia atacată, a numelui, prenumelui, gradului și specimenului de semnătură al directorului instituției, instanța reține că decizia poartă semnătura și ștampila instituției emitente, iar lipsa numelui directorului nu poate atrage nulitatea acesteia.
Instanța va respinge și susținerile reclamantului referitoare la solda de funcție și solda de grad, susțineri potrivit cărora aceste elemente, folosite și de Ordinul nr. M25/15.02.2016 al MApN, ar fi subiective, în condițiile în care legiuitorul are dreptul, în baza prerogativei legislative, acordate de Constituția României, să adopte reglementările pe care le apreciază ca fiind necesare și oportune pentru calculul pensiilor de serviciu.
Referitor la susținerea potrivit căreia prevederile Ordinului nr. M25/2016 ar încălca prevederile Legii nr. 165/2011 anexa nr. 1, instanța constată că Legea nr. 165/2011 a fost abrogată de art. 124 lit. d) din Legea nr. 223/2015, iar Ordinul nr. M25/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat s-a emis în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015. Prin urmare, ordinul menționat trebuie să fie în concordanță cu prevederile legii în baza căreia a fost emis și nu în concordanță cu prevederile unei legi abrogate, care oricum nu a fost avută în vedere la recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului.
Totodată, se mai reține că recalcularea pensiei de serviciu a reclamantului s-a realizat pe baza adeverințelor existente la dosarul de pensie al reclamantului, iar eventuale neconcordanțe între adeverințe nu sunt imputabile pârâților, ci, eventual, emitenților acestora.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel în termen legal contestatorul B___ I___, solicitând schimbarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii.
În motivare arată următoarele:
  1. Cu privire la acțiunea formulată în dosar nr. XXXXXXXXX:
  1. Cu privire la cererea vizând diferența dintre pensia reclaculată și cea aflată în plată, arată că documentul avut în vedere la recalculare este adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016, contestată întrucât prezintă trei elemente de bază: solda de funcție, solda de grad și vechimea(gradațiile), prezentând diferențe disproporționate față de valorile aflate la dosar.
Apreciază că modalitatea de recalculare a pensiei contravine dispozițiilor Constituției României, Convenției Europene a Drepturilor Omului, arătând că nu înțelege elementele care au produs decalajul enorm între veniturile salariale din decizia din 1987 și cele specificate în adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016, aceasta din urmă prezintă numai situația finalizată, nu evidențioază și operațiunile de prelucrare a datelor.
  1. Cu privire la pensia suplimentară, invocă faptul că a fost greșit aplicat art. 108 din Legea 223/2015, întrucât nu există prevedere expresă de introducere a pensiei suplimentare în pensia de serviciu, și nu poate beneficia de prevederile art. 180 întrucât este restricționat de art. 30 din lege.
  1. Cu privire la acțiunea ce a constituit obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX, arată că renunță la susținerea celor două probleme  ce au constituit obiectul acelei acțiuni, întrucât prin acestea nu se influențează decisiv calculul pensiei.
Prin întâmpinarea formulată, intimații pârâți M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații a solicitat respingerea apelului ca neîntemeiat.
CURTEA, verificând,  potrivit art. 479 din Codul de procedură civilă, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, reține următoarele:
Apelul este fondat în parte, sub următoarele aspecte:
Primul motiv de apel privește, în esență, modalitatea de recalculare a pensiei militare, respectiv modul de actualizare a veniturilor realizate de contestator în ultimele 6 luni de activitate, astfel cum acestea sunt menționate în adeverința nr. A 5785 din 13.09.2016.
Curtea reține că reclacularea pensiei contestatorului s-a făcut în baza prevederilor art. 109 din Legea 223/2015, care prevede următoarele:
  Art. 109 - (1)   Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonan ț ei de urgen ță a Guvernului nr. 1/2011 … devin p_____ militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Așadar, două sunt elementele avute în vedere de legiutor la recalacularea pesiei, respective vechimea stabilită prin ultima decizie de pensie, necontestată de părți, și baza de calcul a pensiei, stabilită în condițiile art. 28 din lege, bază de calcul raportat la care legea prevede că va fi actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Reiese astfel că actualizarea pensiei se va face raportat la o bază a pensiei actualizată conform prevederilor legale, actualizare care în cazul contestatorului, militar de carieră, s-a făcut în temeiul Ordinului nr. M.25 din 15 februarie 2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare și de actualizare a pensiilor militare de stat, emis de M_________ A_______ Naționale și publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 23 martie 2016 .
Acest ultim act normativ prevede următoarele la art. 11 și 12:
  Baza de calcul folosită la recalcularea pensiilor militare de stat este cea prevăzută la art. 28 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, constituită din soldele/salariile lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare la data intrării în vigoare a Legii nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, și cuprinde următoarele elemente:
  a) soldele/salariile de funcție sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive;
  b) soldele de grad/salariile gradului profesional deținut sau elemente salariale similare realizate în cele 6 luni consecutive;
    c) gradațiile sau elemente similare realizate în cele 6 luni consecutive;
  d) soldele/salariile/indemnizațiile de comandă/conducere sau alte elemente similare, după caz, realizate în cele 6 luni consecutive;
    e) solda/salariul de merit, după caz, realizat(ă) în cele 6 luni consecutive;
  f) indemnizația de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă sau alte elemente salariale similare, realizate în cele 6 luni consecutive;
     g) sumele reprezentând alte elemente salariale decât cele de la lit. a)-f), realizate în cele 6 luni consecutive.
ART.12
  (1) Actualizarea soldei/salariului de funcție se efectuează în conformitate cu actele normative consecutive care au reglementat stabilirea funcțiilor în instituțiile de apărare națională, ordine publică și securitate națională, prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/ coeficienților de ierarhizare până la data de 1 ianuarie 2016, respectiv prin echivalarea funcțiilor pe baza elementelor specifice reprezentate de suma/clasa de salarizare/coeficientul de ierarhizare, denumirea funcției, gradul militar/profesional al funcției, nivelul studiilor cu funcții în plată la data de 1 ianuarie 2016.
  (2) Actualizarea soldei/salariului de funcție prin stabilirea evoluției succesive a sumelor/claselor de salarizare/ coeficienților de ierarhizare prevăzute de actele normative consecutive în vigoare la data la care a fost acordat dreptul până la data de 1 ianuarie 2016 se face prin identificarea soldei/salariului de funcție realizat în fiecare lună din cele 6 luni consecutive din documentele de plată ale acestora și utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.
În consecință, adeverința contestată nr. A 5785 din 13.09.2016 a fost emisă în baza legii 223/2015 și a metodoloiei prevăzute de Ordinul nr. 25/2016. După cum reiese din conținutul acesteia, actualizarea a privit solda de funcție, grad și gradația aferentă ultimilor 6 luni de activitate a contestatorului (iulie 1987-decembrie 1987) , baza de calcul a pensiei vizând utilizarea sumelor/claselor de salarizare/coeficienților de ierarhizare, după caz, transpuse la nivelul prevăzut de legislația în domeniul salarizării aplicabilă la data de 1 ianuarie 2016.
Acesta este motivul pentru care a apărut o diferență între cuantumul pensiei stabilit anterior în favoarea reclamantului și cuantumul pensiei stabilit potrivit Legii 223/2015, diferențele provenind din modalități diferite prevăzute de legile succesive care au reglementat pensiile militarilor cu privire la baza de calcul, componența și actualizarea acesteia.
Acest mod de calcul i-a fost comunicat contestatorului de către UM xxxxx D___, potrivit adresei nr. A 3130 din 21.06.2017, depusă  la fila 55 apel.
Criticile contestatorului vizând modalitatea în care legiutorul a stabilit elementele în baza cărora se calculează pensia militară, precum și modalitatea de actualizare a veniturilor, urmează a fi înlăturate, întrucât acesta este liber a stabili modul de calcul a prestațiilor sociale, iar raportarea la veniturile actu aliz ate și elemente ale acestui venit – solda de grad, de funcție, gradația, nu contravine dispozițiilor constituționale sau legale și nici Conven ței Europene a D repturilor Omului. 
Curtea mai reține că în cazul pensiei reclamantului, constatându-se existența unor diferențe între pensia stabilită potrivit le g islației anterioare și cea stabilită potrivit Legii 223/2015, s-a făcut aplicarea art. 111 din acest act normativ, potrivit cu care ,,   În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului,,.
În concret, în decizia de pensie atacată se menționează atât pensia stabilită – 2074 lei, cât și pensia militară în plată – 4614 lei.
  1. În schimb, cel dea a doua critică adusă sentinței atacate se privește a fi întemeiată.
Prin decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016  emisă de M_________ A_______ Naționale -  C___ de P_____ S_________, cu începere de la data de 01.01.2016  contestatorului i s-a stabilit o pensie militară de stat de 2074 lei, ce include pensia de serviciu pentru limită de vârstă de 1646 lei, la care s-a adăugat suma de 329 lei – sumă corespunzătoare ordinului/semnului onorific și indexarea de 99 lei.
Din buletinul de calcul al pensiei rezultă că pensia s-a stabilit pentru o vechime în serviciu de 36 ani, 7 luni și 24 zile, că vechimea pentru pensie suplimentară este de 36 ani,  contribuția  pentru pensia suplimentară  de 9 %, iar  baza de calcul   de 1936 lei. 
Petentul reclamă că în mod eronat  s-a adunat procentul de 9 % cu cel prevăzut la art. 29 alin. 1 lit. a,b,c și că  în acest fel, practic nu a beneficiat la calculul pensiei de aportul celor 9 % prev. de art. 108 lit. c din Legea nr. 223/2015.
Legea nr. 223/2015  privind pensiile militare de stat, modificată prin OUG 57/2015 prin art. 28 – 30  prevede  modalitatea de stabilire a pensiilor militare. Astfel, conform art. 28   baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegere. Potrivit art. 29 din lege, pentru o vechime cumulată de cel puțin 25 ani, cuantumul pensiei este de 65 % din baza de calcul determinată conform art. 28; pentru fiecare an ce depășește vechimea în funcție de 25 ani  se adaugă câte 1 % din baza de calcul.
Art. 30 din Legea nr. 223/2015 limitează însă pensia stabilită/recalculată/actualizată în conformitate cu dispozițiile anterior enunțate  la   maxim 85 % din baza de calcul prevăzută la art. 28.
În consecință, pentru vechimea în serviciu, aplicând  plafonul procentual  de 85 % la baza de calcul de 1936 lei, rezultă o pensie de serviciu în cuantum de 1646 lei, la care se adaugă suma corespunzătoare ordinului/semnului onorific plus indexarea de 5 %  în baza  OUG 57/2015, în total 2074 lei.
Reclamantul  pretinde însă că  trebuia să  beneficieze și  de un spor  de 9 % în temeiul art. 108 din lege care prevede că “pentru   militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care au plătit contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare se acordă un spor de:
a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.”
Contrar modului de calcul utilizat de pârâtă, procentul de 9 % nu se include în  procentul de  85 %  - plafon prevăzut în art. 30, ci este un  drept suplimentar,  recunoscut  exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuția pentru pensie suplimentare și deci trebuia adăugat la pensia determinată conform art. 28-29 din lege.  
Calculul pârâtei în sensul adăugării procentului de 9 % pentru pensie suplimentară la procentul  stabilit  pentru vechimea realizată de reclamant, prin aplicarea apoi, per total, a  plafonului de 85 %, golește de fapt de conținut dreptul  recunoscut   prin art. 108. Aceeași concluzie rezultă și din succesiunea normelor din cuprinsul legii, sporul pentru pensie suplimentară fiind reglementat doar  în partea finală.  Dacă intenția  legiuitorului era să includă și acest  spor  în p lafonul maxim de 85 %, în mod cert reglementarea se regăsea anterior plafonului instituit prin art. 30,  în dispozițiile privitoare la modalitatea de calcul al pensiei  și nu în mod distinct, într-un  alt capitol (final),  sub forma  unui spor procentual suplimentar,  care se aplică la pensia stabilită.
Este de observat că în timp ce art. 28-30 au în vedere baza de calcul și stabilirea cuantumului pensiei în raport de vechimea în serviciu realizată, art. 108 reglementează un spor procentual la cuantumul pensiei stabilite pentru  persoanele care au înțeles să achite contribuțiile la pensia suplimentară. 
Un alt argument că sporul prevăzut de art. 108 nu _______________________________ de art. 30 este faptul că acest spor este o contraprestație a plății contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și nu se confundă cu pensia de serviciu. Prin urmare, numai cei ce au contribuit la acest fond au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, deoarece corelativ obligației de plată a contribuției la fondul pentru pensia suplimentară s-a născut dreptul celui ce a plătit această contribuție de a beneficia de acest spor.
Întrucât prin apelul formulat contestatorul a arătat că renunță la susținerea celor două probleme  ce au constituit obiectul dosarului nr. XXXXXXXXXXX, conexat la prezentul dosar,  întrucât prin acestea nu se influențează decisiv calculul pensiei, Curtea nu va mai proceda la analizarea acestora, în aplicarea principiului disponibilității.
În consecință, constatând erori în modul de calcul a pensiei conform deciziei de recalculare nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________, derivând din greșita aplicare a art. 108 din Legea 223/2015, Curtea, în temeiul art. 480 alin. 2 Cod de procedură civilă, va admite apelul declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 Tribunalul Hunedoara, pe care o va schimba în parte în sensul că:
Va admite în parte  acțiunea de asigurări sociale formulată  de contestatorul B___ I___ împotriva pârâților M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale  - C______ de Contestații .
Va anula în parte  decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________ și hotărârea nr. xxxxx din 18.01.2017 emisă de M_________ A_______
  (continuarea deciziei civile nr. 515/2018 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXX)
Naționale- C______ de Contestații  din cadrul M__ și  în consecință va obliga  pe pârâta de M__ – C___ de P_____ S_________ să emită o nouă decizie de pensie  prin  care să aplice la cuantumul pensiei  stabilite conform articolului 28 din  Legea 223/2015 sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeași lege.
Va menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Pentru aceste motive,

În numele legii
D E C I D E

Admite ca fondat apelul declarat de contestatorul B___ I___ împotriva sentinței civile nr. 1391/2017 pronunțată de Tribunalul Hunedoara.
Schimbă în parte sentința atacată, în sensul că:
Admite în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de contestatorul B___ I___ împotriva pârâților M_________ A_______ Naționale – C___ de P_____ S_________ și M_________ A_______ Naționale – C______ de Contestații.
Anulează în parte decizia nr. xxxxx/1 din 11.10.2016 emisă de M__ – C___ de P_____ S_________ și hotărârea nr. xxxxx din 18.01.2017 emisă de M_________ A_______ Naționale - C______ de Contestații din cadrul M__ și în consecință  obliga pe pârâta M__ – C___ de P_____ S_________ să emită o nouă decizie de pensie prin care să aplice la cuantumul pensiei stabilite contestatorului conform articolului 28 din Legea 223/2015 sporul de 9% prevăzut de art. 108 din aceeași lege.
Menține în rest dispozițiile sentinței atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 16 mai 2018.
P_________,

38 de comentarii:

Huhu Rezea spunea...

Decizia CA este executorie pentru CPS și este aplicabilă doar reclamantului din cauză.
Finanțiștii și juriștii din instituțiile de apărare, care au inițiat ticălosul text de modificare a art. 30 din Legea 223/2015, prin art. 40 al OUG 57/2015, s-au bucurat că această decizie și, mai ales, motivarea ei nu au prea fost cunoscute de pensionarii militari pentru a fi invocate ca jurisprudența în alte contestații.
Mai trebuie sa justificăm pentru trolii blogului necesitatea unei platforme de informare a rezerviștilor necontrolate de interesele înguste ale functionărimii militare?

vasile iosif spunea...

Dle H,
Cum credeti ca va influenta aceasta Decizie definitiva, motivata atat de clar si de corect, analiza de constitutionalitate a art.30 de catre CCR?
Cu stima,

Dan spunea...

Vad ca nu pricepe nimeni ca OUG 57 din 2015 a fost valabila pana in 2016 .Deoarece nu a fost adoptata sau respinsa printr-o lege asa cum trebuia si cum e legal.Nici o OUG nu are termen de aplicare nelimitat daramite una care incalca o lege organica.

Leon spunea...

@Huhu Rezea, sigur ca ne sunt de mare folos aceste informatii..!
Daca pentru actualizarea altor elemente din Deciziile de recalculare/actualizare a pensiei ( procente la SM, IC, ID, Gradatii, etc.) sunt sanse mai mici de reusita, pentru Pensia Suplimentara sunt sanse reale de a castiga in instanta.
Le reamintesc celor pensionati anterior lunii Aprilie 2001, ca timp de 7 ani, Pensia Suplimentara nu a fost cuprinsa in Deciziile de pensie ! De abia dupa aparitia Legii nr.14/2008, unde Domnul General deputat Nicolae MIRCOVICI( DOMNUL sa-l aiba in paza SA..!) a adus numeroase amendamente (a se vedea PL x nr.72/2007) si care a modificat Art.78 din L.164/2001:
,,(1) Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentara se acorda la STABILIREA sau la ACTUALIZAREA pensiei...un spor procentual de 3%..6%..9%..,, (acest articol fiind preluat si in L.223/2015 la art.108). Tinand cont ca Legea 164 acorda acest drept numai cadrelor militare aflate in activitate si ieseau la pensie, este interesanta motivarea domnului deputat N. Mircovici :,,in urma multor sesizari, reclamatii,si ACTIUNI IN INSTANTA cu solutii contradictorii..,,

Leon spunea...

Corectie: in loc de 7 ani vom citi, ,,4 ani, intre 2004-2008,,..eroare materiala..:)).

Huhu Rezea spunea...

@Leon
Legea 164/2001 cu modificările menționate acorda procentele de pensie suplimentară până la limita de 100% din baza de calcul , la care se adăuga sporul OMM. Cei care ajungeau cu sporul de vechime la 100% din baza de calcul pierdeau pensia suplimentară.
Abia legile 119 și 263 din 2010 au repus pensia suplimentară integral în calculul punctului de pensie.

Mihai spunea...

Daca luam de referință data de 1.01.2016 inclusiv salarizarea activilor la acea data ,se poate afirma ca prin această decizie multe cuantumuri de pensii ale celor iesiti din sistem dupa 2002 poteau depasi functie de perioada celor 6 luni alese salariul activului similar la net ,uneori si la brut plus o parte fin norma de hrana.
Situatia activilor pana la aplicarea L 153 a fost imbunatatita prin acordarea a tot felul de sporuri care i-au scos din acest fenomen.
Acest domn pensionat inainte de 1999 face parte din cei care nu au fost actualizati cu anumite venituri la nivelul celor prevazute de L 138 la 01.01 2016 pentru activul similar.
De aici si pensia mai mica decat normalul care trebuia sa se intample pentru toti cei pensionati inainte de 1999.
Ma intreb de ce nu a cerut actualizarea elementelor salariale ,mai ales pct g la nivelul activului similar la 01.01 2016?
Sa nu fi avut elemente g sau alte elemente supuse actualizarii in afara de cele standard?
Cuantumul in plata seamana a 36 de ani pe contributivitate.
Poate fi si L 164 actualizat prin 2008 daca a avut grad si functie mare.
L223 cu modificarile a imbarligat mult sistemul.
Trebuia o lege simpla copy/paste (putin adaptata - vezi condamnati si dati afara din motive imputabile) dupa legea pensiilor pt magistrati,fara un M25 ineficient.
Daca la momentul 01 01 2016 p .suplim. se adauga functie de vechime peste max 102% OG 59 aparea mult mai devreme ,iar după cum se stie legiutorul are dreptul constitutional sa gestioneze motivat cum crede de cuviinta fodurile bugetare existente.
Acest caz nu rezolva problema de fond ,mai mult cred ca va genera o noua OUG.
Problema nu ar fi definitorie la cei iesiti la pensie inainte de 2015 ,cu toate ca nu ar fi exlus in unele cazuri ,ci mai mult la cei care ies acum beneficiind de avantajele L153.
Problema de fond ce trebuie rezolvata este actualizarea tuturor celor pensionati inainte de 1999 la prevederile / drepturile activilor similari la 01.01 2016 cf L138 / 99.
Dupa care actualizari cf art 60 din L223 originală.


Leon spunea...

@Huhu Rezea, DA pentru cei iesiti la pensie cf.Legii nr.164/2001, dupa data 01.04.2001, si NU pentru cei iesiti la pensie cf.Decretului nr.214/1977, si unde Pensia Suplimentara avea o pondere de aprox.33%, care pensie suplimentara a disparut dupa data de 01.08.2004 cand aceste pensii au fost recalculate conform prevederilor Lg.164/2001, prin aparitia Legii nr.479/2003, si unde Pensia Suplimentara s-a evaporat..!
Pensia Suplimentara a fost din nou luata in calcul incepand cu 01.01.2008 prin modificarile aduse de Legea nr.90/2007.

Liviu PO spunea...

Asadar,acestui domn i-a fost recalculata pensia printr-o injumatatire si ceva...Ce bine e de pensionarii militari!!!Sper ca art.122 din legea nr.223/2015 va fi declarat neconstitutional pentru crasa discriminare introdusa intre leaturile de pensionari...

Leon spunea...

@Liviu Po, aveti dreptate, acelasi lucru l-am transmis si eu prin Email (referitor la Art.122) deputatilor din Comisia Juridica si din Comisia de Aparare pentru discutarea Raportului de aprobare a OUG.nr.57/2015, PL-x nr.82/2016, dar cred ca fara folos..!

Mihai spunea...

@ Leon
Poate ati dorit aplicarea art 122 doar in vederea obtinerii unui cuantum avantajos mai favorabil .
Legea 233 originala cred ca aduce mult mai multe beneficii pentru cei pensionati pâna in 1999 pe decretul 247 daca s-ar fi actualizat toate elementele salariale din baza salarială ,iclusiv g-urile, la nivelul cf prevazuti de L138/99 la nivelul similarului activ la 01.01.2016. Neactualizându-se anumite elemente din baza de calcul la nivelul activului similar beneficiar al L138/99 evident cuantumul a scazut. Cu actualizare la 01.012016 la acel nivel ,reclamantul trebuia sa detina cel putin cuantumul de pe L164 . Daca mai adauga si g-urile actualizate cuantumul trebuia sa fie mai mare ca cel de pe L164. Pe L263 ,totul functie de vechime si nivelul veniturilor lunare.
Asta trebuia sa reclame impricinatul,actualizarea elementelor din baza de calcul. Cu ps nu a rezolvat mare lucru ,mai ales daca ar trece peste 102% din salariul brut al acivului similar la 01,01 2016,.
A cere acum trecerea militarilor pe succesoarea L263 (abrogata) ar fi un castig pentru anumiti rezervisti (in special cei cu vechime mare) si UN DEZASTRU pentru o mare parte din activi ,tinand cont ca NUMITORUL din formula de calcul a punctului de pensie se va ridica prin 2021-2022 la 5500-6000 lei. Raportul pentru multi ar putea fi chiar subunitar.
Câti din militarii profesionisti ,subofiteri si of pana la gradul de cpt vor reusi sa faca 1-2 puncte de pensie lunar ,chiar si cu grupe cu tot. Deci un dezavantaj total.
Pe noua lege a salarizarii putini vor mai reusi sa adune numarul de puncte adunat de noi care am beneficiat de un raport foarte bun intre SMB pe economie si salariul brut incasat. A fost an când am facut 10 puncte de pensie /lună in cateva luni . Cine mai reuseste asa ceva la noile SMB pe economie ,crescute foarte brusc la valori mari prin majorarile din sistemul bugetar.
Legea noua a pensiilor isi va dezvalui capcanele inclusiv si pentru civili doar dupa punerea in aplicare. Atunci se va vedea câti salariati din mediul privat sau chiar si bugetar reusesc la nivelul salarizarii din mediul privat in special (aprox 3 milioane de angajati) sa puna la numarator o cifra egala cu cel 5500 ca sa obtina 1 punct de pensie lunar.Patronii nu dau nici salarii mult peste minim si nici grupe de munca. Multi nu vor face nici 0,5 puncte pensie lunar. Vor fi milioane de rapoarte subunitare.
Ori cândva la iesirea la pensie vor avea 1 pp /0,5 și va fi poate mai rau decât azi. Si chiar 1 pp va fi nesatisfacator la cerintele in crestere.
Zarva multa bucurie mare pentru cei care nu se folosesc de calcule pe lege.
În atare conditii nu cred ca activii ar fi de acord cu recuplarea la legea civila a pensiilor.

Leon spunea...

T3, art.122 este dicriminatoriu prin faftul ca aplicarea lui este limitata la 5 ani, si numai pentru cei iesiti la pensie in perioada 01.01.2011-31.12.2015
( de ce nu pentru toti pensionarii militari ?) si atunci sunt doua variante:
1.Se ABROGA art.122 din Legea nr.223/2015.
2.Se modifica art.122 in sensul ca toti pensionarii militari POT OPTA pentru calculul pensiei conform prevederilor legii sistemului public de pensii, cu respectarea varstei si stagiului de cotizare din Anexa nr.6 a L.263/2010..!

Leo spunea...

@Leon,
Art. 122 este valabil începând cu stabilirea pensiilor din 01.01.2016 , daca candidatul la pensionare indeplineste si conditiile de pensionare ca civil.( minimum 35 ani stagiu efectiv de cotizare si minim 65 de ani varsta standard).
Daca nu indeplinesti conditiile precizate mai sus, nu poti alege sa optezi pt. STABILIREA pensiei dupa 01.01.2016 dupa legea 263.

vasile iosif spunea...

Domnilor colegi,

Cum se va proceda in continuare?
CSP va plati numai la cei ce castiga in Justitie pensia suplimentara ? Este corect asa?
Si ceilalti vor ramane de prosti, furati in continuare?
Este o lege unica pentru toti sau legea se aplica pe ochi frumosi?

Cu stima,

Leon spunea...

@Leonard, n-ai dreptate !
Varsta si stagiul de cotizare sunt cele din Anexa nr.6.
De exemplu in Ianuarie 2019, se poate iesi la pensie la varsta de 57 ani si punctajul total se imparte la 24 de ani..!

Leo spunea...

Vasile ,
Numai cine va actiona in judecata si va castiga procesul va obtine pensia suplimentara.
Se aseamana cu ce se intampla prin tribunale pt. valorificarea VENITURILOR BRUTE la calculul cuantumului pensiei conf, L 263. Numai cine castiga procesul definitiv , beneficiaza. Asta e legea. Dura lex sed lex , parca spunea cineva dar nu mai stiu cum iul chema.

Huhu Rezea spunea...

@Vasile Iosif
Vor fi foarte puține situațiile în care instanțele vor mai da asemenea hotârâri, pentru că este greu să ignori art. 30 din L 223/2015 modificat prin OUG 57/2015 sau art. 60 modificat prin Ordonanțele 59/2017 și 114/2018.
Casele sectoriale vor aplica intocmai hotărârile definitive doar pentru cei care au câștigat.
Pentru restul pensionarilor situația se poate îndrepta prin modificarea dispozițiilor din ordonanțele 57, 59 și 114 prin legile de aprobare în Parlament.In lipsa unei reparați legislative ar mai fi utilă declararea ca neconstituționale a prevederilor art. 30 și 60 în redactarea actuală.
Pentru viitorii pensionari militari, ar mai fi de interes un Recurs în Interesul Legii promovat de procurorul general, de ministrul justiției prin procurorul general, de Colegiul de conducere al ICCJ, de colegiile de conducere ale curților de apel sau de Avocatul Poporului prin care ICCJ este chemată să dea o interpretare unitară textelor de lege care au generat hotărâri judecătorești contradictorii.


Leon spunea...

@Huhu Rezea, daca la documentele depuse in instanta, atasam si o copie a Deciziei nr.515/2018 a CA Alba Iulia, pot sa apara si hotarari de Respingere ?

Mihai spunea...

Astia a lui "Lazar"au dat o deciziei cam peste lege la prima vedere.
Sa nu fi avut mapn opozant in instanță?
Pare mai pe lege sentinta Tribunalului Hunedoara.
Dupa aceasta decizia replica mapn ar putea fi o propunere de ordonanță care sa schimbe formula in asa fel ca ,cuantumul maxim al pensiei sa nu depaseasca cu toate incluse 100-102% salariul brut al activului similar in activitate.
Regula la pensiile speciale si de serviciu ale militarilor este ca sa nu se depaseasca 100 % salariul funcție similare in activitate sau a salariului brut incasat.
Ca atare nu veti vedea pensii militare de acum inainte care sa depaseasca mai mult de 102% maxim din salariul brut al activului similar.
Altfel ar fi o descurajare a stabilitatii pe post a activilor,atata timp cat ar putea iesi cu o pensie mai mare ca salariul.
O solutie pe care nu o va aproba nimeni ar fi calculul pensiei cu toate incluse la nivel 100% la care sa se adauge drept recompensa pentru militari acel 10,15,20% prevazut de legea 80. Putin probabil.
Solutia este lupta pentru revenirea la ary 60 al L 223 originala si actualizarea tuturor pensiilor cf datelor similarului activ la 01.01 2016.
Alfel putine sanse cu unicitatea legii in privinta acestei decizii.
Mapn si celelalte instituții se vor opune prin ordonante de guvern.

radu spunea...

Vasile Iosif,
Avand in vedere precedentul de prin 2013 sau 2014 cred,cand unele sindicate din invatamant au câştigat în instanţă restituirea diferenţelor salariale in urma aplicarii legii nr.118 din 30 iunie 2010 prin care salariile bugetarilor au fost diminuate cu 25% si altele nu au primit aceste restituiri pentru ca nu au acţionat Guvernul Boc în instanţă sau nu au câştigat procesele, puteti sa trageti concluzia singur...din pacate.

Am citit ca deputatul PSD Tudor Ciuhodaru a depus un proiect de lege care prevede restituirea sumelor de bani pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar, după tăierile din 2010.

Mihai spunea...

Stie cineva daca mapn a pus in executare aceasta decizie?
Intreb deoarece este curios de aflat ce baza legata a avut mapn pentru punerea deciziei in aplicare atata timp cat legea in forma actuala nu permite.
Un fel de " ca la noi" .Nu stie stanga ce face dreapta.
Normal ar fi ca intai parlamentul sa modifice legea.
Apoi sa se aplice unitar pentru toti.
Credeti ca se va intampla ?
Putin probabil. Sau se va modifica tocmai in sens negativ!

vasile iosif spunea...

Dle H,

Daca am fi in SUA pe care o luam ca model de democratie, o singura sentinta definitiva de acest fel ar fi putut fi invocata ca precedent si toate instantele sesizate cu cazuri identice s-ar fi aliniat.

Cred ca si la noi, daca nu se vor face "presiuni" pe JUSTITIE, toate instantele vor ajunge la aceeasi concluzie. Lucrurile sunt atat de simple : pensia suplimentara= pensie contributiva deci drept de proprietate, drept castigat, drept in plata in baza legii, in afara bazei de calcul cf.art.28, constituita in afara pensiei militare de stat si indiferent de cuantumul acesteia, aparata de jurisprudenta CCR si CEDO in materia pensiilor contributive, etc.

Deja castelul de nisip sau carti de joc elaborat de gulerele albe se fisureaza.
Cand si cum se va darama ramane de vazut. Tic-tac....tic-tac.....

Cu stima,

Huhu Rezea spunea...

Cred că CSP a pus imediat în executare decizia instanţei fără să mai aştepte punerea în executare silită.
Mai ales că decizia instanţei nu i-a adus pensionarului niciun leu în plus la cuantumul în plată.
Raţionamentele instanţei au fost deseori formulate şi pe acest blog, după modificarea art. 30 şi 108 prin OUG nr. 57/2015, pentru motivarea contestaţiilor la deciziile de recalculare.

Alexcta spunea...

@HuhuRezea
Și reclamanții pot cere la Curtea de Apel (în Recurs) sesizarea ICCJ pentru dezlegarea unei chestiuni de drept.
Vezi dosar 10382/63/2017(termen 08.04.2019 la ICCJ)intr-o speță similară, dar și dosar 704/117/2018(înregistrat la ICCJ, fără termen încă), privind ajutoarele la pensie.
Cornel G

Iulian Mareș spunea...

https://www.youtube.com/watch?v=_wpOkUUCoZ8#action=share

Copilotul este roman?

CEZAR spunea...

Cred ca majoritatea care tocesc scarile tribunalelor pierd din vedere un fapt simplu dar ..esential
Judecatorii...ori care ar fi acestia JUDECA PE LEGE...
Cu alte cuvinte puteti cere si luna de pe cer ..daca L..nu prevede ..pas!
La fel si CPS...da NUMAI in baza legii...in rest ..va da strangeri de mana !
Corolar
Luptati pentru SCHIMBAREA LEGII...!!

Alexcta spunea...

@Mares
Ti-am trimis niste mail-uri.

Alexcta spunea...

@Vasile Iosif
Suntem amândoi cu ....... Mulțumiri!
Nu suntem cetățeni ai unei țări anglo-saxone.
La noi operează dreptul ROMAN!

Iosif spunea...

Dle Cus
Mai grav ar fi sa nu "opereze" nici un drept. HA,ha...
Cu stima,

Iulian Mareș spunea...

Cuș,
Cum ies de la Cotroceni le citesc!
Mulțam!

Huhu Rezea spunea...

@Cus
Această decizie si altele, daca mai există, pot fi atașate la toate contestațiile în primă instanță sau în apel împotriva deciziilor în care casele sestoriale au inclus pensia suplimentară în plafonul de 85%, potrivit art. 30 din L 223/2015 modificat prin OUG nr. 57/2015, și sporul OMM/SOSP în plafonul bazei de calcul nete, conform art. 60 modificat prin OUG nr. 59/2017 și 114/2018.
Ambele sporuri sunt drepturi care se adaugă drepturilor de pensie militară stabilite potrivit legii 223, cu deosebire potrivit articolelor 28-30.
Potrivit acestui principiu, ar trebui ca ambele sporuri să se însumeze și să se adauge la plafonul de 85% sau la plafonul pensiei militare egale cu baza de calcul netă.

Altfel spus, Sporul OMM/SOSP nu se aplică şi la pensia suplimentară. Si nici la indemnizaţia pentru cântăreţii, artiştii şi scriitorii militari.

Alexcta spunea...

De acord.
Eu nu am vorbit despre scriitori si alti.....cantareti!

BONIFATIE spunea...

Am onoarea!
Așa-i cum a reținut d-l HUHU, orice jurisprudență relevantă poate fi anexată la contestații, acțiuni etc., cu precizarea că hotărârile judecătorești pronunțate în altă cauză pot, sau nu, fi luate în considerare de un alt complet de judecată, deoarece jurisprudența nu constituie izvor de drept, precum doctrina, de exemplu, însă este esențial să nu facem abstracție, din acest motiv, de jurisprudență, mai ales că le putem introduce(considerentele instanței) și în motivările care susțin litigiile în care suntem reclamanți.
Luarea în considerare a contribuției la pensia suplimentară, în cazul personal 9%, mi-ar mări cuantumul acesteia în mod semnificativ. Am un dosar pe rol, la fond. O să anexez o copie a deciziei C.A. Alba Iulia la notele scrise pe care le voi depune.
Cu mulțumiri și respect, vă doresc o zi bună!

M spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Iulian Mareș spunea...

Au fost decorați supraviețuitorii Holocaustului din WW2, de către KWI!

Iulian Mareș spunea...

Continuare....la un gest normal!
Cred că nu-i normal sa faci pe dusul cu capul! Nu românii au fost naziști ci cei pe care și el îi știe bine!
Execrabil discurs! Sper că și pentru asta va răspunde penal!

Leon spunea...

@Huhu Rezea, am verificat astazi pe site-ul CCR, si toate cele 8 Dosare inregistrate in anii 2017 si 2018, inventariate de dumneata anul trecut, au ajuns ,,IN FAZA DE RAPORT,,..!
Aceste Dosare se refera la Neconstitutionalitatea art.28, 29, 30, 108 din Legea nr.223/2015, modificate de OuG.57/2015.
Banuiesc ca inca sunt in lucru la Judecatorii Asistenti, care trebuie sa intocmeasca Raportul si sa fie programata Sedinta publica pentru a se da o Decizie ! Poate ca este timpul sa reluati aceasta tema si sa realizati o sinteza a acestor dosare, poate mai sunt si altele..!

Alexcta spunea...

Sunt 68 dosare la CCR!
Unele ,,Rezolvate", altele în curs.