8 martie 2019

Adăugat în: ,

Curtea de Apel Cluj a validat construcția salarială cuantum compus, folosit și în recalcularea/actualizarea pensiilor militare

Rămâne în actualitate dispoziția legală din OUG nr. 56/2016 potrivit   căreia valoarea soldei/salariului de funcție (cuantumului compus) la care se aplică și se adaugă majorarea de 15%, potrivit Legii nr. 152/2017, nu poate fi mai mică de 1450 lei .


Decizia CA Cluj
S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul-reclamant M_________ A_________ I______ în contradictoriu cu intimata-reclamantă M______ D_____ G_______ împotriva Sentinței civile nr. 1847/07.06.2018 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, cauza având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - stabilirea și plata drepturilor salariale.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta intimatei-reclamante, avocat P_______ G______, cu împuternicirea avocațială la fila 23 din dosar, lipsă fiind        recurentul-reclamant.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul a fost amânat pentru acest termen de judecată în vederea emiterii unei adrese la Tribunalul Cluj cu solicitarea de a se comunica documentele secrete reprezentate de statele de plată vizând-o pe reclamantă. La data de 06.02.2019 intimata reclamantă a depus note scrise, respectiv filele 48 – 50 din dosar.
Reprezentanta intimatei-reclamante depune la dosarul cauzei înscrisuri în probațiune reprezentate de dovada comunicării prin e-mail a notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 06.02.2019 către recurenta pârâtă, două extrase de pe portalul Tribunalului Cluj și o hotărâre anonimizată de la Tribunalul B_____, cu mențiunea că nici una dintre acestea nu sunt definitive, un răspuns de la M_________ A_________ I______ - IGPR în atenția Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul din care rezultă că noțiunea de „salariul pentru funcția îndeplinită” nu există în legislație, o dispoziție emisă de Inspectoratul de Poliție Județean M________, inspectorat care a înțeles să pună în aplicare de bună voie HG nr. 1/06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe economi e, respectiv filele 52-64 din dosar.
La solicitarea instanței, reprezentanta intimatei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat și excepții de invocat.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea declară închisă faza de cercetare judecătorească, deschide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat de recurentul-reclamant M_________ A_________ I______.
Reprezentanta intimatei-reclamante M______ D_____ G_______ solicită respingerea recursului formulat, menținerea ca temeinică și legală a  sentinței civile nr. 1847/2018 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, fără cheltuieli de judecată. Arată că în cazul funcționarilor/personalului contractual din cadrul MAI există o lege specială din anul 2003, respectiv OUG nr. 38/2003 care stabilește componența dreptului salarial, salariul de funcție reprezentând o valoare de referință sectorială de 197,33 și care este înmulțită cu coeficientul de ierarhizare a funcției, respectiv 4,7 pentru reclamantă, rezultând un salariu de bază de 928 lei. Acest salariu de bază, solda de funcție, se regăsește pe statele de plată care au fost la grefa instanței, la capitolul II și, de asemenea, în decizia de pensie, în anexă, la momentul la care apare desfășurătorul elementelor salariale. Aceste documente: decizie de pensie și state de plată aferente intimatei confirmă că cei ce vin din structurile MAI anterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 vin pe acest mod de stabilire a salariului prezentat anterior. Ulterior, acest mod de calcul nu era diferit pentru cei care erau angajați la MAI în luna decembrie 2009, pentru toți noii angajați stabilirea salariului mergând pe o reconstrucție a dreptului salarial. Lucrurile s-au schimbat la momentul la care a intrat în vigoare HG nr. 1/2017 și la momentul la care salariul de funcție stabilit a ajuns să fie sub salariul minim pe economie.
În răspunsul MAI – Inspectoratul General al Poliției Române nr. xxxxx/SI/CM din 15.01.2019 depus la acest termen de judecată, la fila 62, rezultă că salariul de funcție este identic cu salariul de bază pentru personalul contractual, noțiunea de salariu de funcție îndeplinită neexistând în lege. La momentul la care avem un istoric al componenței dreptului salarial ca valoare de referință înmulțit cu coeficient de ierarhizare, trebuie să se respecte prevederile HG nr. 1/2017, care arată că salariul minim brut în plată este de 1450 lei și că salariul de încadrare, obligatoriu, în baza Codului Muncii, nu cuprinde alte sporuri și alte indemnizații. Arată, de asemenea, că la momentul la care instanța ar compara strict statele de plată aflate de dosarul cauzei și anexele la decizia de pensie ar constata că salariul minim garantat în plată nu a fost respectat în ceea ce o privește pe reclamantă .
  Reprezentanta intimatei-reclamante M______ D_____ G_______ apreciază, din documentele depuse la dosarul cauzei și din perspectiva modificărilor legislative, că s-a mers pe următoarea variantă: în momentul în care sunt noi angajați și salariul de funcție stabilit este sub salariul minim pe economie, i se acordă acestuia salariul minim pe economie în plată, tocmai în vederea respectării prevederilor Codului Muncii și a celorlalte prevederi legale dar pentru cei care vin din sistemul de salarizare mai vechi nu s-a aplicat această regularizare și creștere a salariului. Contrar celor susținute de MAI și conform calculelor făcute către reclamantă, care a avut specialitatea de auditor pe domeniul salarizării în cadrul MAI, apreciază că creșterea drepturilor salariale nu este așa de exorbitantă, cum susține pârâtul, reclamanta trebuind să beneficieze de o diferență brută de aproximativ 6000 lei.
Pentru cele arătate mai sus, reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și apreciază că trebuie să fie avut în vedere aspectul că salariul de funcție stabilit și acordat reclamantei este sub valoarea salariului minim pe economie și că  nu respectă prevederile HG nr. 1/2017.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1847 din 7 iunie 2018, pronunțată de Tribunalului Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta M______ D_____-G_______ în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, a fost obligat pârâtul la calcularea și plata drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, pentru perioada 01.02.2017 – 31.05.2017, prin raportare la salariul minim brut pe țară în cuantum de 1.450 de lei, a fost obligat pârâtul la plata diferențelor de drepturi salariale actualizate cu indicele de inflație, a fost obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente acestor drepturi salariale și a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.
La data de 23 iulie 2018 recurentul M_________ A_________ I______ a formulat cerere de recurs împotriva acestei sentințe, solicitând casarea în tot a sentinței atacate.
În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că prima instanță a interpretat în mod greșit prevederile legale care reglementează acordarea drepturilor salariale, că legiuitorul a avut în vedere majorarea salariului de bază minim brut pe țară și nu a reglementat vreo modificare a modalității de salarizare stabilită pentru personalul bugetar, că această salarizare nu poate fi modificată prin hotărâri de guvern, că salariul minim trebuie analizat comparativ cu nivelul salariilor de bază/soldelor de bază/salariile de funcție aflate în plată și că prima instanță s-a raportat la legislația în vigoare la data de 31.12.2009 și nu la salariul de funcție actual.

Analizând motivele de casare invocate de recurentul M_________ A_________ I______, instanța reține următoarele:

Criticile formulate de recurent se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C . proc. civ., respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.
Prin sentința atacată prima instanță a obligat recurentul să calculeze și să plătească intimatei drepturile salariale pentru perioada 01.02.2017 – 31.05.2017 prin raportare la valoarea salariului minim brut pe țară de 1.450 de lei reținând, în esență, că salariul de funcție al intimatei în perioada respectivă a fost de 928 de lei, nefiind respectate astfel prevederile art. 164 C . muncii și HG nr. 1/2017, prin care s-a stabilit un salariu minim garantat în plată în cuantum de 1.450 de lei.
Curtea reține că raționamentul primei instanțe este eronat, deoarece face abstracție de evoluția sistemului de salarizare în sectorul public ulterioară anului 2010.
Astfel, după cum chiar intimata a arătat prin acțiunea introductivă de instanță, în perioada vizată de prezentul litigiu, salariul său de funcție era format din salariul de funcție + foste sporuri (incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/1A la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010). Acest salariu de funcție, calculat prin însumarea elementelor de mai sus, era superior valorii de 1.450 de lei.
Întreaga filozofie a Legii nr. 330/2009 a fost de a elimina o parte dintre sporurile acordate personalului plătit din funcții publice însă, pentru ca suma de bani efectiv încasată să nu scadă, eliminarea s-a făcut prin includerea acestora în salariul de bază – indiferent care ar fi denumirea acestuia prin raportare la diferite categorii de salariați. Procedând de această manieră, sporurile în discuție și-au pierdut individualitatea, devenind parte a salariului de bază.
În acest sens sunt prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 330/2009, potrivit cărora începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere , ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, potrivit cărora în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege și ale art. 5 alin. (1) din OUG nr. 1/2010, potrivit cărora la salariul de bază corespunzător funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009, se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta, prevăzute în notele la anexele la anexele la Legea-cadru nr.330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții .
Faptul că există acte normative prin care legiuitorul s-a referit la salariile de funcție în care nu sunt incluse sume compensatorii reflectă o anumită politică de salarizare, dar nu este de natură să invalideze cele arătate mai sus.
De asemenea, împrejurarea că în practica administrativă aceste sporuri continuă să fie evidențiate separat, ca elemente distincte de salarizare, este irelevantă câtă vreme, pe de o parte, o practică administrativă nu poate invalida prevederi legale și, pe de altă parte, chiar dacă se acceptă că ele sunt elemente salariale separate, acestea contribuie la formarea salariului de funcție și nu mai reprezintă sporuri sau adaosuri.
În concluzie, salariul de funcție al intimatei din data de 31.12.2009 a încetat să existe, fiind înlocuit de un nou salariu de funcție, în care au fost incluse mai multe sporuri. Rezultă de aici că în mod eronat prima instanță s-a raportat la salariul de funcție din anul 2009, comparându-l cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin HG nr. 1/2017, întrucât ceea ce ar fi trebuit cu comparat cu acest salariu minim este noul salariu de funcție.
În ceea ce privește susținerile intimatei, potrivit cărora salariul de bază este, în cazul polițiștilor, salariul de funcție, curtea reține că ele sunt corecte, numai că este vorba despre noul salariu de funcție, nu despre cel din 2009.
Referitor la comunicatul Direcției de informare și relații publice a M.A.I. (f. 50) sau la Dispoziția Șefului I.G.P.R. (f. 63), la care intimata face referire, curtea reține că acestea se referă la salarizarea personalului al cărui salariu de funcție este mai mic de 1.450 de lei, dar nu se specifică faptul că ar fi vorba despre salariul de funcție aferent anului 2009, deci nu pot dovedi existența unei practici administrative în acest sens care să poată, eventual, să fie luată în considerare de către instanță.
Împrejurarea că potrivit HG nr. 1/2017 salariul de bază reprezintă suma care nu include sporuri sau alte adaosuri nu schimbă cu nimic raționamentul de mai sus deoarece prin această prevedere s-a intenționat ca salariul care se raportează la salariul minim să fie cel calculat fără sporuri sau adaosuri. Or, după cum deja s-a arătat, sporurile incluse în salariul de funcție al intimatei și-au pierdut individualitatea, fiind doar elemente pe baza căruia acest salariu a fost calculat, astfel că nu mai reprezintă nici sporuri și nici adaosuri. De altfel, nu trebuie uitat că HG nr. 1/2017 nu se adresează exclusiv salariaților din fonduri publice – caz în care ar fi putut fi eventual acceptată interpretarea intimatei – ci tuturor salariaților, astfel că ceea ce s-a intenționat să se sublinieze este că fiecare angajator trebuie să plătească un salariu în cuantum brut de 1.450 de lei, indiferent de ce alte sporuri sau avantaje de natură salarială oferă, nicidecum că trebuie să se facă abstracție de principiile legilor succesive de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
Pe de altă parte, curtea reține că reglementările care stabilesc nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice reprezintă reglementări speciale, derogatorii de la dreptul comun și, prin urmare, și în ipoteza în care s-ar accepta că acestea se află în contradicție cu prevederile C. muncii, acestea ar avea prioritate de aplicare.
O asemenea soluție nu ar fi nici inechitabilă și nici discriminatorie câtă vreme este evident că, de facto , drepturile salariale încasate de intimată în perioada vizată erau mult superioare salariului minim brut în cuantum de 1.450 de lei. Or, intenția legiuitorului, atunci când a stabilit conceptul de salariu minim garantat în plată, a fost de a se asigura că orice angajat primește, drept contravaloare a muncii lui, o sumă decentă, de natură să îi acopere nevoile de bază, iar această intenție este respectată prin raționamentul de mai sus.

Având în vedere aceste motive, curtea reține că hotărârea atacată este nelegală, astfel că va admite recursul formulat, va casa această hotărâre și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

14 comments:

Iulian Mares spunea...

FB! Așa trebuie! Am ajuns sa ne războim prin sala pașilor pierduți...rușinea este doar a lor!

BONIFATIE spunea...

D-le HUHU, dacă ne-aţi ajuta şi cu nr.de dosar, sau cel puţin cu nr. sau data deciziei, l-am găsi mai uşor pe portal. Am înţeles că una dintre părţi este M.A.I. şi cam atât!
Motivarea instanţei de apel este O.K. Ne ajută mult în motivarea cererilor de actualizare a pensiei.
Cu stimă ,

Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@ Leonard, Gigi & gasca, pe ei si pe mama lor la Curtile de Apel cu comoara asta, fratilor! Nici nu s-au prezentat recurentii-parati-papagali la proces, ca stiau ei ce stiau ca nu mai au resurse sa contra atace cu ceva, cum a venit la mine gargaragiul lor cu gegetul in mestecatoare si labele in poznare, ca n-avea cu ce sa mai vina naibii, invocand amintiri din copilarie, pe limba care nu se coase la dosar! La timpul potrivit va voi povesti moartea caprioarei de Irina Loghin, acum am proces activ si, mucles! Aici, in Tribunal, avem cu ce sa le dam țeapa, dar sa mai indrazneasca sa bage si in Apel ca acum avem si o dovada! Felicitari, camarazi din MAI!
@ Onorabile, va miroase parfumul ghioceilor de primavara prin monitor, cu Hotararea asta, copie 100% marca blogul Huhu Rezea! Felicitari! Chiar o sa traiti peste 100 de ani, la cate multumiri vor fi, si de dorit ar fi, macar din doua vorbe, sa va multumeasca public si aici ca au mers pe Tezele Dv!

Dan spunea...


Dacă la aceeași instanță, dar la complete diferite, dosarele identice ale rezerviștilor au soluționări diferite, nu cumva acționează niscai protocoale, menite a-i dispera pe colegii nostri?
Dar cum și arhivele SIPA sunt, majoritar, în custodia DGIA, este posibil ca judecătorii să fie șantajați pentru a da soluții nefavorabile nouă? Că doar este vorba de o comandă politică!

Iulian Mares spunea...

Dan,
cel mai adesea, raspunsul este 1/2 din enuntul intrebarii!

Leonard spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Huhu Rezea spunea...

@Leonard
Hai să-ți traduc!
Numărul dosarului este același, și la tribunal și la curtea de apel.
Prin motivarea desființării sentinței Tribunalului Cluj, Curtea de Apel a validat sintagma "cuantumul compus al soldei/salariului de functie", folosită de casele sectoriale MApN și MAI în recalcularea/actualizarea pensiilor militare.
Acest lucru era important și trebuia subliniat chiar din titlu.

Leon spunea...

@Leonard, CA lamureste mai bine ca SF curata nu mai exista, iar SF compusa este cea care se compara cu Salariul minim pe economie..!
Pentru activi chiar asa au rezolvat finantistii, aducand aceasta SF compusa la nivelul de 1450 lei pentru SGP isti, uneori la acelasi nivel cu subofiterii cu grade mai mici.
Cred ca te-ai convins ca daca nici pentru activi CA nu a dat o hotarare favorabila, cu atat mai mult nici pentru pensionari nu va fi altfel.

Leonard spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Leon spunea...

Leonard, n-are rost sa mai caut prin "biblioteca" pentru a-ti verifica pledoaria, asa ca TE CRED..!
Dar, in practica s-a demonstrat ca daca in activitate n-ai beneficiat de un anumit drept salarial, nu beneficiezi de acel drept la calculul pensiei, decat poate prin alte prevederi legale, asa cum, de exemplu, Legea 164/2001 modificata, a acordat la recalcularea pensiei, coeficientul de functie la maxim sau cum Gabita, prin Legea 119/2010, a redus stagiul de cotizare de la 25 de ani, la 20 de ani..!

Ionica Daniel-Sorin spunea...

Huhule,
Cu tot respectul, nu am găsit niciunde noțiunea de cuantum compus.

Huhu Rezea spunea...

@Sorin
Hai să nu fim chițibușari!
Dar ai citit că instanța de apel retine că solda de funcție din 2017 nu mai este solda de funcție din decembrie 2009 și că este compusă din elemente care și-au pierdut individualitatea, întocmai precum cuantumul în deciziile de recalculare/actualizare?
Am subliniat asta pentru subofițeri ca @Flavius care au și cuantumul compus mai mic de 1450 lei.

BONIFATIE spunea...


O.K.
Am văzut nr. de dosar (8330/117/2017) când am deschis postarea, numai că în apel soluţia este favorabilă recurentului M.A.I.

" 11.02.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: 1R
Tip solutie: Admitere recurs
Solutia pe scurt: Admite recursul formulat de recurentul M A I împotriva Sentinţei civile nr.1847 din 7 iunie 2018, pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul nr.8330/117/2017, pe care o casează în întregime şi, în rejudecare, respinge acţiunea ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 11 februarie 2019.
Document: Hotarâre 180/2019 11.02.2019".

Oricum, considerentele ambelor instanţe sunt de luat în seamă în legătură cu calcularea şi plata drepturilor salariale raportate la salariul minim brut pe ţară de 1450 lei.
Speranţele pensionarilor sunt mai mari privind revizuirea pe pensia suplimentară.
O zi bună tuturor!

Liviu Po spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.