CCR a stabilit procedura obligatorie pentru președinte pentru desemnarea prim-ministrului

Dați acest articol și actualei conduceri a PSD, care se lasă călcată în picioare, împotriva deciziilor CCR, de un președinte abuziv.
Aceasta a fost Decizia CCR pe care Iohannis a respectat-o când i-a desemnat candidați la funcția de premier pe Grindeanu, Tudose și Dăncilă.


Readucere în actualitate a unui articol publicat pe 12 10 2016

Cadouri nocturne

Extras din Decizia nr. 80/2014 a CCR privind desemnarea prim-ministrului
Respingând textul propus, în anul 2014, de Comisia parlamentară Crin Antonescu, pentru revizuirea Constituției, CCR a clarificat  înțelesul Art. 103, punând capăt tentațiilor unor președinți de a desemna discreționar candidatul la funcția de prim ministru.

. Articolul 103 – Învestitura 

313.

 Prin articolul unic pct.91 şi 92 din propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei se modifică alin.(1) şi (3) al art.103 din Constituţie şi se introduc trei noi alineate, alin.(31 )-(33 ), în cadrul aceluiaşi articol, după cum urmează:

 „(1) Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri și care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri, care au obţinut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

 140 (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Senat şi de Camera Deputaţilor, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor”. „(31 ) În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care au obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. 

(32) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României îl desemnează drept candidat pentru funcţia de primministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. (33) În cazul în care cel de-al treilea candidat la funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României dizolvă Parlamentul”. 

314. Modificările propuse la art.103 din Constituţie reglementează o nouă procedură de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru. Potrivit acesteia, Preşedintele României este obligat să desemneze drept candidat pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care au obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare sau, în caz 141 de paritate a numărului de mandate, pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de voturi. Dacă acesta îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României este obligat să desemneze drept candidat pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică participante la alegeri care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare. Dacă şi acesta îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele României va desemna drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliţie de formaţiuni politice parlamentare care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În fine, dacă nu se reuşeşte formarea Guvernului nici după această a treia încercare, Preşedintele este obligat să dizolve Parlamentul. 

315. Curtea observă că iniţiatorii propunerii de revizuire a Constituţiei aduc în discuţie o procedură de desemnare a candidatului pentru funcţia de primministru în trei trepte bazată atât pe rezultatul electoral obţinut de partidele sau alianţele politice participante la alegeri clasate pe primele două poziţii, cât şi pe capacitatea unei alianţe politice parlamentare de a asigura majoritatea absolută a mandatelor parlamentare. Astfel, Curtea constată că textul analizat pune accent pe rezultatul electoral obţinut de partidele sau alianţele politice participante la alegeri, conferind doar un caracter ultim şi subsidiar capacităţii unei alianţe politice parlamentare de a asigura majoritatea absolută a mandatelor parlamentare. 

316. În accepţiunea propunerii legislative de revizuire, aceste criterii nu sunt concurente, ci consecutive, astfel încât doar dacă nu se reuşeşte, din vreun motiv sau altul, învestirea Guvernului în baza primului criteriu, Preşedintele 142 României va apela la cel de-al doilea. Stabilirea unei ordini rigide în desemnarea candidatului poate crea serioase probleme de natură să afecteze buna funcţionare a statului, dintre care Curtea reţine situaţia în care partidul politic, respectiv alianţa politică participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare nu dispune de majoritatea absolută a mandatelor parlamentare. De multe ori, există înţelegeri/ acorduri între partide/ alianţe politice – care nu au obţinut cel mai mare număr de mandate - cu privire la desemnarea unei anumite persoane drept candidat pentru funcţia de primministru, mai ales în cazul în care două sau mai multe partide au obţinut un număr de mandate foarte apropiat; în acest caz, se poate ajunge la coagularea unei majorităţi parlamentare absolute din partidele sau alianţele politice aflate pe locurile imediat următoare. Or, potrivit textului propus, Preşedintele României este obligat să desemneze drept candidat o persoană propusă de partidul/ alianţa politică ce a câştigat numărul cel mai mare de mandate, deşi este evident, încă de la început, că acesta nu va putea obţine votul de învestitură din partea Parlamentului. De aceea, noul text nu ţine cont de realitatea politică şi este de natură a crea premisele unor alegeri anticipate repetate. 

317. De asemenea, Curtea observă că textul propus a fi introdus la art.103, respectiv alin.(33 ), nu este corelat cu cel propus la art.89 alin.(1) din Constituţie, în sensul că, dacă Preşedintele României este obligat să dizolve Parlamentul, nu se mai justifică necesitatea consultării preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a preşedinţilor partidelor, formațiunilor sau alianţelor politice parlamentare. O atare consultare ar fi fost necesară doar în situaţia în care acesta poate să dizolve Parlamentul – astfel cum prevede actualul art.89 alin.(1) din Constituţie. De asemenea, Curtea mai observă că nu se prevede termenul în care va fi dizolvat Parlamentul.

 318. Având în vedere neajunsurile la care conduce procedura mai sus 143 analizată, Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menţionate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorităţi parlamentare în vederea obţinerii votului de încredere. 

319. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului. 

320. Mai mult, Curtea observă că actualul text al art.103 din Constituţie se referă şi la situaţia în care mandatul Guvernului încetează înainte de termen, potrivit art.106, art.107 alin.(3) teza întâi, art.113 sau art.114 din Constituţie. Noua reglementare propusă are ca premisă doar situaţia în care Preşedintele Românei desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru imediat după ce au avut loc alegerile parlamentare. Astfel, chiar dacă Guvernul a fost demis printr-o moţiune de cenzură, propunerea candidatului va aparţine invariabil partidului/ alianţei politice participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare indiferent de situaţia politică existentă. Totodată, se poate întâmpla ca pe parcursul legislaturii partidul politic sau alianţa politică participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare să se desfiinţeze sau să se scindeze, ceea ce implică atât dificultăţi în determinarea partidului politic sau alianţei politice a cărui reprezentant trebuie desemnat drept 144 candidat, cât şi obligativitatea parcurgerii unei proceduri care oricum nu ar avea nici o finalitate sub aspectul obţinerii votului de încredere. 

321. În consecinţă, Curtea constată că textul propus, prin mecanismul de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, instituie un monopol al partidului politic sau alianţei politice participante la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, fără a deţine majoritatea absolută, în privinţa propunerii reprezentantului ce urmează a fi desemnat drept candidat, neţinând cont de necesitatea asigurării actului de guvernare în condiţiile unei susţineri parlamentare care să permită obţinerea votului de învestitură şi realizarea programului de guvernare. Or, în aceste condiţii, reglementarea unui mecanism constrângător în privinţa libertăţii de acţiune a partidelor politice parlamentare are drept efect imposibilitatea adaptării soluţiei normative analizate la noile situaţii intervenite. 

322. Astfel, deşi aparent textul analizat clarifică competenţele Preşedintelui României, prin rigidizarea excesivă a procedurii de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, pe de o parte, nu acoperă toate ipotezele constituţionale posibile, iar, pe de altă parte, nu ţine cont de configuraţia/ situaţia politică existentă în Parlament. În aceste condiţii, o atare procedură lipsită de flexibilitate poate da naştere cu uşurinţă la crize politice şi, astfel, se constituie într-un obstacol constituţional real. 

323. Curtea mai observă că, sub aspectul terminologiei folosite în privinţa candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, se repetă sintagma „îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere” în condiţiile în care toate cele trei ipoteze au în vedere faptul că acesta nu a obţinut votul de încredere indiferent de motivele care au determinat acest lucru. 145

 324. Pe de altă parte, prin modalitatea de desemnare a candidatului pentru funcţia de prim-ministru, se ajunge la o nesocotire a votului liber exprimat de către alegători în cadrul alegerilor parlamentare, deoarece creează premisele desemnării candidatului din rândurile partidului politic sau alianţei politice cu cel mai mare număr de mandate sau voturi în detrimentul unei alianţe politice postelectorale care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului. De aceea, rezultatul electoral, ce reprezintă voinţa corpului electoral exprimată prin vot, impune ca Preşedintele României să desemneze candidatul pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului. 

325. A reglementa, chiar la nivel constituţional, dreptul unei minorități parlamentare de a propune desemnarea, în mod invariabil, a candidatului pentru funcţia de prim-ministru înseamnă a accepta că se poate învesti un Guvern fără legitimare electorală. A nu ţine cont de faptul că cetăţenii au ales în favoarea unor competitori electorali care formează sau pot forma o majoritate absolută, de natură a asigura învestirea Guvernului, înseamnă a afecta în mod decisiv dreptul de vot, întrucât exprimarea dreptului de vot vizează, în mod direct, configuraţia politică a Parlamentului, iar, indirect, învestirea Guvernului. În aceste condiţii, Curtea constată că textul propus suprimă o garanţie a dreptului de vot, şi anume respectarea rezultatului votului liber exprimat. 

326. Pentru aceste considerente, cu majoritate de voturi, Curtea constată neconstituţionalitatea modificării aduse art.103 alin.(1) şi (3) din Constituţie, precum şi a completării art.103 din Constituţie cu trei noi alineate, alin.(31 )-(33 ), referitoare la modalitatea de desemnare de către Preşedintele României a 146 candidatului la funcţia de prim-ministru, întrucât încalcă limitele revizuirii, prevăzute la art.152 alin.(2) din Constituţie.

.....................................................................................
Definitivă şi general obligatorie.
Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului României şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunţată în şedinţa din 16 februarie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN                                             Prim magistrat-asistent,
                                                                                              Marieta Safta

Rezervisti! Nu acordați votul vostru partidelor care au tolerat tăierea pensiilor militare de către guvernul tehnocrat prin art.40 al OUG nr. 57/2015!

Acesta a fost mesajul politic al Blogului înainte de  alegerile parlamentare din 2016. Acum avem explicația de ce PSD nu a mișcat niciun deget impotriva ordonanței Cioloș.
 Decizia nr. 20/2000 a CCR a stabilit că pensiile militare și pensiile magistraților au aceeași motivare juridică. 
Cine este chemat să garanteze democrația  constituțională potrivit Art. 118 din Constituție?

"In  cursul anului 2015 a fost adoptat, cu amendamente, de către Parlament și promulgat de Președinte, un proiect de lege al Guvernului Ponta, prin care au fost restabilite tradiționalele pensii militare, vechi de cca 150 de ani, transformate în pensii civile de guvernarea Boc- Basescu, în anul 2010.  Legea 223/2015 urma să intre în vigoare la inceputul anului 2016, dar,  între timp, prin mișcările anarhice ale tinerilor "frumoși și liberi"Guvernl Ponta a căzut.

Premierul tehnocrat desemnat de Iohannis  a primit asigurari de la PNL, PSD și UNPR că va primi votul de investitură dacă se angajează că nu se va atinge de măsurile cu caracter social adoptate în guvernarea precedentă. Ce să vezi? In primele ședinte de guvern, guvernul Ciolos a adoptat un text introdus muțește într-o ordonanță de urgența cu măsuri bugetare și fiscale prin care cuantumul pensiilor militare, stabilit prin L 223/2015,  a fost redus cu până la 28%.


Ordonanța  a discriminat militarii față de celelalte categorii profesionale scoase de sub incidența Legii 119/2010, reducându-le procentul de pensie de la 80% la 65% din baza de calcul, pentru 25 ani vechime cumulată. Prin plafonarea cuantumului  pensiei la 85% din baza de calcul, Ordonanța legiferează discriminări intre beneficiarii legii, în sensul că sunt sancționați prin nevalorificarea stagiilor cei cu vechime mai mare de 36 de ani.

Ne așteptam ca liderii principalelor partide parlamentare să exploateze, cel puțin, politic măsura tehnocraților, dacă nu-i interesa atât de mult situația militarilor. A trecut aproape un an de la adoptarea ordonanței și niciun lider, nici Dragnea sau Ponta, nici Blaga sau Gorghiu, nici Oprea, n-au zis vreun cuvințel despre nedreptatea pe care tehnocrații, susținuți de conțopiștii din ministerele din sistemul de apărare, au facut-o militarilor care au servit sub arme o perioadă mai mare de 36 de ani vechime cumulată. Pierd atât vechime, inclusiv stagii contributive efectuate după pensionare, cât și procentele de până la 9% pentru pensia suplimentară.

Dacă era voință politică,  situația era rapid rezolvată în Parlament. In Senat, primă Cameră sesizată, procedurile privind proiectul de lege de adoptare a OUG 57/2015 au fost tergiversate  aproape 3 luni, cu evitarea implicării Comisiei de apărare în întocmirea Raportului care a fost supus adoptări in plen.
A rezultat un text mai prost decât Ordonanța... însăși. Daca acest text ar trece și de Camera decizională, pensiile militarilor cu vechime cumulată mai mare de 45 de ani ar fi reduse cu incă 2%.

In Camera Deputaților, deși era procedură de urgență, miniștri Tobă și Motoc, au reușit să amâne dezbaterile până la calandele grecești, printr-o scrisoare  intimidatoare adresată celor 4 Comisii raportoare. Pentru amânare s-a apelat și la tertipul de a sesiza și Comisia juridică, la cererea acesteia, cu doar câteva zile înainte de termenul din luna aprilie, termen  la care comisiile sesizate inițial trebuiau să depună Raportul.

In timp ce adoptarea Ordonanței este tergiversată în Parlament, mii de asigurați din structurile de apărare, descurajați de prevederile sancționatorii ale Ordonanței pentru cei care doresc să-și continue cariera militară sau profesionala până la vârsta standard de pensionare, au depus rapoarte pentru trecerea în rezervă  cu drept de  pensie militară anticipată sau anticipată parțială.

Constatăm că  PNL este subjugat de fostul PDL și de ONG-iștii soros -isti, PSD  se lasă paralizat și intimidat de fel de fel de curente antiromânesti,  UNPR este înghițit de partidul lui Băsescu. Soluția ar fi să simpatizăm cu noile partide care promovează o politică naționalist- patriotică.
Rezerviștii și cei apropiați lor pot forma un bloc electoral de o jumătate de milion de votanți disciplinați."

Discursul lui Grindeanu din 05 06 2015 arată de ce este el reprezentativ pentru noii social democrați.

Discursul rostit la Timișoara este publicat de Evz. pentru a demonstra că Sorin Grindeanu este împotriva Justiției, astfel spus, pentru că ar fi împotriva Binomului. Fiecare înțelege ce vrea și cum îi convine. 

Il difuzez pentru a înțelege și mai bine care va fi raportul de forțe între instituțiile statului în următorii ani.

Președintele și Sistemul care l-a luat prizonier primesc reacția unui teribil „fanatic” social democrat, cum rar mai găsești printre cei din noua generație de PSD-iști. Nu este de mirare că acest Grindeanu l-a făcut uitat la Timișoara pe Ilie Sârbu și a adus acolo prima victorie în alegeri a PSD. Nu este el prea bun orator, dar demonstrează că are convingeri. 

Dacă il mai ține lângă el și pe Ionut Vulpescu, se conturează o nouă echipă de social democrați, care va avea curajul să și afirme că PSD este un partid de stânga, nu doar de centru-stânga.

Pentru liniștea sa, Klaus ar fi fost mai inspirat dacă o desemna  pe Sevil Shhaideh.   

  

Cum a fost respinsă, pe muțește, turcoaica româncă, Sevil, de șeful statului român, sasul Klaus?

Interviu care arată, în discordanță cu propaganda Binomului, excelenta calitate umană și profesională a doamnei Shhaideh.

Nepoata lui Kemal Karpat, consultant pentru Reagan și Carter, premier în România

Istoria fabuloasă a acestui turco-tătar, Kemal Karpat, născut lângă Babadag, bun vorbitor de limba română la vârsta de 90 de ani, o puteți citi aici.

Bunica doamnei Sevil Shhaideh a fost sora cu reputatul istoric. Candidata  la funcția de premier este nepoată de unchi.   

Extras din „Transilvania Reporter”

„Shhaideh este membru PSD din iulie 2015, adică după numirea la conducerea Ministerului Dezvoltării.

Sevil Shhaideh este născută într-o familie de tătari din localitatea Tătaru, fostă Azaplar, judeâul Constanța. Întreaga comunitate din zonă este sunnită hanefită, curent considerat cel mai moderat al islamului.

Turcologii spun că această comunitate turcă din Dobrogea are circa 800-900 de ani în locurile respective. „La jumătatea sec XIII a fost o populare masivă din Anatolia în Dobrogea, în timpul împăraţilor bizantini. Atunci a fost fondat şi oraşul Babadag. Existenţa celor din seminţia turcă este însă mai veche, cu peste 100 de ani înainte de otomani. Apoi au venit otomanii şi au început să facă colonizări sistematice în tot Balcaniul, inclusiv în Dobrogea, aducând atât turci din Anatolia, cât şi tătari din nordul Mării Negre. Turcii musulmani sunniţi haneifţi fac parte din curentul cel mai moderat din islam. Hanefiţii sunt răspândiţi în tot Balcaniul, cu excepţia comunităţilor sectante, în Turcia, în Crimeea, Volga. Toţi cei care au fost sub influenţa otomană sunt hanefiţi”, a declarat pentru Transilvania Reporter un reputat turcolog.

Potrivit acestuia, comunitatea turcă din România are peste 30.000 de membri, dar Sevil Shhaideh n-a prea avut legături nici cu turcii şi nici cu tătarii din România.

Mama premierului propus de PSD+ALDE este nepoata istoricului american Kemal Haşim Karpat. Concret, bunica maternă a lui Sevil a fost sora istoricului. Acesta s-a născut în România pe 15 februarie 1923, de la 25 de ani locuiește în SUA, dar nici acum n-a uitat limba română, în care a crescut şi a învăţat, şi nici ţara şi locul în care a venit pe lume, satul Armutlu, azi Turda, judeţul Tulcea. Ba mai mult, fiind mutat în Turcia, şi-a luat numele de familie Karpat, după numele munţilor din ţara sa natală.

Kemal Karpat este Profesor Emeritus al Universităţii Wisconsin-Madison, SUA, dar a predat la mai multe universităţi din SUA, Franţa, Turcia, iar cărţile sale sunt lucrări de referinţă la mari universităţi, precum Harvard, Yale sau Princenton. Se apreciază că lucrarea sa de doctorat susţinută în 1956 la Universitatea din New York –„Turkey’s Politics: The Transition to a Multi-Party System”- a avut un rol însemnat în declanşarea revoluţiei din 1960, care a dus la înlăturarea partidului unic din Turcia. De altfel, a avut relaţii apropiate şi de durată cu preşedintele turc Suleyman Demirel şi cu premierul Bulent Ecevit, dar a fost şi consilier pe problemele Orientului Apropiat şi Mijlociu pentru mai mulţi preşedinţi ai SUA şi se bucura de o apreciere specială din partea lui Henry Kissinger, unul dintre cei care au marcat diplomaţia mondială. Profesorul Karpat este un nume de referinţă în istoriografia mondială, a publicat peste 40 de cărţi şi aproape 200 de studii ştiinţifice şi, printre altele, a primit cel mai mare premiu al Republicii Turcia pe plan ştiinţific şi cultural, iar din luna mai 2015 este Doctor Honoris Causa al Universităţii Babeş-Bolyai.” 

Nu condamnarea politică pentru referendum ...ci dosarele care vin din urmă sunt o problemă pentru Dragnea

Liviu Dragnea, spre deosebire de Ponta, a adus predictibilitate,  seriozitate și rigoare în modul cum a condus PSD în ultimul an, îndeosebi pe parcursul perioadei campaniei electorale. Rezultatul s-a văzut în scorurile cu care a surclasat adversarii politici  în alegerile parlamentare. A dovedit echilibru în confruntarea  publică cu adversarii politici. A speculat inteligent, fără a bate toba,  imensele gafe făcute de adversari, fără a umili electoratul tradițional sau în formare al acestora.

N-aș vrea să cred că succesul i-a afectat  cunoscuta prudența  în evaluarea evenimentelor. 

Desigur că ar fi fost cel mai îndreptățit să acceadă la funcția de premier. 

Să zicem că Iohannis nu se opune și îl desemnează candidat pentru funcția de premier. In ce situație va pune România și PSD în cazul în care, peste câteva luni, va fi condamnat din nou de Sistem în noul dosar pe care îl are pe rol?  

In sitemul judiciar  creat de Băsescu  sunt încă indivizi care consideră că trebuie să-i pedepsească pe toți cei care au desfășurat activități politice pentru scurtarea mandatului tătucului lor. 

Dosarele fabricate politicienilor Ponta, Dragnea și Tăriceanu stau mărturie că în serviciile de informații, Poliție,  Parchete și la nivelul instanțelor superioare se primesc comenzi politice de excludere din viața publică a unor adversari politici. 

Cred că cel mai înțelept ar fi ca, în calitate de președinte PSD, să-i propună lui Iohannis desemnarea  pentru funcția de prim-ministru a unuia din numeroșii  economiști care populează partidul și să închidă portițele de manevră pe care președintele le mai are. 

Este bună strategia de a constitui mai întâi structurile parlamentare și apoi să meargă la consultări cu Iohannis.

Are suficiente pârghii pentru a veghea la punerea în aplicare a Programului anunțat, chiar dacă nu va fi el prim-ministru.  

Dacă în următoarele luni noul Parlament va elabora o lege care va reglementa o reală răspundere a magistraților, incluzând aici și procurorii, nu precum cea din actualul Statut al magistraților, și va numi un ministru exigent la Justiție, toate instituțiile enumerate mai sus vor ieși de sub influența politicului, cu condiția să nu fie încălecate de PSD.

După clarificarea problemelor penale de care este acuzat, Dragnea  are suficient timp să conducă și un guvern. 

Programul PSD de guvernare, liber la aplicare

Programul de guvernare al PSD prevede creşterea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2017, majorarea punctului de pensie, eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017, credite de până la 40.000 de lei pentru tineri. Sloganul de campanie al PSD este "Îndrăzneşte să crezi în România".

POLITICĂ SALARIALĂ ŞI IMPOZITE

Majorarea salariului minim de la 1.250 de lei la 1.400 de lei, în 2017, urmând ca acesta să ajungă până la 1.750 de lei, în 2020.

Salariul mediu brut ar ajunge de la 3.100 lei, în 2017, la 3.950 lei, în 2020.

Eliminarea impozitului pe venit pentru medici, IT-işti cu studii medii şi angajaţi care au un salariu de 2.000 lei/lună brut.

Reducerea contribuţiilor pentru salariaţi de la şase la două, respectiv păstrarea doar a CAS şi CASS.

Cei care câştigă anual din activităţi independente până la 24.000 de lei vor fi scutiţi de impozit, iar cei ale căror venituri anuale depăşesc 24.000 de lei vor trebui să plătească un impozit de 10%.

Majorarea punctului de pensie de la 871,1 la 1.000 de lei până în 2017, urmând să ajungă până la 1.400 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va creşte de la 400 la 640 de lei.

Pentru pensiile care sunt egale sau mai mici de 2.000 de lei brut pe lună impozitul pe venit ar urma să fie eliminat, iar pentru cele care depăşesc această valoare, impozitul ar urma să scadă de la 16% la 10%.

Pensionarii nu vor mai plăti contribuţii pentru sănătate.

Eliminarea impozitului pe tere­nul agricol.

Eliminarea impozitului pe autoturisme, motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport, de la 1 ianuarie 2018.

Eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017 - în special taxele de la Registrul Comerțului, cele consulare și de cetățenie, taxele radio-TV, ta­xele pentru pierderea sau modificarea actelor, taxele extrajudiciare și de timbre, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.

TVA generală ar urma să scadă de la 1 ianuarie 2018 la 18%, TVA pentru vânzarea de locuinţe ar urma să fie eliminată la 1 martie 2017, iar TVA pentru publicitate ar urma să fie redusă de la 20% la 9% începând tot cu luna martie a anului viitor.

Pentru familiile cu venituri sub 5.000 de lei/lună, PSD propune deduceri de 1.600 de lei/an pentru fiecare copil.

PSD vrea să asigure 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile (maximum 900 de lei/lună) pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la mai mult de 50 de km faţă de domiciliu, în cazul în care veniturile familiei sunt sub 5.000 de lei pe lună.

Credite de până la 40.000 de lei pentru tineri cu dobândă subvenționată integral de stat. Statul va garanta 80% din valoarea creditului.

Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: 200.000 lei/proiect/antreprenor. 10.000 start-up-uri anual. O zi pentru depunerea și aprobarea proiectelor! 

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.romaniatv.net/liviu-dragnea-programul-de-guvernare-poate-fi-aplicat-din-prima-zi-cele-mai-importante-puncte-din-platforma-psd-alde_330310.html#ixzz4Sc2YYnhy

Alegeri , 11 decembrie: prezența, date oficiale, rezultate - pe surse

Rezultate după numărarea a 99% din voturi

REZULTATE PARȚIALE BEC.

 La Camera Deputatilor avem urmatoarele cifre:
 PSD - 45,90%;
 PNL- 19,88%;
 USR - 8,49%
UDMR- 6,29%
ALDE - 5,64%
PMP- 5,06%
PRU - 2,95%
 REZULTATE PARȚIALE BEC. La Senat sunt urmatoarele cifre:
 PSD - 45,09%
PNL- 20,26%
USR - 8,55%
UDMR- 6,28 %
ALDE - 6,07%
PMP- 5,34%
PRU - 2,95%

UPDATE 22:39Rezultatele FINALE ale exit poll-ului realizat de către CURS și Avangarde la comanda PSnews.ro în parteneriat cu Antena 3 sunt următoarele, defalcate pe cele două camere parlamentare:

Camera Deputaților

PSD 45%

PNL 21,7%

USR 9,1%

UDMR 6,5%

ALDE 6,3%

PMP 5,5%

PRU 2,7%

ANR 1%

ALTUL 2,2%

Senat

PSD 45,1%

PNL 21,6%

USR 9,2%

ALDE 6,4%

UDMR 6,4%

PMP 5,6%

PRU 2,6%

ANR 1,1%

ALTUL 2%

Exit-poll de la ora 19,00, comunicat de Curs-Avangarde la ora 21,00. Să așteptăm ora 22,30, când  vor anunța rezultatele de la încheierea votului, și, mai ales, numărătoarea reală.

REZULTATE EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016 CAMERA DEPUTAȚILOR

PSD - 45,5%

PNL - 21,7%

USR - 8,5%

ALDE - 6%

PMP - 6%

UDMR - 6%

PRU - 2.5

REZULTATE EXIT-POLL ALEGERI PARLAMENTARE 2016 CAMERA DEPUTAȚILOR Senat

PSD - 45.2

PNL - 21.8

USR - 8.9

ALDE 6.5

PMP - 6

UDMR - 6

PRU - 2.5

Orele 09,00
Prezenţa  2,69%

Orele 10,00  5,43%, persoane care au votat-  992 180

Exit- poll ora 11, 00

PSD – 45%

PNL – 25%

USR – 7%

ALDE – 6%

UDMR - 5%

PMP – 5%

PRU – 2%

Alt exit-poll la ora 11,00

UPDATE: REZULTATE ORA 11:00

PSD - 51%

PNL - 14%

USR - 8%

ALDE - 7%

PMP - 4%

PRU - 6%

UDMR - 4%

UPDATE 11:30

Primele rezultate din EXIT POLL-ul Curs-Avangarde, realizat la comanda PSnews.ro, în parteneriat cu Antena3, corespund pentru ora 11:30.

PSD -54%

PNL – 18%

ALDE – 6%

PMP – 6%

UDMR – 6%

USR – 5%

PRU – 3%

Altul – 2%

Prezență la orele 12,00  : 12,68%, persoane care au votat - 2 315 768;  prezență ceva mai mică decât acum patru ani. In acest ritm nu se depășește 40%

La orele 15,40 vor fi publicate datele din valul 2 al exit-poll ului Curs-Avangarde.
Au venit mai devreme.

UPDATE 14:30

Rezultate EXIT POLL la ora 14.30:

PSD 50%

PNL 19%

USR 7%

ALDE 6%

PMP 6%

UDMR 6%

PRU 3%

Alții 3%

Stiri pe surse prezintă un sondaj neidentificat pentru orele 17,00:

PSD – 46%

PNL – 22%

USR – 11%

ALDE – 6%

UDMR –5%

PMP – 4%

PRU – 3%


Exit poll Curs-Avangarde, la orele

UPDATE 18:30 

PSnews vă prezintă rezultatul EXIT POLL-ului de la ora 17:30

PSD – 46%

PNL – 21%

USR – 9%

ALDE – 6%

PMP – 5%

UDMR -6%

PRU – 3%

Alții – 4%

Spaima copiilor de la bloc nu o salută pe primărița Capitalei

Mihai Gâdea i-a avut invitați, la ediția de joi a emisiunii Sinteza zilei, de la Antena 3, pe rând, pe liderii principalelor partide politice, PSD și PNL, Liviu Dragnea, respectiv Alina Gorghiu.

Având în vedere că în această campanie electorală nu a existat o dezbatere reală între liderii acestor partide, Mihai Gâdea și echipa emisiunii Sinteza zilei au făcut în așa fel încât cele două echipe politice să se întâlnească pe holurile Antena 3. Când Gorghiu și liberalii au ieșit de la emisiune, au dat nas în nas cu Dragnea și Firea. Dacă unii candidați liberali i-au salutat pe social-democrați, Alina Gorghiu a trecut pur și simplu pe lângă aceștia fără să-i bage în seamă. De altfel, și Dragnea a stat cu spatele la liberali când aceștia ieșeau din studio.

Priviți cât de penibil este și laberalul Bușoi!

Sondaj inedit pentru parlamentare al cititorilor DCNews

Sodajul este inițiat pe 19 noiembrie și poate fi accesat aici 

Pe cine votezi la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016?

voturi

• PSD
  37%
  1592
• PNL
  8%
  344
• ALDE
  14%
  619
• USR
  10%
  426
• PMP
  3%
  108
• UDMR
  1%
  41
• PRU
  5%
  206
• ANR
  14%
  618
• PRM
  1%
  39
• Alt partid
  1%
  34
• Nu votez
  3%
  136
• Nu m-am hotărât
  4%
  155