23 februarie 2018

Categorie: , , Comentarii: 12

Preşedintele nu poate scoate procurorii de sub autoritatea ministrului justiţiei.



Temeiurile juridice.

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Art. 54 din Statutul judecătorilor şi procurorilor
 (4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Art. 51
(2) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:
a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Comentariu:
Dacă ministrul justitiei constată motivele de revocare din Art. 51 alin.(2) al L 303/2004, propune revocarea procurorilor cu funcţii de conducere. Motivele invocate de ministrul justiţiei sunt motive juridice. In cazul Kovesi, Tudorel Toader a dezvoltat nu 2-3 motive ci ditai...20 de motive  juridice care impun revocarea sefului DNA.
Conform art. 54, dacă vine propunerea ministrului, revocarea se face de preşedinte, în oglindă cu numirea sefului DNA. 
Se pune întrebarea dacă preşedintele poate să refuze propunerea ministrului
Poate, dar nu cu argumente politice sau de oportunitate, ci răsturnând motivele juridice invocate de ministrul justiţiei.  Este greu ca Iohannis să răstoarne  motivele juridice invocate profesionist de Tudorel Toader, susţinute de Decizii CCR, hotărâri judecătoreşti, rapoarte ale Inspecţiei judiciare.
Refuzul preşedintelui de a semna revocarea şefei DNA este echivalentă cu scoaterea acesteia de sub autoritatea ministrului justiţiei, în fapt o încălcare a art. 132 din Constituţie şi declanşarea unui conflict de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern, prin ministerul justiţiei. 
Cine va sesiza acest conflict la CCR? 
Nu mă aştept ca Guvernul ezitantei Dăncilă sau presedintele Camerei Deputaţilor să sesizeze CCR. In mod sigur Tăriceanu va avea curajul să  sesizeze CCR.
Consecinţele deciziei CCR:
Dacă admite sesizarea, Iohannis va fi obligat să semneze revocarea şefei DNA
Dacă respinge sesizarea, Tudorel Toader trebuie să-şi dea demisia. 
Cine credeţi că va câştiga?
Categorie: , , Comentarii: 10

Curaj Iohannis! Raportul pentru revocarea sefei DNA, un rechizitoriu la adresa statului paralel.


Mediafax prezintă cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018, pentru carea cerut revocarea şefei DNA.

1. Cele trei decizii ale Curţii Constituţionale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, şi alte autorităţi ale statului, Guvern şi Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. Trei conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curţii au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.
2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiţiei a susţinut că în cazul anchetei declanşate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcţia şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat şi de Curtea Constituţională.

„CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are”, a spus Toader.
3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiţiei a susţinut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar şefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituţiile statului.
4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competenţă a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îţi pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleaşi aspecte”, a comentat el.
5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiţiei făcând referire la un comunicat al Direcţiei în care se imputa că nu au fost respectate normele  de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune”, a comentat el.
6. Explicaţia comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minsitrul justiţiei a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susţinut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.
7. Împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.
8. Comportament excesiv de autoritar şi discreţionar. Ministrul Justiţiei a amintit de controlul pe care Inspecţia Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăţi întâmpinate de inspectori, precum şi indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucţionarea activităţii inspectorilor de către Kovesi.
9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declaraţie publică a şefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice şi e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spaţiul public”, a comentat el.
10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.

11. Contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale. Ministrul Justiţiei a susţinut că Laura Codruţa Kovesi„ a învinovăţit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării”, a mai spus el.
12. Interviurile pentru BBC şi Euronews. „Procurorul şef declara pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupţia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul işi exercită competenţele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat Ministrul Justiţiei.
13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României şi a statului de drept”, a spus ministrul Justiţiei.
14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziţie de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situaţia România este similară Poloniei.  „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.
15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Ministrul Justiţiei a făcut referire la înregistrările în care şefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toţi ceilalţi. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, a comentat el.
16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Şi dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privinţa cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 şu DIICOT -6.000.
17.Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.
18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiţiei a susţinut că în multe cazuri instanţele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertenţe între înregistrarea audio şi şi stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede”, a spus el.
19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Ministrul Justiţiei a dat exemplul dosarului Microsoft.
20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.

22 februarie 2018

Categorie: , , Comentarii: 54

Fără să realizeze, Gâdea a prezentat o operaţiune de transformare a unor informaţii obţinute în secret, poate chiar ilegal, în mijloace de probe.

Inregistrarea prezentată miercuri seara la Antena 3 de Vlad Cosma, din care rezultă cum se chinuiau procurorii de la Ploieşti să redacteze o declaraţie împotriva lui Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă, este procedeul clasic prin care un sistem onest de informare şi cercetare penală transformă în mijloace de probă informaţii reale, obţinute în mod secret, modalitate pe care nu doreşte să o dezvăluie  nici măcar în faza judecării în instanţă, faţă de inculpaţi, apărători sau cei care asistă la judecarea proceselor. Eventual, pentru convingerea judecătorilor, se prezintă o mapă anexă secretă cu situaţia reală a informaţiilor primare disimulate în declaraţii ale unor martori cu identitate protejată.
In cazul prezentat, nu pare a fi o asemenea operaţiune efectuată onest, în limitele procedurale admise. Pare a fi, ca şi în cazul dosarului cu tabelele din R. Moldova, o însăilare a unei poveşti infracţionale, pornind de la ceva date reale. In dosarul cu tabelele din Moldova, procurorii aveau un  înscris olograf al lui Ghiţă, înscris despre care nici măcar Ghiţă nu a vrut să spună cum a ajuns în mână procurorilor. Nu ar fi o surpriză să aflăm că şi Ghiţă a fost folosit ca martor protejat împotriva lui Ponta. 

Nu cred că îşi poate închipui cineva că informaţiile dictate de procurorii Negulescu şi Alfred de la Ploieşti proveneau de la Vlad Cosma sau că erau obţinute sau scornite de cei doi procurori. 
 Nu! Informaţiile erau obţinute de Bucureşti, DNA sau SRI, şi nu se dorea să fie dezvăluite sursele prin care fuseseră  obţinute.. Poate modalitatea de obţinere a informaţiilor era ilegală, situaţie care complică foarte mult scandalul. Dacă modalitatea de obţinere a informaţiilor este ilegală, dezvăluirile lui Vlad Cosma i-a lăsat complet descoperiţi  pe procurori în faţa judecătorilor, în sensul că nu vor putea să mai probeze acuzaţiile aduse lui Ghiţă şi Ponta. 
Comunicatul DNA cu privire la inculparea fostului premier demonstrează că Laura Kovesi a dirijat întreaga operaţiune. 
Vom vedea cum vor judeca instanţele. Dacă vor condamna, înseamnă că au primit şi acele mape secrete asupra probatoriului.
După reacţiile neconvingătoare ale lui Ghiţă şi Ponta la grozăviile dezvăluite de Vlad Cosma, este de bănuit că ei identifică ceva.... ceva real în declaraţia dictată martorului acoperit ...Vlad Cosma.

19 februarie 2018

Categorie: , Comentarii: 46

Decizii ale ICCJ referitoare la dezlegarea prevederilor legale privind ajutoarele la trecerea în rezerva și indemnizația pentru pensionarii militari, membri ai uniunilor de creație.

Nordul Italiei

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Biroul de Informare şi Relaţii Publice
C O M U N I C A T
În şedinţa din 19 februarie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie civilă, legal constituit în fiecare dintre cauze, a soluţionat trei sesizări în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, fiind pronunţate următoarele soluţii
Decizia nr.9  în dosarul nr.2632/1/2017
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 3406/104/2016, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „Interpretarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (2) din Anexa VII din Legea nr. 284/2010 cu privire la faptul dacă, la încetarea raporturilor de serviciu/trecerea în rezervă/retragere, poliţiştii/militarii beneficiază de ajutoarele prevăzute de aceste prevederi în situaţia în care legiuitorul, prin acte normative care reglementează salarizarea în sectorul bugetar, a stipulat că aceste prevederi nu se aplică, respectiv aceste ajutoare nu se acordă.”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2018.  
NOTA blogului. 
Sesizarea este respinsă ca inadmisibilă doar pentru forma  în care a fost formulată de Curtea de Apel Craiova. Speța se află deja pe rolul ICCJ, promovată de CA Suceava sub forma Recursului în Interesul Legii, și nu mai poate face obiectul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile(art. 519 C pr. civilă) RIL-ul se judecă pe 05 03 2018. . Vezi AICI
25
2833/1/2017
17.10.2017
05.02.2018
05.03.2018



Decizia nr.10  în dosarul nr. 2657/1/2017
Admite sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, formulată de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă, în dosarul nr. 984/109/2016* şi, în consecinţă, stabileşte că:
Dispozițiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 8/2006 privind instituirea indemnizației pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică, republicată, se interpretează în sensul că în categoria pensionarilor sistemului public de pensii (în accepțiunea acestei prevederi legale) nu intră și pensionarii sistemului pensiilor militare de stat (Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare).
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 19 februarie 2018.  
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

18 februarie 2018

Categorie: , Comentarii: 70

Poate cineva să mai confirme?

Rezolvați și problema?
O persoană în care nu prea am încredere, poate că o și identificați după stil, îmi scria în urmă cu o săptămână:

„In alta ordine de idei, joi 08.02.2018 o delegatie de-a noastra , din care am facut si eu parte, desemnat a lua cuvantul si a ne sustine cauzele , ne-am intalnit in biroul presedintelui CD cu d-l Dragnea, Tariceanu, doi reprezentanti ai MApN(juridic si financiar)+ d-l deputat Solomon si am discutat timp de 45 de minute . Scurt,clar ,concis ,despre toate problemele noastre si ale pensionarilor militari, in general.
D-l Solomon, seful comisiei de munca din CD a subliniat ca majoritatea doleantelor noastre sunt aprobate in comisia de munca si se afla la dansul , asteapta pronuntarea comisiei apararii din CD si se vor inainta spre discutia in plen. Decidentii au promis ca se va rezolva  dar au rugamintea de a nu da publicitatii toate problemele noastre interne pentru a nu starni pareri aleatorii........
Mentionez ca grupul participant nu am reprrezentat nicio organizatie, am facut-o in nume propriu.......”

17 februarie 2018

Categorie: , Comentarii: 28

Raportul Inspecței Judiciare prin care se cere disciplinarea abuzivei procuroare de la conducerea DNA


Aplaudacii comportamentului fascistoid al sefei DNA și al președintelui Iohannis, FDG-ul său s-a declarat și urmaș al organizației fasciste GEG din Romania, să compare minciunile procuroarei sau muțenia neamțului cu   Raportul Inspecției Judiciare întocmit pe 9 ianuarie anul curent.(toate cele 77 pagini)

Reacția avocatului Aurelian Pavelescu:
Conferinta de presa a Presedintelui Iohannis a fost un atac la adresa democratiei si statului de drept. Mesajul a fost unul singur: Eu, Iohannis, o sustin pe Kovesi - punct! Nu conteaza ca la DNA se falsifica probe, ca sunt distrusi oameni nevinovati, ca drepturile si liberatile cetatenilor sunt calcate in picioare de o organizatie tip Gestapo si KGBFara niciun argument, Iohannis spune: asa vreau eu! Delir!
L-au intrebat jurnalistii: ce inseamna penali? N-a raspuns! Cum si-a exercitat obligatiile constitutionale de mediatori intre institutiile statului si intre institutii si societate? Niciun raspuns! Cum comenteaza inregistrarile si probele iesite in spatiul public? Raspunsul de cosmar: nu le-am vazut, nu ma intereseaza, nici nu e nevoie sa stiu de ele!
Ce comentarii sa mai facem? Niciunul!
Ceea ce as vrea sa adaug: penalii, si ei, cum or fi - suspecti, inculpati, condamnati -, sunt si ei cetateni ai Romaniei! Chiar si in puscarii stau tot cetateni, care au si ei drepturile lor, garantate de Constitutie! Adica: daca un penal, un condamnat, este torturat, este santajat sa faca lucruri ilegale (falsificare de probe), are drepturile lui, nu inceteaza a fi cetatean! Presedintele Klaus Iohannis este presedintele si acestor penali, condamnati, amarati, cu drepturile lor, care, dupa ce-si ispasesc vreo pedeapsa (in cadrul legal), urmeaza sa se intoarca la familiile lor si sa se reintegreze in societate, iar nu sunt dusi in camere de gazare!
Klaus Iohannis, la umar cu Codruta Kovesi, intr-un mecanism arbitrar, le retrage dreptul de a fi cetateni unor persoane, degradandu-i la statutul de animale! Cei pe care ei ii numesc penali - unii dintre ei necondamnati, prin urmare benficiind de prezumtia de nevinovatie -, devin niste animale, care trebuie ucise cu pietre! Acestia devin buni numai daca fac denunturi convenabile stapanilor de sclavi, pentru a-i face si pe altii penali! Tare, nu-i asa?
Teribil este ca multi romani aplauda calcarea in picioare a democratiei si comportamentul acesta tipic nazist, prin care unii oameni - indiferent de functiile lor - ii considera pe altii suboameni! Teribil, bestiile se bucura mereu cand vad sange!

Extras din Raportul Inspecției Judiciare:


CONCLUZIA INSPECTIEI JUDICIARE:

16 februarie 2018

Categorie: , , , Comentarii: 25

Si Tudorel a doctoricit o Cucuvea cu un plagiat

Articol reluat din data de 30 03 2017. Avem și explicația de ce ministrul Tudorel Toader este atât de sovăitor în a propune demiterea doctorandei sale.
Tudorel Toader în Comisia de la Universitatea de Vest care o ascultă pe doctoriţa în Drept. Care va să zică, actualul ministru de Justiţie face parte din SISTEM.
Pentru mai multe amănunte şi imagini citiţi Binomul a doctoricit-o pe Kovesi cu un plagiat.

Populare

Un produs Blogger.