CCR a constatat că, prin protocoalele secrete, Kovesi, Lazăr, Maior și Hellvig au adăugat la legea de procedură penală

Uite că Iohannis, #rezist, Comisia Europeană  și ambasadorii nu își manifestă  îngrijorarea față de disprețul manifestat  de PG și SRI pentru dreptul cetățeanului  la un proces echitabil.

Sunt suspiciuni rezonabile de constituire a unui grup infracțional organizat. Fără îndoială că Secția de investigare a magistraților și Parchetul Militar vor cerceta faptele celor de mai sus.

Din COMUNICATUL CCR, 16 01 2019

II. De asemenea, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.

Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.



2. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) şi art.9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

3. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.

 *   *   *   *   *   *   *   *   *   *

Dicționar juridic

PENDÍNTE adj. invar. 1. Care este subordonat cuiva, care depinde de... 2. Care n-a fost încă soluționat, care urmează să fie rezolvat; (despre litigii) care se află în curs de soluționare în fața unui organ de jurisdicție. – Din lat. pendens, -ntis, fr.pendant.

Domnule Ponta, preluați critic îndemnul SCMD de a se reveni la forma inițială a Legii pensiilor militare

Este îmbucurător că politicienii sunt interesați de Legea pensiilor militare, așa cum ne informează domnul  Col. Mircea Dogaru pe site-ul SCMD.

Titlul demersului SCMD, respectiv „Revenirea pensiilor militare de stat la forma inițială promulgată în luna iulie 2015”  ne dă oareșce fiori, știind că forma promulgată în iunie 2015 a trecut cu câteva erori de tehnică legislativă care au justificat modificarea ulterioară a legii, prin ordonanță de urgență, înainte de intrarea legii în vigoare, la data de 01 01 2016. 

Principalii vinovați pentru erorile din textul trimis la promulgare au fost deputații PSD Solomon și Mocioalcă, președinții comisiilor de muncă și apărare din Camera Depuțaților, cameră decizională, cei care au redactat Raportul Comun aprobat în Plen. 

Vinovați au fost și consilierii lui Iohannis care nu au cerut președintelui să retrimită legea la Parlament pentru indreptarea erorilor.

Pentru militarii pensionari la data întrării în vigoare a legii, cea mai devastatoare eroare era la articolele 109 și 110,  articole care reglementau  recalcularea pensiilor cu actualizarea bazei de calcul la data trecerii în rezervă, așa cum este prevăzută în articolul 28, ca și pentru cei care își deschid drepturile de pensie în baza noii legi. Cum ar fi fost ca unui pensionar  din anul 1995 să i se actualizeze prin reducere baza de calcul, la nivelul anului 1995? 

Eroarea de reglementare a pornit de la Proiectul de lege asumat de Guvernul Ponta , în care, la art. 112, se admitea actualizarea conform noii legi doar a pensiilor deschise în baza L 263/2010, deci după 01 01 2011. 

Vezi proiectul trimis de Guvern spre adoptare către Senat AICI. 

Comisiile raportoare din Senat și Damera Deputaților au extins recalcularea pensiilor militare la toate cele aflate în plată la 01 01 2011, dar nu au observat eroarea că recalcularea se face cu actualizarea potrivit legii, adică potrivit art. 28, la data trecerii în rezervă.

Eroarea a fost îndreptată  prin art. 40 al OUG nr. 57/2015 în care s-a prevăzut actualizarea elementelor din baza de calcul la data intrării în vigoare a legii, respectiv  la data de 01 01 2011.

Conform art. 60, pensiile militare continuau să fie actualizate ori de câte ori se majorau soldele de grad și funcție ale cadrelor militare în activitate, dar, din motive inexplicabile, această permanentă aducere la zi a pensiilor militare  a fost eliminată prin OUG nr. 59/august 2017.

O altă eroare a fost păstrarea în textul legii promulgate a art. 30 din Proiectul de lege, în condițiile în care art. 29, cel care se referea art. 30, fusese complet modificat de Parlament.

A venit OUG nr. 57/2015 care a eliminat textul inutil din art. 30 și l-a înlocuit cu faimosul text de plafonare a cuantumului pensiei militare la 85% din baza de calcul.

Pentru cei care vor să-și amintească forma Legii 223/2015 în forma inițială, comparativ cu forma modificată prin OUG nr. 57/2015 și OUG nr. 57/2017, o pot face AICI

 SCMD

marți, 15 ianuarie 2019

„Revenirea pensiilor militare de stat la forma initiala promulgata in iulie 2015

La solicitarea d-lui Victor Ponta, SCMD a transmis ieri, 14.01.2019, istoricul desfiintarii Legii 223/2015, prin OUG-uri, precum si cererile SCMD pe aceasta tema,  adresate justitiei.

Domnia sa si grupul de parlamentari pe care il coordoneaza promit ca vor milita pentru revenirea Legii la forma initiala.

SCMD, fiind solicitat in acelasi sens, a mai raspuns si cererilor de negociere venite din partea a doi membri importanti ai Guvernului actual.

...........

Col. (r) dr. Mircea DOGARU”

Ziaristul Mihai Eminescu, un aprig critic al corupţiei din România... abia apărută ca stat independent, printre primii condamnaţi politic

Intregul documentar din facximilul de mai sus poate fi citit AICI


Cazuistica marii corupţii denunţate de Eminescu în ziarul Timpul, aşa cum este prezentată de publicistul George Ene.

„– Atribuirea concesiunii con­strucției căii ferate Roman-Galați-Brăila-Buzău-București-Pitești-Craiova-Vârciorova consorțiului german Stroussberg, în condiții dezastruoase pentru statul român, prin coruperea unor politicieni și implicarea principelui Carol I, la presiunile unor cercuri politice și financiare din Germania, grupate în jurul cancelarului Bismarck (contractul, nefinalizat, s-a soldat cu o adevărată tutelă impusă de acționarii străini asupra finanțelor țării, cu estorcarea de fonduri și imixtiunea gravă în treburile interne);
– Afacerea Warszawsky-Mihălescu, soldată cu favorizarea întreprinzătorului străin, cu ocazia efectuării de rechiziții și transporturi pentru armata rusă, în detrimentul a zeci de mii de țărani;
– Neînregistrarea în documentele oficiale a sumei de opt milioane ruble, primite de la guvernul rus în timpul războiului din 1877-1878, bani despre care s-a aflat ulterior ca urmare a unor demersuri ale cancelariei de la Petersburg;
– Favorizarea de către ministrul Justiției, D. Geani, a antreprenorilor Schönfeld și Fieldermann în obținerea, din partea statului român, a unei despăgubiri de un milion de lei pentru pretinse daune;
– Coruperea unor magistrați români de către concesionarul Ward, concomitent cu exercitarea de influențe externe, prin care străinul a obținut restituirea unei garanții de 300.000 franci, confiscate legal de autorități;
– Răscumpărarea, prin intermediul fostului diplomat englez E. Grant, cumnat al lui C.A. Rosetti, a căii ferate Cernavodă-Constanța, în regim de supraevaluare (șaisprezece milioane față de prețul inițial de nouă milioane lei), în condițiile în care politicianul îndeplinea funcția de ministru de Interne;
– Încheierea unei convenții dezavantajoase între E. Costinescu, senator și director în B.N.R., și bancherul J. Landau privind răscumpărarea unui tronson feroviar, în urma căruia statul român a fost obligat la plata a peste trei milioane de franci de către Curtea Supremă Comercială din Lipsca;
– Deturnarea a 83.000 franci de către un funcționar al Ministerului de Finanțe (George Bilcescu, fratele directorului Băncii Naționale), care a fost achitat sub motiv că era numit provizoriu în funcție și că în această situație nu era necesară depunerea de garanții financiare;
– Câștigarea, prin manopere frauduloase de către deputatul Gr. Eliad a concesiunii construcției cheiului Brăila și cedarea ulterioară a afacerii către Societatea Financiară care, nerespectând proiectul și calitatea materialelor de construcție prevăzute, a compromis lucrarea, păgubind statul român cu circa 1.780.000 lei (nu a fost încasată nici garanția de 930.000 lei, convenită cu antreprenorul, din cauza unor aranjamente politice);
– Specularea averii statului la bursă, prin cumpărarea de acțiuni, în regim de supraevaluare (de trei ori față de valoarea pe piața de capital);
– Încheierea de către senatorul g-ral Gh. Slăniceanu a unor contracte one­roase cu întreprinzătorul E. Rosenthal, privind aprovizionarea armatei cu furnituri și furaje pentru unități din Dobrogea (trimis în fața înaltei Curți de Casație și Justiție, politicianul a fost achitat la intervenția prim-ministrului);

– Perfectarea de către ministeriatul Ghica-Mavrogheni a unui împrumut dezavantajos de la firma Oppenheim, pentru plata datoriei externe a României, din 31.610.510 franci primindu-se efectiv 18.500.000 franci.“

Cine o mai face justiție politică în România, ca Onea, Portocală, Man, Kovesi, Coldea, Maior să pățească

Procuroarea Adina Florea  de la noua secție pentru investigarea magistraților a Parchetului General, refuzată pe bandă rulantă de Werner pentru a fi numită ca șefa DNA, a solicitat avizul CSM pentru  demararea procedurii de arestare preventivă a procurorilor  Onea și Negulescu de la DNA Ploiești, unitate de elită a sistemului judiciar de poliție politică, sistem înființat de Maior (SRI) și Kovesi(PG), instrumente politice ale lui Băsescu și Monica Macovei. 

Acesta este grupul infracțional organizat care trebuie tras la răspundere penală, nu numai procurorii și polițiștii de cercetare  penală de la Ploiești sau Oradea. 

Am mai spus pe acest blog că ingineriile procedurale devoalate la DNA Ploiești sunt, din punct de vedere tehnic,  încercări neprofesioniste de a transforma informații obținute ilegal despre adversarii regimului Băsescu în probe și mijloace de probă.

Onea și Portocală vor spune, dacă nu au făcut-o deja, cine le-a dat acele informații și cine le-a ordonat să le transforme în mijloace de probă prin denunțători mincinoși, martori mincinoși și documente falsificate, așa cum au prezentat cu prisosință dovezi frații Cosma.

Ai aresta numai pe Onea și Negulescu, fără a-i inculpa și pe Kovesi, Coldea, Maior, Macovei, Băsescu este ca și cum, în urmă cu câțiva ani,  Munteanu Liviu, secretarul Primăriei Porumbacul de Jos, județul Sibiu, a fost trimis în judecată pentru fals și abuz în serviciu în emiterea documentelor necesare pentru  procedura succesorală, în timp ce instigatorii și beneficiarii falsurilor, între care Werner și soața sa, au fost atât de fezandați și perpeliți de sistem încât au fost urcați pe cea mai înaltă funcție de demnitari, pentru slujirea intereselor mafiote ale grupului infracțional organizat.      

Budăi explică mai bine decât LOV devansarea majorării pensiilor civile și avertizează că susținătorii lui Werner pregătesc terenul pentru inghețarea pensiilor și salariilor

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a vorbit în emisiunea „Subiectiv” despre ce aduce 2019 pentru salariați și pensionari. 

Despre legea pensiilor

„ Eu am făcut un grafic, despre cum au evoluat pensiile. Surpriza a venit din 1 iulie 2017, când am devansat acea indexare cu o majorare mult mai mare decât a fost prevăzut în lege. Pensionarii au primit 1.000 de lei începând din 1 iulie. Dacă am fi continuat cu aceeași măsură a PNL, am fi avut tot 970 de lei valoarea punctului de pensile. La 1 ianuarie 2019, valoarea punctului de pensie este 1.100 de lei. Colegii noștri din opoziție spun că nu avem bani, dar apoi spun că trebuie să mărim pensiile. Sunt declarații în contradictoriu”, a spus ministrul.

Cred că se înțelege  de ce pedeliștii liberalizați, susținători de Werner, prostesc lumea, culmea este că și reușesc, cum că actuala guvernare întârzie majorările de pensii  prevăzute în Legea nr. 263/2010 până pe 01 09 2019. 

"Cum am demonstrat până acum, nu avem nicio problemă. Am reuşit să creăm şi creştere economică, plus valoare în economie pentru a ne putea permite astfel de creşteri şi vom continua şi veţi vedea dacă vom rămâne la guvernare după 2020 că vor fi bani de pensii, vor fi bani de investiţii, vor fi bani de salarii. Colegii din Opoziţie spun în prima fază că nu avem bani, dar vin şi spun ulterior că ar fi trebuit să mărim. Care e temerea mea? Una, s-ar putea ca în momentul în care vin la guvernare, pregătind de acum terenul că nu sunt bani, fie să îngheţe pensiile, fie să îngheţe salariile, sau, mai rău, să le taie şi să spună: v-am spus de atunci.(...) Economişti redutabili de-ai colegilor din Opoziţie vin şi spun vom îngheţa toate subvenţiile. Ceea ce înseamnă aşa, fără tichete de vacanţă, care şi-au demonstrat efectul foarte bun şi industria o confirmă, fără norma de hrană, fără transport şi burse pentru studenţi, fără, foarte grav, un program precum Start-Up Nation, care până acum a creat zeci de mii de locuri de muncă. Deci ei îşi pregătesc terenul de pe acum. Şi adică, v-am spus de atunci că nu sunt bani. Ori îngheţăm ori diminuăm, adică tăiem, ceea ce au mai făcut, nu ar fi o premieră. V-am spus de atunci că nu sunt bani. Studenţi zero burse, fără transport gratuit. Zero tichete de masă, zero norma de hrană, zero program Start-up Nation", a precizat Marius Budăi.

Juncker a fost tratat de junghiuri în Sala Tronului. Cioloș afară era #rezist, înăntru îi dă Vioricăi cu „ săru-mâna”

Dineu oferit de Dăncilă în Sala Tronului pentru oaspeţii UE.

Sa învățăm istoria de după Marea Unire din 1918. Acțiuni militare declanșate de Ungaria bolșevică în 1919.

1919. România atacată de armata maghiară. Armata română ocupă Budapesta

Model de cerere pentru actualizarea corectă a pensiilor militare în anul 2017

Modelul de cerere care circula pe paginile online rezervate militarilor este corect fundamentat legal şi are ca suport şi câteva sentinţe ale unor Tribunale.
Eu aş recomanda să uzeze de acest formular pensionarii militari în ale căror decizii de actualizare, conform Legii 152/2017, cuantumul compus majorat al soldei de funcţie este mai mic de 1450 lei şi cuantumul compus majorat şi actualizat al soldei de funcţie este mai mic de 1667 lei.
Cadrele în activitate pot solicita aducerea soldei de funcţie în cuantum compus, la nivelul actual al salariului minim pe economie.
Spun cuantum compus deoarece s-a convenit că intră în solde de funcţie şi elementele salariale introduse în ea prin Legea cadru a salarizării  nr. 330/2009, preluate de L 285/2010 şi OUG nr.1/2010.

UPDATE
Pentru cei care va decideți să acționați, puteți să completați partea introductivă a cererii, invocând și prevederile  Legii nr. 115/ aprilie 2017, de aprobare a OUG nr. 9/2017, care întărește HG nr. 1/2017 deși se referă la sporuri și indemnizații care nu intră în componența soldei/salariuli de funcție așa cum au stabilit Legea 330/2009, OUG nr. 1/2010 și Legea nr. 285/2010.

Din Legea nr. 115/2017

(2) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

MODEL
CERERE DE ACTUALIZARE
DREPTURI DE PENSIE
CADRE MILITARE SI POLITISTI

Catre

CASA SECTORIALA DE PENSII A MAI

Strada George Georgescu 15-17, sector 4, cod postal 030167, Bucuresti

CASA SECTORIALA DE PENSII A MApN

Unitatea Militară 02505 București,

B-dul. Drumul Taberei nr.7-9, Sector 6, Cod poştal 061352

CASA SECTORIALA DE PENSII A SRI 

Str. Piaţa Amzei nr. 4, Sector1, Bucureşti.

Subsemnatul…………………………………grad………………….CNP…………………cu domiciliul in ……………………….., e-mail………………………
Cu ultim loc de munca la …………………………………………….
Pensionat in baza deciziei CSP a MAI nr………………

In baza art. 60 alin 1 din Legea 223 din 2015, in forma in vigoare pana la 15 septembrie 2017, data de la care a intrat in vigoare modificarea textului operata de OUG 59/2017,

In baza art. 1 din procedura de actualizare a pensiilor aprobata prin OMAI 31 din 2016 ( publicat in MOf nr. 214 din 23 martie 2016) potrivit caruia :

“Art. 1. – Actualizarea pensiilor militare de stat prevăzută la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează de către casele de pensii sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informaţiilor din bazele de date proprii, fără a fi emise decizii în acest sens, conform prevederilor din anexa nr. 1 la ordin şi prevederilor legale în vigoare la data prevăzută de lege la data actualizării pensiilor.”

In baza art. 1 din HG 1/2017 potrivit caruia “ Începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră”
Avand in vedere si echivalenta recunoscuta de MAI-Directia Generala Financiara intre “salariul de baza’ si “solda de functie/salariul de functie”, din perspectiva aplicarii HG nr. 1/2017,

Observand prevederile art. II din alin 3 lit b) din Legea 152 din 2017,

In baza principiului nediscriminarii,

Va solicit sa procedati la actualizarea drepturilor mele de pensie si sa imi achitati diferentele intre drepturile efectiv platite si sumele ce vor rezulta din actualizare, dupa cum urmeaza:

a) de la 1 februarie 2017, prin majorarea salariului de functie/soldei de functie stabilit/-a in decizia mea de pensie la “…..lei ”, la valoarea salariului de baza minim brut pe tara garantat stabilita la 1450 lei prin HG 1/2017, si totodata prin majorarea corespunzatoare a celorlalte elemente salariale ce se calculeaza pe baza salariului de functie/ soldei de functie, cum sunt gradatiile, salariul de excelenta, sporuri, etc, inclusiv a sporului la pensie cuvenit titularului decoratiei Semnul Onorific,

b) de la 30 iunie 2017, prin majorarea salariului de functie/ soldei de functie de la 1450 lei, la 1667,5 lei (cu inca 15%), ca efect al art. II alin (3) lit b) din Legea 152 din 2017, si totodata prin majorarea corespunzatoare a celorlalte elemente salariale ce se calculeaza pe baza salariului de functie/soldei de functie, cum sunt gradatiile, salariul de excelenta, sporuri, etc precum si a sporului la pensie cuvenit titularului decoratiei Semnul Onorific.

Precizez ca modificarea art. 60 din Legea 223/2015, de la 15 septembrie 2017, nu stinge obligatiile de actualizare nascute in sarcina Casei Sectoriale de Pensii anterior modificarii si inca neexecutate.

Cu deosebita consideratie,
Numele……., gradul………………
Data……………………………..