18 noiembrie 2017

Categorie: , , , Comentarii: 4

In sfârșit, România investește în Republica Moldova

Banca Transilvania intentioneaza sa investeasca in una dintre cele mai mari banci din Republica Moldova, Victoriabank

COMUNICAT DE PRESA2017-11-07
Banca Transilvania intentioneaza sa investeasca in una dintre cele mai mari banci din Republica Moldova, Victoriabank
BT si BERD, parteneriat strategic pentru replicarea modelului din Romania

Banca Transilvania intentioneaza sa investeasca in Victoriabank, a treia cea mai mare banca din Republica Moldova, dobandind o participatie initiala de peste 39% din capitalul social al acesteia. Este pentru prima oara in ultimii zece ani cand o banca din afara Republicii Moldova isi arata interesul pentru a intra pe respectiva piata.

Tranzactia va respecta toate prevederile legii pietei de capital din Republica Moldova, iar BT va avea nevoie de aprobarea Bancii Nationale a Romaniei si a Bancii Nationale a Moldovei pentru aceasta investitie.

Ca urmare a intrarii Bancii Transilvania in capitalul Victoriabank, cei doi parteneri - BT si BERD - vor detine impreuna pachetul majoritar in Victoriabank. In conformitate cu legislatia in vigoare, acestia vor face o oferta pentru achizitionarea celorlalte actiuni. Ca parteneri strategici, Banca Transilvania si BERD doresc sa contribuie la dezvoltarea domeniului bancar din Republica Moldova. De asemenea, vor sustine obiectivul Victoriabank, de a fi in continuare una dintre cele mai bune si apreciate banci din Republica Moldova.

“Suntem incantati sa ne alaturam BERD-ului si celorlalti actionari in demersul de a dezvolta piata bancara locala si de a sustine economia din Republica Moldova. Dorim sa replicam  modelul de business BT, succesul pe care il avem in Romania. Victoriabank este o banca solida, bine pozitionata pe piata bancara din Republica Moldova. Vedem potential de crestere pe liniile de business pe care in mod traditional Banca Transilvania are o bogata expertiza – IMM, retail, microcompanii – precum si in ceea ce priveste serviciile financiare digitale. Pentru planul nostru ambitios ne bazam inclusiv pe continuarea si dezvoltarea colaborarii strategice cu partenerii nostri traditionali.” - declara Horia Ciorcila, Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania.

Victoriabank are aproape 30 de ani de activitate in Republica Moldova, 540.000 de clienti, 1.400 de persoane in echipa si aproape 100 de sedii. Banca se bucura de incredere mare din partea clientilor: in iunie a.c., Victoriabank avea cel mai ridicat nivel al depozitelor raportate la totalul activelor din intreaga piata din Republica Moldova, de 80%, iar raportul credite/depozite era cel mai redus de pe piata, de 39%. Victoriabank se remarca, de asemenea, prin activitatea de carduri: peste 17% cota de piata ca numar de carduri (aproape 285.000), aproape 25% cota de piata ca numar de POS-uri si peste 37% privind rulajele cu cardul la comercianti.

Banca Transilvania este a doua cea mai mare banca din Romania si nucleul Grupului Financiar BT. Activitatea sa este organizata pe trei linii principale de business: Corporate, IMM si Retail. Banca are 2,2 milioane de clienti, peste 7.000 de angajati si peste 500 de sedii. Grupul BT are expertiza in Republica Moldova din 2008 datorita subsidiarei BT Leasing MD, lider de piata in Republica Moldova in functie de valoarea finantarilor de mijloace fixe acordate in leasing.


Fisiere Multimedia

17 noiembrie 2017

Categorie: , , Comentarii: 24

OUG nr. 82/2017. Majorare de 10% a pensiilor din sistemul public, nimic pentru pensiile militare A crescut CIBS

OUG nr. 82-2017

-luând în considerare reglementările din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora majorările anuale ale valorii punctului de pensie prevăzute de lege reprezintă praguri minime, urmând ca valori superioare ale punctului de pensie să poată fi stabilite prin legea anuală a bugetului asigurărilor sociale de stat, întrucât politica bugetară trebuie să respecte anumite angajamente în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi să fie în deplin acord cu noile modificări legislative din domeniul fiscal care conduc la menţinerea în valoare absolută a veniturilor acumulate în conturile individuale ale participanţilor la pilonul II de pensii



-Având în vedere că prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice prevăd majorarea drepturilor salariale cu 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2018, pentru întreg personalul plătit din fonduri publice, şi ţinând cont de necesitatea asigurării unui tratament nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar, se impune abrogarea alin. (2) al art. 31 din Legea nr. 223/2015.
Totodată, este de precizat că neadoptarea acestei măsuri ar avea un impact negativ asupra bugetului general consolidat pe anul 2018.......

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art I. — (1) începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, valoarea punctului de pensie se majorează cu 10% şi este de 1.100 lei.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, în perioada 1 iulie— 31 decembrie 2018 nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari este de 640 lei.
Art. II. —Alineatul (3) al articolului 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(3) Începând cu data de 1 ianuarie 2018 cota de contribuţie la fondul de pensii este de 3,75%.”

Art. VI. — Începând cu data de 1 ianuarie 2018, articolul 31 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 31. — (1) Cota de contribuţie individuală la bugetul de stat este egală cu cota de contribuţie de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Termenele de declarare şi de plată a sumelor reprezentând contribuţiile individuale ia bugetul de stat sunt cele prevăzute de legislaţia fiscală pentru declararea şi plata contribuţiilor de asigurări sociale.”


Categorie: , , Comentarii: 45

Familia Iohannis are, inca din anul 2003, dosar penal pentru casele „mostenite” ilegal in Sibiu

Pagini uitate.
Reluare din data de 15 11 2015 şi 22 02 2017.


Pe site-ul Comisarul.com a fost publicat,vineri 13 nov. a.c. Rechitoriul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Alba Iulia prin care, MUNTEANU LIVIU, secretarul Primariei Porumbacul de Jos, judetul Sibiu, este trimis in judecata pentru infractiunea de fals.
In finalul Rechizitoriului, faptele celor care au uzat de falsul secretarului de primarie sunt disjunse si trimise spre cercetare la Parchetul de pe lânga Judecatoria Sibiu.
„ Disjungerea cauzei în ceea ce-i priveşte pe numiţii Mărginean Romul,LAZURCA GEORGETA, JOHANNIS CARMEN, JOHANNIS KLAUS... şi trimiterea ei la Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sibiu PENTRU EFECTUAREA CERCETĂRILOR PENALE necesare soluţionării cauzei sub aspectul SĂVÎRŞIRII INFRACŢIUNILOR prevăzute de art 260, rap la art 289 şi 291 C. pen”
Intrebarea cheie este cum s-a solutionat acel dosar?  Prin solutia definitiva data de Curtea de Apel Brasov, potrivit careia familia Iohannis a pierdut proprietatea atât a partii mostenite ilegal cât si a partii cumparate de la alt comostenitor ilegal al doamnei Carmen Iohannis, dosarul poate fi repus in termen pentru reluarea cercetarilor penale. 
Isi da domnul Iohannis demisia pentru ca si dânsul sa poata fi cercetat penal, alaturi de sotia sa, de Parchetul Sibiu. 
Asa... ca sa nu para ipocrita solicitarea publica a dânsului de demisie pentru Ponta.

Solutia irevocabila data de Curtea de Apel Brasov
12.11.2015
Ora estimata: 09:00
Complet: C3R civil
Tip solutie: Menţine hotărârea atacata
Solutia pe scurt: Admite excepţia tardivităţii motivelor de recurs depuse la termenul din 03.09.2015, excepţie invocată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Constată nule motivele de recurs formulate de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner prin memoriul de recurs din 03.09.2015 împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Admite cererea de anulare a recursului declarat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar, pentru lipsa dovezii mandatului de reprezentare a Statului Român, cerere formulată de intimatul pârât Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, prin Direcţia Regională a Finanţelor Publice Braşov, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Braşov şi în consecinţă: Anulează recursul formulat şi precizat de recurentul pârât Statul Român prin Municipiul Sibiu, prin Primar împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 pronunţată de Tribunalul Braşov. Respinge recursul formulat de recurenţii pârâţi Lazurca Georgeta, Johannis Carmen Georgeta si Johannis Klaus Werner împotriva deciziei civile nr. 235/16.05.2014 a Tribunalului Braşov, pe care o menţine. Respinge cererea de acordare cheltuieli de judecată în recurs, formulată de intimaţii reclamanţi Antonescu Elisabeta, Oargă Ioan, Oargă Steluţa Ancuţa, Oargă Ioan Adrian. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 12.11.2015.
Document: Hotarâre  655/2015  12.11.2015






16 noiembrie 2017

Categorie: , , , Comentarii: 68

Predicatoare sectant-ONG-istă sau... procuror pentru care drepturile omului erau plictisitoare




Bugetul.ro vă prezintă detalii mai puțin știute despre procurorul Lăncrănjan, cel care i-a realizat șefului PSD al treilea dosar de corupție.
Potrivit declarației de avere completate în luna mai a acestui an, Carmen Lăncrănjan nu are în proprietate nici case și nici terenuri, ea fiind posesoarea unui autoturism Skoda Octavia, fabricat în 2007. În bănci, aceasta deține o sumă modică: circa 775 de lei.
În anul 2016, procurorul Lăncrănjan a contractat un credit de la Banca Comercială Română, scadent la 2021, în valoare de 103.300 de lei.
Conform documetului citat, Alexandra Carmen Lăncrănjan a încasat, anul trecut, un salariu total de 93.855 de lei, ca procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București, în jur de 7.821 de lei pe lună.
De asemenea, ca formator la Institutul Național al Magistraturii, ea a mai primit un salariu anual de 10.347 de lei. La aceste sume se adaugă și veniturile din activități independente.
Din activități didactice și drepturi de autor, Alexandra Lăncrănjan a încasat peste 18.000 de lei și 1.000 de euro. Și acum, țineți-vă bine! 14.500 de lei i-a obținut din drepturi de autor, pentru un proiect FDSC – EEA Grants – Norway Grants. FDSC este abrevierea de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, finanțată de George Soros.

15 noiembrie 2017

Categorie: , , Comentarii: 23

Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către părţile unui litigiu


SOLUŢIONAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE

Sediul materiei
Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate sau controlul de constituţionalitate a posteriori este reglementat de art.146 lit.d) din Constituţie şi de art.29-33 din Legea nr.47/1992.
În cadrul acestui tip de control, Curtea hotărăşte atât asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă, în vigoare, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, cât şi cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului.
Autorii sesizării
Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată:
- de către părţile unui litigiu;
- din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial;
- de procuror, în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă;
- de Avocatul Poporului, direct.
Obiectul excepţiei
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe imperative stabilite prin legea organică a Curţii Constituţionale [art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992]:
- să fie o lege sau ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă. Prin urmare, doar actele cu caracter legislativ fac obiectul controlului de constituţionalitate, nu şi actele administrative. Acestea din urmă pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să fie în vigoare. Prin Decizia nr.766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "în vigoare" este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Evident că această cerinţă nu se aplică în cazul în care Avocatul Poporului ridică excepţia de neconstituţionalitate;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
Atunci când excepţia nu îndeplineşte cerinţele menţionate anterior, instanţa este obligată să respingă printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate cere, în timpul dezbaterilor din şedinţa publică ori prin notele scrise depuse la dosar, extinderea obiectului excepţiei, deoarece, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra dispoziţiilor legale menţionate în încheierea prin care instanţa sesizează Curtea cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în caz contrar sesizarea nefiind legală.
De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, autorul excepţiei nu poate să invoce în faţa Curţii un alt temei constituţional, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, întrucât aceasta ar avea  semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art.29 din Legea nr.47/1992, ceea ce este inadmisibil.
Sesizarea Curţii Constituţionale
Sesizarea Curţii Constituţionale se face de către instanţă, prin încheiere, sau direct de către Avocatul Poporului, prin adresă însoțită de motivarea excepției.
Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate se face printr-o încheiere distinctă, în original sau în copie certificată, care trebuie să cuprindă punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, şi să fie însoţită de dovezile depuse de părţi. Dispozitivul încheierii trebuie să se refere la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale. [art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26 din 16 decembrie 2010].
Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, de către instanţă, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.
Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată trebuie să trimită Curţii Constituţionale numele părţilor din proces şi datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
Documentele comunicate în copie de către instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia trebuie certificate de către aceasta prin consemnarea menţiunii “conform cu originalul” pe fiecare filă. (art.2 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010).
Sesizarea Curţii cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă, în vigoare, se face printr-o adresă însoțită de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu precizarea dispoziţiilor criticate şi a temeiurilor de constituţionalitate invocate.
Procedura
După ce primeşte încheierea de sesizare, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-raportor.
Încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică:
- preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,
- Guvernului
- şi Avocatului Poporului,
indicându-le data până la care aceste autorităţi pot să trimită punctul lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.
În cazul în care Curtea Constituţională este sesizată direct de Avocatul Poporului, comunicarea sesizării în scopul trimiterii punctelor de vedere se face:
- preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
- şi Guvernului.
Judecătorul desemnat ca raportor este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii.
Totodată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele referitoare la sesizare şi, dacă este cazul, solicită completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.
Judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale, dacă apreciază că este necesar, poate să solicite instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar [art.47 alin.(3) din Regulament şi art.3 din Hotarârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010].
Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.
Magistratul-asistent întocmeşte proiectul de raport.
Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.
Termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării sesizării.
Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.
Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.
Înştiinţarea părţilor se poate face prin citaţie, precum şi prin alte modalităţi operative, respectiv telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.
Pe formularul de citaţie se menţionează expres că prezentarea părţii în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie.
În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română.
Cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei, magistratul-asistent verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi dispune măsurile necesare, după caz.
În cazul în care constată nereguli procedurale, magistratul-asistent îl informează pe preşedintele Curţii Constituţionale.
Participarea procurorului la judecată este obligatorie.
Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi magistratul-asistent desemnat în dosar.
Numai în caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor dispoziţii din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare.
Tipul actului emis
În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. d) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.
Comunicarea deciziei
Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică:
- instanţei care a sesizat Curtea Constituţională sau
- Avocatului Poporului, după caz.
Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:
- celor două Camere ale Parlamentului;
- Guvernului;
- instanţei care a sesizat Curtea Constituţională; în cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia;
- autorităţilor publice implicate.
Efectele deciziei
Potrivit art.147 alin.(1) lit.c) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

14 noiembrie 2017

Categorie: , , Comentarii: 59

Apel către domnul deputat Solomon, președintele Comisiei de muncă din CD, comisie raportoare la Legea de aprobare a OUG 59/2017

Reluare din data  de 02 11 2017

Scurt și cuprinzător.

Va solicităm ca in Raportul de respingere a OUG nr. 59/2017 să folosiți aceeași motivație  de care ați uzat la propunerea de înlăturare din Proiectul Legii 153/2017 a articolului 40, introdus de același inițiator, prin care se cerea Parlamentului să legifereze suspendarea temporară, până în anul 2023, a actualizării pensiilor, prevăzută în art. 60 din legea pensiilor militare, Legea nr.223/2015 și articolele corespondente din legile speciale pentru pensii .

Dacă doar suspendarea actualizării contravine constituțional Deciziei nr. 872/2010 a CCR cu atât mai mult, a fortiori, este neconstituțională întreaga OUG nr. 59/2017 prin care se cere, în art. VII, legiferarea anulării definitive a actualizării pensiilor militare. Noul articol 60 din Legea 223/2015 a și intrat în vigoare de la 15 septembrie a.c.




Ca să reluăm argumentația dumneavoastră din Raportul pentru L 153/2016, în actuala formulare a OUG  nr. 59/2017 "se realizează o diferență de tratament între persoanele ale căror pensii se află în plată și cele ale căror pensii vor fi stabilite sau acordate după 15 septembrie 2017, ceea ce ar putea fi apreciat ca discriminatoriu."

Dacă din considerente politice sau de disciplină de partid veți trece peste propriile dumneavoastră considerații juridice și veți recomanda Plenului adoptarea OUG nr. 59/2017.... și dvs veți fi părtaș la  adoptarea unui act normativ despre care ați realizat din start că este neconstituțional.

Mai ales că vă atenționează și Consiliul Economic și Social prin avizul negativ dat proiectului de  lege, publicat în caseta tehnică a actului normaiv de pe pagina Senatului..

Evitați zeci de mii de procese în care excepțiile de neconstituționalitate se vor baza și pe precedentul creat de dvs. pentru eliminarea art. 40 din Poiectul legii salarizării unitare.
Prezentul articol va fi distribuit tuturor membrilor Comisiei de muncă din Camera Deputaților.
Aceasta este motivatia formulată de dvs la art. 40 al Proiectului Legii Salarizării Unitare:



13 noiembrie 2017

Categorie: , Comentarii: 17

OLAF despre cercetarea penală a șefului partidului român de guvernământ

Traducere google după site-ul OLAF din Bruxelles.

Șeful partidului român de guvernământ a fost acuzat de fraudă după investigația OLAF 13/11/2017 COMUNICAT DE PRESĂ nr. 16/2017 
Direcția Națională Anticorupție (DNA) l-a acuzat pe Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat (PSD), pentru fraudarea fondurilor din Uniunea Europeană (UE), pentru crearea unui grup criminal organizat și pentru folosirea greșită a funcției sale . Opt alte persoane au fost acuzate de acuzații similare. Contribuția Oficiului European Antifraudă (OLAF) la acest rezultat a fost subliniată de ADN. ADN-ul a explicat că cazul lor este rezultatul a două investigații efectuate de OLAF în proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională pentru construcția de drumuri în România, încheiate în mai și septembrie 2016. OLAF a găsit dovezi care sugerează coluziune între beneficiarul fondurilor, funcționarii publici și contractantul, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziție. Unele dintre aceste documente au fost utilizate și în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o ​​autorității de gestionare, care a dus la plata a 21 de milioane EUR din fondurile Uniunii Europene. Investigațiile OLAF au fost încheiate cu o recomandare financiară către Direcția Generală Politică Regională și Urbană, pentru a recupera suma de 21 de milioane de euro, iar cu recomandări judiciare către Direcția Națională Anticorupție din România să inițieze acțiuni judiciare în această privință. "Această investigație este un exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale", a declarat directorul general al OLAF, Nicolae Ilett. "OLAF a efectuat investigații amănunțite, sperând că va avea un efect disuasiv puternic", a adăugat el.

Gaşca de ONG-iste, printre care şi procuroarea Carmen Alexandra Lacrănjan -zisă Veveriţa- vedeţi AICI de ce,   a deschis un dosar penal unui grup de crimă organizată din Teleorman.
A trebuit ca gaşca sorosistă s-o infiltreze pe Lacrănjan în DNA pentru ca să reîncălzească o ciorbă ţinută la frigider din anul 2002.
Mai este compatibilă ong-ista cu calitatea de magistrat?

Lumea Justiției: „Alexandra Lancranjan este presedinta unui ONG – Liderjust si este buna amica cu toti ONG-istii finantati de entitatile miliardarului George Soros (in poza de mai jos o puteti admira cum servea cafeaua in octombrie 2016 cu directoarea Freedom House Cristina Guseth si cu ministresa Justitiei Raluca Pruna intr-o atmosfera cordiala, tovaraseasca)
. Lancranjan e procuror la Parchetul Sectorului 2, dar fiind probabil foarte apreciata de sistem pentru activitatea ei oengista a fost adusa din 2017 la DNA, pe baza de interviu, de Laura Kovesi.”


GHIVECIUL VEVERITEI – Exclusiv: Ordonanta si procesul verbal prin care procuroarea DNA Carmen Lancranjan l-a facut suspect pe liderul PSD Liviu Dragnea. Imediat, DNA l-a supus pe Dragnea unui linsaj mediatic infernal. Uluitor, Lancranjan a amestecat fapte vechi de 16 ani, clasate inital cu un denunt al OLAF din 2016 si 515.000 de puieti de salcam din comuna Crangeni (Ordonanta si Procesul Verbal)

Populare

Un produs Blogger.