Grosul banilor din sistemul bancar al ţării a fost furat în 2014 prin intermediul a trei bănci comerciale controlate de Ilan Şor - un controversat om de afaceri care, între timp, a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare de prima instanţă, dar a fost lăsat în libertate şi, potrivit procurorilor, recent a părisit ilegal Republica Moldova. „A fugit împreună cu oligarhul Vlad Plahotniuc înainte ca guvernul Filip să-şi anunţe demisia“, susţine preşedintele moldovean Igor Dodon.
Cine le-a asigurat hoţilor acces la rezervele Băncii Naţionale?
Chipurile, ca să salveze cele trei bănci devalizate („Banca de Economii“, „Unibank“ şi „Banca Socială“), în aprilie 2015, executivul condus pe atunci de Iurie Leancă, prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului (ocolind procedura legislativă), a decis acordarea de către Banca Naţională a Moldovei a unor „credite de urgenţă“ celor trei bănci, credite în valoare de 9,5 miliarde de lei moldoveneşti, cu garanţia Guvernului. Ulterior, Iurie Leancă a devenit partener politic al PDM, care a controlat Guvernul până în iunie 2019.
O hotărâre similară, pentru alte 5,3 miliarde de lei moldoveneşti a fost emisă, în martie 2015, de guvernul condus de Chiril Gaburici, căruia, de asemenea, i-a fost rezervat un fotoliu de ministru (al Economiei) în guvernul controlat de PDM până în 2019.
Următorul guvern – Guvernul Filip, după 10 luni de la învestirea nocturnă, contrar procedurii legislative şi în spatele cordoanelor de poliţie (guvern aflat la discreţia oligarhului fără nicio funcţie oficială în stat, Vlad Plahotniuc, fost lider PDM), la sfârşitul lunii septembrie 2016, a decis transformarea creditelor de urgenţă în datorie publică, ceea ce înseamnă punerea miliardului de dolari furat din cele trei bănci în cârca cetăţenilor,
aceştia urmând să restituie miliardul furat, cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani. În total este vorba de aproximativ 21 de miliarde de lei moldoveneşti.
Secretul din sertarele procurorilor a fost făcut public
Compania americană „Kroll“ a investigat cum au fost furaţi banii şi traseul acestora, întocmind două rapoarte. Primul a fost făcut public, în luna mai 2015, de către fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc. Al doilea însă, care conţine nume de demnitari şi denumiri de companii, a fost ţinut în secret de către procurori până acum, senzaţia generală fiind că investigarea furtului stagnează de ani buni, iar procurorii ar încerca, prin inacţiune, să protejeze hoţii conectaţi la guvernarea care a capitulat în iunie 2019.
Deoarece noua guvernare nu are încredere în Procuratură şi i-a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen, a fost constituită o comisie specială de anchetă. Eforturile premierului Maia Sandu şi a membrilor Comisiei speciale de anchetă de a obţine, de la procurori, raportul „Kroll-2“ s-au dovedit a fi zadarnice. Aşa că noii guvernanţi au cerut şi au primit o copie a raportului „Kroll-2“ de la compania americană care l-a întocmit.
Documentul a fost făcut public de Comisia specială de anchetă joi, 4 iulie 2019, contrar avertizărilor procurorului Harunjen conform căruia „publicarea raportului «Kroll-2» ar putea prejudicia ancheta“.
Scheme sofisticate „concertate şi coordonate“
Raportul descrie amănunţit schemele puse în aplicare de hoţi în timpul jafului bancar şi dezvăluie numele companiilor şi persoanelor prin intermediul cărora banii s-au scurs din Moldova. Documentul nu conţine însă, lista beneficiarilor finali ai jafului bancar, preşedintele comisiei parlamentare speciale, Alexandru Slusari, angajându-se să facă rost de ea în perioada următoare. Slusari susţine că anexa cu numele beneficiarilor s-ar afla la Procuratură.
Pe de altă parte, procurorul general Eduard Harunjen susţine că nu există nicio listă cu beneficiarii finali ai fraudei bancare: „Nu există nicio anexă la raport, nu există lista despre care se discută“, a spus Harunjen la o conferinţă de presă pe care a susţinut-o imediat după ce raportul „Kroll-2“ a fost făcut public.
„Harunjen minte!“, - a reacţionat public deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, care l-a ghidat pe procurorul general să citească pagina 10 a raportului unde se menţionează despre anexa cu numele beneficiarilor jafului.
Se încearcă minimizarea importanţei raportului „Kroll-2“?
La rândul său, procurorul anticorupţie, Adriana Beţişor, care a renunţat săptămâna aceasta la şefia Procuraturii Anticorupţie, dar care a rămas să gestioneze dosarul fraudei bancare, a spus că raportul „Kroll-2“ nu este un act de acuzare, că informaţiile pe care le conţine trebuie verificate şi că ar exista date eronate în privinţa identităţii unor figuranţi.
Potrivit raportului „Kroll-2“, o parte semnificativă din banii furaţi din Moldova au trecut prin banca letonă ABLV şi prin banca ucraineană PrivatBank. De asemenea, în schemă apar bănci din Estonia şi Rusia, iar cuvintele-cheie în documentul întocmit de detectivii americani sunt „acţiuni concertate“ şi „acţiuni coordonate“, ceea ce înseamnă, potrivit economiştilor de la Chişinău, coordonare la nivelul instituţiilor statului – deconectarea acestora pentru a nu împiedica frauda.
Experţii „Kroll“ oferă detalii şi despre modul cum au fost oferite creditele dubioase de zeci de milioane de dolari la „Banca de Economii“: Conform documentului, banii erau eliberaţi la indicaţiile verbale ale conducătorilor Comitetului Executiv al „BEM“, iar indicaţii concrete ar fi dat preşedintele băncii şi adjunctul acestuia. Culmea, deciziile de acordare a creditelor erau luate la şedinţe la care reprezentanţii statului nici nu erau prezenţi, „Banca de Economii“ fiind o instituţie cu capital de stat.
Ilan Şor, principalul figurant
Experţii companiei „Kroll“ i-au atribuit lui Ilan Şor 77 de companii care au luat credite de la „Banca de Economii“, „Banca Socială“ şi „Unibank“ şi au participat la schema care a condus la falimentarea instituţiilor bancare.
Raportul „Kroll-2“ arată traseul banilor şi sumele delapidate, arată cum a fost gestionat furtul de la distanţă, din Estonia, şi serverele prin intermediul cărora au acţionat hoţii.
În raport mai apar şi băncile „Moldindconbank“, „Victoriabank“ şi „Comerţbank“ din Republica Moldova. În aceste bănci, companiile din „grupul Şor“ aveau depozite de zeci de milioane de dolari.
În document nu apare numele lui Vlad Plahotniuc, ci doar al notarului care îl deservea pe acesta înainte să fugă din Moldova. După ce numele notarului a apărut în raportul publicat, acesta a spus că „sunt zvonuri murdare“ şi că a „acţionat mereu conform legii“.
Totuşi, unele nume şi denumiri de firme din raportul făcut public joi au fost acoperite. Preşedintele comisiei speciale a explicat asta prin faptul că momentan în mai multe jurisdicţii străine ar avea loc acţiuni procesuale în privinţa celor anonimizaţi şi nu ar vrea să prejudicieze ancheta la nivel internaţional.
Plahotniuc îşi vinde proprietăţile ca să nu fie sechestrate
Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, de fapt, valoarea fraudei bancare depăşeşte cu mult 1 miliard de dolari. Potrivit lui, valoarea tranzacţiilor făcute prin compania Finpar Invest SRL, companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc, este mult mai mare de 1 miliard de dolari şi le-a sugerat procurorilor să demareze procedura de sechestrare a activelor lui Plahotniuc din afara ţării.
Între timp, jurnaliştii de investigaţie din Moldova au aflat joi că Vlad Plahotniuc i-a vândut finului său, Andrian Candu, imobilele pe care le deţinea în centrul Chişinăului."
