Solomon propusese în Raportul de înlocuire, pe procedura din Camera Deputaților, actualizarea cuantumului în plată al pensiilor militare

Solomon știe normele de tehnică legislativă!

Numai că, Raportul a fost din nou retrimis la Comisie și așteaptă la rând, peste termenul din septembrie a.c, să reintre în dezbaterea Plenului.

Paginile din Anexă, de interes pentru militari.

Depedelizaţi PNL! Altfel, ajunge la procente dintr-o singură cifră. TĂRICEANU câștigă prezidențialele

Sondaj realizat numai în Bucureşti

TĂRICEANU ÎL ÎNVINGE PE IOHANNIS

Adjunctul CPS a MApN i-a șoptit lui Buzescu procedura de actualizare

Să vedem dacă doamna director va valida adresa semnată de adjunctul său.

Articolul 111, care  stă la baza răspunsului,  este aplicabil în cazul recalculării, nu priveşte procedura actualizării  decât în măsura în care cuantumul actualizat ar fi mai mic decât cel în plată. 

Motivarea cu art. 111 sta în picioare doar dacă rata inflaţiei era negativă. Cum...prin OUG nr. 96/2018, actualizarea a fost eliminată în anii în care rata inflaţiei este negativă, în care alte situaţii ar mai putea rezulta un cuantum actualizat mai mic, dacă operaţiunea vizează cuantumul în plată? In niciuna. 

Cum să mai actualizezi o pensie în plată de 6000 lei, dacă pe decizia de actualizare cuantumul este de doar 3000 lei?

Juncker a găsit leacul pentru „sciatică”

In ce ați călcat, domnule președinte, aveți un pantof maro? ....pare a-l întreba doamna pe președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker,  care la  conferinţa de presă prilejuită de vizita la Bruxelles a președintelui Africii de Sud a fost surprins în momentul în care părăseşte intempestiv scena, încălțat fiind  cu un pantof negru și unul maro.
Oltencele au o vorbă:
Fir-ar al dracu... cine te-a încălțat!

O nouă bizarerie a guvernului pentru finanțiștii din sistemului de apărare.

Pe vremuri, când casele sectoriale aveau calculatoare cu cartele perforate, actualizarea pensiilor militare se făcea chiar în luna în care se măreau soldele celor în activitate, rareori in luna următoare.

Acum, când au calculatoare performante și IT-iști faimoși, cum are toată România, priviți ce termen si-au comandat leneșii pentru o amărâtă de actualizare, prevăzută de art. 59 din Legea 223/2015, în fapt indexare, dar rebotezată prin OUG nr. 59/ 2017, numai pentru a nu se aplica la întreaga pensie în plată.... ci numai la solda de funcție din pensia calculată/recalculată/actualizată la data de 31 12 2018 și, în general, a anului anterior actualizării.

OUG nr. 96/2018 A INTRAT ÎN VIGOARE PE 14 11 2018.

Art. VIII. -

„În aplicarea art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, termenul până la care se poate realiza actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat este data de 31 decembrie a fiecărui an. Cuantumul pensiilor militare de stat nu se actualizează dacă media anuală a inflației înregistrează valori negative.”

Recitind întreaga ordonanță, vedem că reglementarea din art. VIII se subsumează mai multor măsuri de austeritate în anul 2019.

Cine i-o fi spus lui Orlando ca poate face economii din tărăgănarea actualizării până la sfârșitul anului? Foarte, foarte puține pensii militare vor primi la cuantumul în plată actualizarea de 1,3%.

Soluția CEDO în cazul Dragnea contra statului român este previzibilă

CEDO a accelerat judecarea cazului Dragnea - condamnare Referendum, solicitând Guvernului să răspundă dacă s-a asigurat petentului un proces echitabill în condițiile în care motivarea condamnării nu a fost semnată de doi judecători ai completului.

Din modul în care sunt formulate întrebările și din referirirea la cazul Cerovsek contra Sloveniei, se poate deduce că soluția va fi de condamnare a statului român.

Adresa CEDO tradusă în limba română de luju.ro

„OBIECTUL CAZULUI

Plangerea se refera la lipsa semnarii motivarii unei hotarari definitive pronuntate in cadrul unei proceduri penale impotriva reclamantului, de catre doi dintre cei cinci judecatori care au facut parte din completul care a pronuntat hotararea. Mai exact, reclamantul se plange de absenta semnarii motivarii hotararii din 22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ("Inalta Curte"), de catre judecatorii L.D.S. si LLZ, care s-au retras inainte de motivarea hotararii, si de prezenta semnaturii judecatorului TIC, presedintele Inaltei Curti, care a inlocuit semnaturile celor doi judecatori, in timp ce el nu fusese membru al Completului de judecata care a pronuntat hotararea in cauza.

Aceasta situatie a facut obiectul unei contestatii la executare respinse in 24 aprilie 2017 ca fiind in mod vadit nefondata de catre Inalta Curte. Inalta Curte a hotarat, printre altele, ca procesul-verbal in cauza a fost semnat de toti judecatorii, inclusiv L.D.S. LLZ si ca, in cazul unui colegiu format din cinci judecatori, faptul ca doi judecatori nu au semnat rationamentul hotararii nu a fost, in sine, un obstacol in calea executarii hotararii in cauza. Potrivit Inaltei Curti a existat o imposibilitate obiectiva de a semna motivarea hotararii, in conformitate cu articolul 406 din Codul de procedura penala, situatie care a autorizat presedintele Inaltei Curti de a semna motivarea in locul judecatorilor L.D.S. si L.L.Z.

INTREBARE PARTILOR

Au fost considerate in mod corect acuzatiile in materie penala impotriva reclamantului, asa cum prevede articolul 6 § 1 al Conventiei, in masura in care motivarea hotararii din 22 Aprilie 2016, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost semnata de doi dintre cei cinci judecatori care au participat la sedinta de judecata care a pronuntat hotararea judecatoreasca si din motivele expuse in hotararea din 24 Aprilie 2017 al Inaltei Curti (mutatis mutandis, Cerovšek si Božičnik impotriva Sloveniei, nr. 68939/12 si 68949/12, 7 martie 2017)?"

Documentul de instituire a MCV pentru România. Cine sunt semnatarii Tratatului de aderare la UE?

Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din Luxemburg.
Tratatul a fost negociat în întregime de Guvernul Nastase prin negociatorul şef Vasile Puşcaş de la Cluj.
Conform documentului, MCV intra în vigoare numai dacă intra în vigoare Tratatul de aderare în UE.
 Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii Uniunii Europene. Din partea Romaniei au semnat presedintele Traian Băsescu, premierul Calin Popescu-Tăriceanu, ministrul afacerilor externe Mihai Razvan Ungureanu si negociatorul sef cu Uniunea Europeana, Leonard Orban. Ministru al Justiţiei era Monica Macovei.

Acesta este documentul oficial de instituire a MCV pentru România.

Adrian Năstase îndeamnă Guvernul să atace Raportul MCV 2018 la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

https://adriannastase.ro/

"Astăzi, pentru a zecea oară, Frans Timmermans ne-a repetat metafora cu maratonul, fiind, probabil, sincer îngrijorat de situația justiției din România. Pot să sper că această abordare a candidatului Grupului Socialist din Parlamentul European la președinția Comisiei va duce la un blat cinstit cu candidatul PPE și că domnul Timmermans își va încheia maratonul electoral, anul viitor, și va fi desemnat prim-vicepreședinte al Comisiei, conduse de PPE, și Înalt Reprezentant pentru politică externă  al UE, în viitorul mandat. Așa că să nu îl certăm foarte tare. Poziția sa în chestiunea MCV poate avea și motive subiective. Așa că să îl înțelegem. L-am înțeles noi și pe Barroso, care acum se „chinuie” ca vicepreședinte la Banca de investiții Goldman Sachs., după ce s-a luptat cu corupția din România..

În ceea ce privește MCV, am scris de multe ori despre înțelegerea din 2006, dintre Monica Macovei și Barroso/K. Day. Poate voi mai relua unele postări.

Referitor la raportul din acest an, deocamdată o observație de principiu. Numeroase prevederi și reglementări criticate în Raport au trecut prin „furcile caudine” ale Curții constituționale iar textele Constituției noastre au fost verificate din punctul de vedere al conformității cu tratatele europene. Ca atare, a critica textele validate de Curtea Constituțională a României înseamnă a extinde nepermis competențele Comisiei Europene.

Există o jurisprudență relativ consistentă a CCR ( și a altor curți din Europa) care arată că actele legislative europene (directive, regulamente) suferă un control din partea Curților constituționale ale statelor membre, dacă sunt neconforme cu textele Constituției statului respectiv. În acest caz, ele sunt suspendate de la aplicare până când sunt modificate corespunzător de către instituțiile europene. Singurele situații in care se procedează invers (statul membru este cel care își va schimba textele constituționale) este când ele contravin Tratatelor UE.
În rest, o afectare a deciziilor unei Curți constituționale de către funcționari ai Comisiei europene este nepermisă și neacceptată, întrucât intervine/încalcă ordinea constituțională națională, care nu cade sub incidența principiului subsidiarității etc.

Singura instanță care poate opune (dar nu cenzura) hotărârile sale unor decizii ale Curților constituționale este Curtea de Justitie a Uniunii Europene – Marea cameră, dar numai privind aplicarea unor acte concrete (directive, regulamente) în mod defectuos, de către statul membru.

Comisia europeană (prin MCV sau alt mecanism) nu poate interveni asupra ordinii constituționale din statul respectiv / în cazul nostru, cerând să fie înlăturate (abrogate ?), suspendate legi deja supuse, de câteva ori, succesiv, controlului de constituționalitate al CCR. Ar însemna o prevalență a unor documente ale funcționarilor COMISIEI față de textele constituționale și legale consacrate de CCR, ceea ce iese din cadrul tratatelor.

De asemenea, expertiza Comisiei de la Veneția nu are vreo valență constituțională, mai ales că, în acest caz, nu Curtea Constituțională i-a cerut opinia (nu a simțit nevoia să o facă), ci oameni politici, aflați în opoziție față de politicile publice ale guvernului și parlamentului, în justiție, și unii magistrați care se afirmă, de asemenea, ca voci critice, de opoziție (chiar dacă potrivit statutului lor au o obligație de rezervă).

În acest context, în opinia mea, reacția României ar trebui să fie nu numai politică, ci și juridică, în fața Comisiei dar și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă va fi nevoie.

Nu este vorba de a ne victimiza. Trebuie să înțelegem că dreapta e la putere în Europa și va mai fi și în viitorul mandat iar stânga încă nu a ieșit din convalescență. Nu mă refer la stânga din România care nici măcar nu stie de ce suferă. Pe de altă parte, lunile până la alegerile din primăvară generează o competiție dură între partide nu doar în România.

Reacția noastră, cred, trebuie să fie fermă, exprimată cu mijloace europene (spre exemplu, recursul la CJUE), recunoscând, în același timp, că este nevoie să îndreptăm în țară ceea ce este de îndreptat."