Operație aritmetică elementară

Nu este suficent să spuneți răspunsul. Desfășurați ordinea operațiilor.

Discursuri înflăcărate la Federația Militarilor din România pe tema înghețării pensiilor militare

Se cere aplicarea Art. 118 din Constituție privind  garantarea democrației constituționale.

 Art. 118 din Constituția României: 

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.

Mihail Georgevici

Publicat pe 21 sept. 2017

Ne bucurăm că și domnul general Nicolae Gropan, președintele Federației Militarilor, citește acest blog și a prezentat într-o întrunire din luna sept. a.c. documentele din care rezultă că nimeni în România nu a plătit CAS până în aprilie 2001. Vezi articolul de pe blog AICI

AORR: „Un guvern își jignește, înjosește și decredibilizează propria sa armată și pe cei care au luptat pentru țară”

Aceasta poate fi considerată deviza sub care s-a desfășurat o dezbaterea destul de interesantă  la AORR(Asociația Ofițerilor în Rezervă), membră componentă a Federației Militarilor din România.

Sunt structuri asociative ale rezerviștilor mai puțin cunoscute, dar care atrag atenția prin componența lor și, mai ales, prin atenția de care se bucură întrunirile lor din partea oficialităților.

Se pare că au ajuns și aceste structuri asociative mai elitiste, care au fărămițat oștirea rezervistă a României, la concluzia că vremea întrunirilor de paradă a trecut și e nevoie de o ripostă  hotărâtă  asaltului pe care autoritățile și o parte din mass-media l-au pornit împotriva  rezerviștilor.
In mesajul AORR, prezentat de gl. lt. Florian Pință, se face un apel către ANCMRR, „singura organizație a cadrelor militare în rezervă și retragere recunoscută și susținută  în mod oficial de M.Ap.N., să-și reconsidere serios poziția în raport cu celelalte structuri asociative ale militarilor în rezervă și retragere, să-și manifeste deschiderea și sprijinul față de inițiativele acestora, astfel încât militarii în rezervă și retragere, prin reprezentanții lor desemnați, să se exprime și să fie percepuți de către instituțiile abilitate ale statului ca parteneri legitimi, viabili și credibili de dialog, apți să comunice în spațiul public și să susțină unitar preocupările și problemele rezerviștilor militari.”
 De asemenea, domnul general adresează un îndemn, cam timid, pentru participarea la mitingurile de stradă în momente de maximă oportunitate și vizibilitate. 

COMUNICAT

referitor la dezbaterea publică „Realități cotidiene ale vieții militarului român”

​– 20 SEPTEMBRIE 2017 –

Dezbaterea publică consacrată realității vieții militarului român desfășurată în condițiile vitrege în care, probabil fapt unic în lume, un guvern își jignește, înjosește și decredibilizează propria sa armată și pe cei care au luptat pentru țară, și-a propus ca pornind de la exemple concrete să dea un răspuns la câteva întrebări capitale:

• Acordă decidenții politici aprecierea și respectul cuvenite Armatei țării și militarilor ei?
• Reflectă salarizarea propusă prin legea salarizării unitare caracterul specific profesiei militare, munca, riscurile și privațiunile serviciului militar?
• În ce măsură respectă guvernanții angajamentele asumate prin Tratatul de aderare la NATO referitoare la salarizarea personalului militar?
• Este pensia militarilor o pensie specială?                                                                   Activitatea a fost organizată de Federația Militarilor din România și a reunit reprezentanți ai celor 13 asociații componente, reprezentanți ai altor 30 de asociații profesionale ale militarilor în rezervă, precum și rezerviști neafiliați, președintele federației, domnul general de brigadă (rtg) Nicolae Gropan fiind și moderatorul dezbaterii.

Și la această dezbatere publică, la fel ca la reuniunea Forumului din 7 septembrie despre care am relatat într-un comunicat anterior, au fost invitate să participe toate structurile executivului și legislativului cu responsabilități în domeniul apărării și securității naționale, de la Președinție, Guvern și Ministere la comisiile parlamentare. Dacă absența reprezentantului Președinției sau al primului ministru nu a mai surprins pe nimeni, dezbaterea s-a bucurat în sfârșit de atenția necesară din partea Ministerului Apărării Naționale, reprezentat de domnul secretar de stat Nicolae Nasta, de șeful Direcției Relații Publice, locțiitorii șefilor Direcției Financiar Contabilă, respectiv Calitatea Vieții, șeful Casei sectoriale de pensii a MApN, reprezentanți din Statul Major General.

Comisiile parlamentare au fost reprezentate de domnii senator Nicu Fălcoi, secretarul comisiei de apărare din Senat, deputat Dumitru Lupescu, deputat Nicolae-Daniel Popescu, secretar, respectiv membru al comisiei de apărare din Camera Deputaților, primii doi fiind și foști ofițeri activi.

 La dezbatere a participat și domnul Mircea Criste, adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniul - armată, justiție, poliție, penitenciare, iar societatea civilă a fost reprezentată de domnul Alexandru Cumpănașu, președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României.

Din întreaga desfășurare a dezbaterii a răzbătut apelul rezerviștilor militari către liderii politici de a se trezi la realitate, măcar în al 12-lea ceas și de a conștientiza situația gravă cu care se confruntă țara noastră, când forțe externe și interne atacă însăși garantul suveranității, a independentei și a unității statului, a integrității teritoriale a țării și a democrației constituționale, Armata României.

Asociația Ofițerilor în Rezervă din România, asociație fondatoare a FMR, și-a adus și de data aceasta contribuția atât la organizarea în sine a dezbaterii, cât și prin intervențiile reprezentanților ei. Astfel, 

domnul gl. lt. (r) Virgil Bălăceanu a subliniat riscurile la care structurile asociative se expun prin acțiuni necorelate, pericolul dezbinării și chiar învrăjbirii diferitelor asociații sau membrii și răul produs de orgolii și frustrări personale sau de grup. 

Domnul cdor.(r) conf. univ. Pompiliu Golea a prezentat erudit efectele ordonanței 59/2017 asupra pensiilor militare, 

iar domnul col (r.) Constantin Monac a propus acțiuni concrete pentru prezentarea în fața comisiilor decidente din Camera Deputaților a aberațiilor cuprinse în OUG 59?2017, inclusiv din perspectiva constituționalității.

Mesajul AORR adresat participanților la dezbatere a fost redactat și prezentat de domnul gl. lt. Florian Pință, și îl prezentăm integral, AICI, pe de o parte pentru că el sintetizează problemele cu care se confruntă țara, nu numai Armata României sau rezerviștii militari, iar pe de altă parte pentru că a fost adoptat de participanții la dezbatere ca un mesaj al reuniunii, urmând să fie transmis tuturor celor pe care i-am invitat să participe la dezbatere și difuzat în mass-media.

”Arta supremă a războiului este înfrângerea inamicului prin înșelătorie, fără luptă” („Discreditați tot ceea ce merge bine în țara inamicului; Implicați reprezentanți claselor conducătoare ai țării inamice în afaceri dubioase. Distrugeți-le reputația și, la momentul potrivit, supuneți-i disprețului propriilor concetățeni; Utilizați creaturile cele mai ticăloase și mai abjecte; Răspândiți discordia și conflictele între cetățenii țării ostile. Întărâtați-i pe tineri contra bătrânilor; Ridiculizați tradițiile adversarilor. Discreditați-le luminătorii de conștiință”).

SUN TZU, 544 – 496 BC, general și filozof chinez

7 octombrie și 4 noiembrie a.c., mitinguri împotriva înghețării cuantumului pensiilor militare de stat în cuantum mic și mediu.

In ultimii 10 ani, gulerele albe cu cotiere de prin ministere, responsabile cu salarizarea personalului militar,  au pervertit în fel și chip, în folosul lor și în disprețul generațiilor anterioare de militari,  soldele lunare brute. Au introdus în solda lunară brută indemnizații și sporuri, astfel încât, după anul 2008,  a crescut sau s-a adăugat orice, numai solda de grad  și solda de funcție să nu crească. 

Dacă până în 2008 solda de funcție și solda de grad erau preponderente între elementele componente ale soldei lunare, în prezent acestea abia dacă mai reprezintă 1/3 din solda lunară brută.

De ce? Pentru ca de majorările salariale să nu beneficieze și pensionarii militari, știut fiind că, tradițional, legislația a prevăzut, după anul 2001, actualizarea pensiilor militare numai dacă se majorează soldele de grad și de funcție ale personalului activ.

Zelul discriminatoriu fusese estompat după intrarea în vigoare a Legii 263/2010, potrivit căreia și pensiile militarilor au fost calculate în puncte de pensie iar  creșterea lor era dependentă de valoarea punctului de pensie, egală pentru toți pensionarii.

Odată cu bătălia declanșată de pensionarii disponibilizați, dezavantajați de noul calcul al pensie, pentru revenirea la o lege a pensiilor militare, aceleași gulere albe de prin ministere au impus în legea ce urma să vină o bază de calcul care să dezavantajeze pensionarii în plată, cu supra-măsură pe cei trecuți în rezervă înainte de intrarea în vigoare a Legii 138/1999 privind salarizarea personalului militar, ale căror solde aveau în cuantum doar solda de funcție, solda de grad și sporul de vechime. Alte sporuri sau indemnizații, dacă au existat și atunci, au fost introduse în baza de calcul, prin Ordinul M25/2016, în procentele istorice... nu actualizate la data intrării în vigoare a Legii 223/2015. 

Debalansarea structurii elementelor componente ale soldei lunare în defavoarea  soldelor de grad și de funcție, prin legislația salarială de după anul 2008, punea în evidență  prin noua lege diferențele enorme între pensiile deschise în ultimii 5 ani  și cele anterioare, mai ales în componentă bazei de calcul al pensie, așa cum aceasta era reglementată în articolul 28 din noua lege a pensiilor militare, Legea 223/2015.

Diferența era bătătoare la ochi! Gulerele albe s-au grăbit să modifice noua lege înainte de intrarea ei în vigoare, băgând pe sub nasul incompetenților ciolosiști articolul 40 al OUG 57/2015, prin care toate pensiile militare calculate/recalculate, mici, mari sau enorme, au fost micșorate cu cca. 30%, prin reducerea procentului de pensie de la 80% la 65% și impunerea unui plafon de 85% din baza de calcul. 

Pentru cei cu sporuri și indemnizații supradimensionate... reducerea nu a fost simțită. Cu atât mai mult cu cât noile condiții de pensionare le permitea să evadeze din serviciul militar cu numai 20 de ani vechime, fară să piardă din cuantum.  Dar ce te faci cu vechii pensionari care aveau în componența bazei de calcul doar elementele de bază ale soldei lunare? 

Speranța vechilor pensionari, cea de a putea ajunge la cuantumuri comparabile cu noii pensionari militari, se legase de prevederile noii Legii unitare a salarizării, Legea 153/2017,  în care, pentru militari, era readusă în prim plan solda de funcție, element salarial a cărui creștere până în anul 2022 determina, din oficiu, conform art. 60 din Legea 223/2015,  actualizarea pensiilor militare în plată. 

Cei îngrijorați că pensionarii reduc bugetele instituțiilor militare au încercat să blocheze actualizarea pensiilor militare, introducând un articol în proiectul legii salarizării prin care actualizare era suspendată până prin anul 2022. Articolul nu a trecut de Camera Deputaților, Dragnea și Olguța impunând în ultimul moment scoaterea acelui articol din lege, prin Raportul Comisiei de muncă. Motivarea era că ar contraveni Deciziei 872/2010   si ar crea   o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate.

Intrebarea de bun simț este:

Dacă suspendarea actualizării pensiilor militare este neconstituțională, nu este neconstituțională și anularea definitivă a actualizării în funcție de creșterea soldelor de funcție introdusă prin punctul 3 al art. VII din oUG 59/2017? 

Să nu spună nimeni că semi-indexarea introdusă, prin aceeași ordonanță, în noul articol 59 din Legea 223/2015, ține loc de actualizare. 

OUG 59/2017 a reglementat o reală înghețarea a cuantumului pensiilor militare la valorile în plată la 15 septembrie 2017, indiferent că pensiile militare sunt de 1500-3000 lei, așa cum sunt în marea lor majoritate, sau de peste 10 000 lei, un număr nesemnificativ. 

Iată de ce susținem mitingurile organizate de SCMD din zilele de 7 octombrie și 4 noiembrie a.c.

Indiferent de semnificația pe care Sindicatul militarilor o dă acestor mitinguri, vezi AICI, noi, toți rezerviștii, membri sau nu ai sindicatelor sau asociațiilor de rezerviști, trebuie să participăm efectiv în stradă, în fața Parlamentului, pe data de 7 octombrie 2017, pentru a protesta, în primul rând, împotriva INGHEȚĂRII PENSIILOR MILITARE PRIN OUG nr. 59/2017. 

Preşedintele Comisiei de muncă, senatorul Ion Rotaru, a dezinformat slugarnic plenul Senatului la dezbaterea legii de adoptare la OUG nr. 59/2017

Dezbaterea proiectului Legii de adoptare a OUG nr.59/2017, privind îngheţarea pensiilor de serviciu, mai puţin pensiile magistraţilor, s-a desfăşurat în fugă... în şedinţa din 19 09 2017(vedeţi înregistrarea   Ședința din data de 19 Septembrie 201719/09/2017, ora 3,36.

Reprezentantul guvernului, un muntean de Olt şi Romanaţi, T.P., ...secretar de stat la muncă, a repetat enormitatea că pensiile de serviciu se majorează altfel decât pensiile din sistemul public, respectiv cu creşterea salarială anuală. S-a gândit LOV să le semiindexeze, în comparaţie cu pensiile din sistemul public, respectiv numai cu media inflaţiei anuale, nu şi cu 50% din creşterea salarială, aşa cum creşte anual punctul de pensie. Ce era să spună TP?

Alte aşteptări erau din partea preşedintelui comisiei senatoriale raportoare, care se presupune că are o poziţie mai independentă faţă de politic. Dacă nu a putut să contrazică ştăbimea coaliţiei guvernamentale, cel puţin ar fi trebuit să aibă bunul simţ să nu mintă.
A citit de pe o hârtie procedura parcursă de proiect până la momentul dezbaterilor, minţind senatorii că şi Consiliul Economic şi Social ar fi avizat favorabil proiectul de lege, când pe site-ul Senatului, în caseta L209/08.08.2017 există documentul prin care acest organism a subliniat apăsat neconstituţionalitatea OUG nr. 59/2017.



A mai minţit că toate pensiile de serviciu sunt calcualte în procentul de 80% din baza de calcul, când se ştie că OUG 57/2015 a redus acest procent la 65% pentru militari. Doar cei cu vechime mai mare de 40 ani ajung la 80%, dar pierd din pensia suplimentară.
Mă aşteptam ca cel puţin 2-3 senatori să fi citit documentele din caseta tehnică a actului pe care trebuie să-l aprobe şi să fi sărit cu gură pe senatorul dezinformator. De unde?
S-a învrednicit până la urmă o doamnă, parcă de pe la liberali, care a aplaudat ordonanţa pentru că înlătură discrepanţele faţă de sistemul public, dar ei, liberali, consecvenţi principiului contributivităţii se vor abţine la vot.
A luat cuvântul şi falnicul rezervist aviator Fălcoiu, cel care se văita că, deşi a avut obiecţiuni în Comisia de apărare, a fost nevoit să semneze, în calitate de secretar, avizul favorabil al OUG 59/2017.
In loc să repete cel puţin ce scrisese Consiliul Economic şi Social în avizul nefavorabil, ar fi fost mult mai relevant pentru informarea necititorilor senatori să ştie că li se propune spre vot un text neconstituţional, domnul Fălcoiu s-a mulţumit să spună enigmatic că o anume prevedere din ordonanţă va avea drept consecinţă că, peste câţiva ani, un actual colonel pensionar se va  trezi cu o pensie mai mică decât a unui viitor  pensionar subofiţer. Nu că nu ar avea dreptate, dar lunea viitoare, când se va da votul pe ordonanţă, mulţi senatori vor zice :
Ei, şi ce dacă Fălcoiu va avea o pensie mai mică decât Garcea?

Senatul a dezbătut în plen legile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă nr. 56 şi 59(îngheţarea pensiilor speciale şi militare) din 2017

Lucrările Senatului pot fi urmărite în direct, de la ora 16,00 AICI
Inregistrarea sedintei din 18 sept 2017

	Titlu	Data
	Ședința din data de 18 Septembrie 2017	18/09/2017

-Proiectul de lege privind adoptarea OUG 56/2017 a fost adoptat cu majoritate de voturi în şedinţa din 19 sept.

-Proiectul de lege privind adoptarea OUG 59/2017 a fost discutat în şedinţa din 19 sept cu grave dezinformări din partea senatorului Ion Rotaru, în calitate de preşedinte al Comisiei de muncă  şi cu obiecţiuni timide din partea senatorului Fălcoi. Votul final pe această lege se va da luni 25 sept.

10	L206/08.08.2017	Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  56/2017 privind completarea art. II din Legea nr.152/2017 pentru aprobarea  Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene,  precum și unele măsuri fiscal-bugetare. (termen de adoptare tacită: 23.10.2017)                                                                                                                Comisie fond: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială                        Raport de admitere Caracterul legii: ordinară
11	L209/08.08.2017	Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. (termen de adoptare tacită: 23.10.2017)                                                                                                                Comisie fond: Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială                        Raport de admitere cu amendamente admise (+ amendament  respins) Caracterul legii: organică

Top 10 verbe folosite în mod greşit

Vârful lui Roman, văzut de  la mânăstire.

Utilizarea greşită a verbelor se află în topul capcanelor gramaticale pe care foarte mulţi dintre români nu ştiu să le evite. Cele mai multe greşeli pornesc de la încadrarea greşită a verbelor în cele patru conjugări.

Vă prezentăm astăzi un top al verbelor folosite gresit în mod frecvent, realizat cu sprijinul profesorului de limba română Bogdan Cristea.

1. A vrea 

Voinţa poate fi exprimată atât prin verbul "a voi", cât şi prin verbul „a vrea“, însă forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a voi“ este „voiam“, în timp ce forma de imperfect, persoana I, singular şi plural a verbului „a vrea“ este „vream“. Vom spune: „Voiam să merg la spectacol“ în loc de „Vroiam să merg la spectacol“ 

2. A plăcea 

De mai mulţi ani, în limba română infinitivul „a place” se luptă cu infinitivul „a plăcea”. Corect este a plăcea – şi aceeaşi regula se aplică şi la alte verbe de conjugarea a II-a, adica verbe ce se termină în ea („a cădea”, „a şedea”). Modul condiţional optativ se construieşte cu ajutorul infinitivului: corect este „Mie mi-ar plăcea” şi nu „Mie mi-ar place”.

 3. A trebui 

Printre cele mai dese greşeli de limbă avem folosirea incorectă a verbului «a trebui», care este conjugat greşit. Este de reţinut că la indicativ prezent verbul are o singură formă pentru toate persoanele. Verbul a trebui, ca impersonal, are forme doar pentru persoana a III-a singular: trebuie, trebuia, a trebuit, să trebuiască etc., nu trebuieşte, să trebuie. Când nu este impersonal, are forme şi pentru persoana a III-a plural: Actele îmi trebuiau la bancă. 

4. A părea 

Corect este noi părem, voi păreţi. Cu ă, ca la infinitiv. ,,A părea", în limba română, infinitivul „a pare” se luptă cu infinitivul „a părea”. Modul condiţional optativ se construieşte cu ajutorul infinitivului: corect este „Mie mi-ar părea” şi nu „Mie mi-ar pare”. 

 5. A continua

 Verbul a continua are, potrivit normei, la indicativ şi conjunctiv prezent, persoana I singular, forma (să) continui, nu (să) continuu, la fel şi la persoana a II-a singular, după modelul unor verbe în -ia (ca a apropia). 

6. A tăcea 

Nici verbul „a tăcea" nu e ocolit de încurcături, câtă vreme există încă oameni care cred că infinitivul corect ar fi „a tace" şi care, pornind de la această eroare, se aventurează în variante de imperativ din categoria „taceţi din gură", în loc de „tăceţi”. 

7. A fi 

Una dintre cele mai frecvente greşeli este confuzia dintre "fi" şi "fii". Regula scrierii corecte a verbului ”a fi” este foarte simplă. Sunt numai trei situaţii în care „fi” se scrie cu doi „i”: • la modul imperativ, la forma afirmativă: Fii blând! Fii cuminte! • la modul conjunctiv, timpul prezent, la persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât şi la cea negativă: (Tu) Să fii curajos! (Tu) Să nu fii timid! • la viitorul popular, formă vorbită – alcătuită tot cu ajutorul conjunctivului; şi în acest, caz, scrierea cu doi i are drept cauză tot prezenţa desinenţei de persoana a doua singular, atât la forma afirmativă, cât şi la cea negativă: Tu o să fii/ Tu ai să fii, respectiv: Tu nu o să fii/ Tu nu ai să fii. Imperativul negativ al verbului a fi se scrie cu un singur i: nu fi (rău)! În schimb, imperativul afirmativ se scrie cu doi i: fii (bun)!

 8. A face 

Se scrie şi se pronunţă, la infinitiv, a face, nu a făcea. La fel, la indicativul viitor şi la condiţionalul optativ: va face, ar face, nu va făcea, ar făcea. 

9. A (se) aşeza Se “aşează” sau “aşază”? –  

Chiar dacă toată lumea în jurul nostru foloseşte forma „aşează„ nu înseamnă că acest lucru e corect. Forma corectă de indicativ prezent persoana a treia singular şi plural a verbului „a (se) aşeza” este „aşază”. Aşază, cu a, de la radicalul aşaz- şi terminaţia -ă. A aşeza suferă şi el alternanţă fonetică în radical: aşez- > aşaz-. ”O regulă gramaticală şi fonetică spune că după j şi ş scriem a, nu ea. Atenţie, însă, doar în interiorul radicalului scriem a, nu ea. Dacă radicalul se termină în j sau ş, putem adăuga terminaţii cu -ea-”explică profesorul de limba română Bogdan Cristea. 

10. A merita ”Merită” sau ”Se merită”. 

Potrivit DEX, formele impersonale cu aspect reflexiv ale lui ”a merita şi a exista” au apărut, probabil, prin contaminare cu construcţiile similare de tipul „nu se obişnuieşte, nu se justifică, nu se face/cade“, dar ele nu au nicio justificare. Vom spune: ”Nu merită să aştepţi”, în loc de ”Nu se merită să aştepţi”

Citeste mai mult: adev.ro/oweksc

Actualizarea pensiilor militare se face potrivit Anexei nr. 1b a Ordinului M25/2016

Așa cum se prevede în Anexa nr. 2 a Ordinului M25/2016, actualizarea pensiilor

militare se face potrivit prevederilor din Anexa nr. 1 a Ordinului M25, sintetizate în Anexa nr. 1b, și potrivit legislației în vigoare la data actualizării, deci la data de 30 iunie 2017, aceleași care sunt menționate și la subsolul Anexei nr. 1b.

Chiar dacă se aplică și prevederile OUG 56/2017, în care se precizează că majorarea de 15% din Legea 152/2017 se adaugă la solda de bază, asimilată probabil cu cuantumul compus al soldei de funcție, tot nu se poate face abstracție de legislația în vigoare la data de 30 iunie privind salarizarea personalului militar, în principal de dispozițiile Legii 284/2010 cu modificările ulterioare.

Procedură de actualizare trebuie să urmeze întregul calcul din Anexa nr. 1b, pornind la noua valoare a soldei de funcție ...majorată cu 15%