18 iulie 2019

Categorie: , Comentarii: 1

Tribunalul București obligă CPS a MApN să adauge sporul pentru PS la baza de calcul precum și indexarea de 5% din 2016

Tribunalul București

Nr. unic (nr. format vechi) :7915/3/2019

CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALEPârât

Şedinţe


16.07.2019
Ora estimata: 09:00
Complet: C25
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte. Anulează Decizia nr. 142481/1/31.08.2016.
Obligă intimata să emită o nouă decizie de stabilire a pensiei militare de stat cuvenită contestatoarei prin care la baza de calcul, aşa cum a fost stabilită prin Decizia anulată, cuvenită începând cu data de 01.09.2016, să aplice sporul de 9% cuvenit pentru contribuţia la  pentru pensia suplimentară şi/sau contribuţia individuală la buget şi apoi a procentului de 80% cuvenit conform art. 29 alin. 1 lit. b. din legea nr. 223/2015, cu menţinerea şi a celorlalte drepturi stabilite anterior (spor pentru OM.M./S.O.S.P. şi procent indexare/majorare 2016). Executorie provizoriu de drept. Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de exercitare a căii de atac urmând a fi depusă la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale. Pronunţată azi 16.07.2019 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei. 
Document: Hotarâre  4216/2019  16.07.2019

17 iulie 2019

Categorie: , Comentarii: 19

Vă vine să credeți ce vrea să facă CCMR-ul ministrului Leș?

Dan B. spunea

Azi, in grupul de lucru al CCMR, a fost schițat proiectul de ordonanță, stabilit de ministru la finalizare în 7 zile, care vizează: 
-reintroducerea majorării cu 5% a pensiei militarilor, statuată prin art 14 al OUG 57/2015, și suspendată la MApN, odată cu intrarea in vigoare a Legii 152/2017; 
-in condițiile in care pensia de serviciu a militarilor a fost limitată la 85% din cuantumul bazei de calcul, conf OUG 57/2015, la pensia cuvenită se adaugă pensia suplimentară prevăzută la art 108 din Legea 223/2015 (plătită separat de fiscalitatea momentului) și OMM (desigur, CPS a motivat că se depășeste pragul de 85%, ajungând la peste 100%, uitând ca OMM este al meu, nu al lor); 
-am insistat ca actualizarea elementelor salariale ale militarilor detașați/mutați in regiile autonome/societățile comerciale/DLEN dispărute de pe actualul eșichier economic (desființare/insolvență/faliment) să fie efectuată, în cazul imposibilitatii aplicării aln 2 din art 20 (Ord M 25/2016), prin raportare la salariul minim brut pe economie (se menține, oarecum, puterea de cumpărare), fără vreo altă echivalare stabilită de comisiile mârșave ale MApN. 
Urmează ca schița proiectului de ordonanță să fie modificată/amendată de către DGFC, DGJ, CPS, astfel încât in dimineața zilei 23.07 să se afle pe biroul ministrului Leș pentru a si-o asuma și a o trimite la avizări (MJ, MFP, MMPS, etc)
DAN B, membru ccrm
17 07 2019
Categorie: , Comentarii: 5

Ipocrizia CSM în privința plafonării pensiilor


Mai nou, pentru a evita o problemă de neconstituționalitate, măsurile fiscale preconizate de Ministerul Finanțelor vor viza toate categoriile de pensii care depășesc un anumit cuantum, probabil cel de 10 000 lei. 
Cine a sărit la gâtul guvernului? Tocmai magistratii, cei care au cele mai mari pensii. 
Este de înțeles apărarea intereselor magistraților, dar numai dacă argumentele sunt pertinente. 
Or, să ameninți cu proteste internaționale... tu, magistrat care ai o pensie specială echivalentă cu peste 20 de pensii medii, este un semn de tupeu și trufie. 
CCR a dat decizii prin care a declarat neconstituționale reglementarile care încercau să desființeze pensiile speciale ale magistraților, așa cum a fost L nr. 119/2010. 
Teodorovici nu propune  desființarea pensiilor magistraților ci doar diminuarea părții  necontributivă din pensia lor de serviciu, prin supraimpozitarea cuantumului care depășește un anumit plafon. 
Este straniu că magistrații din CSM  nu conosc motivarea Deciziei nr. 871/2010 din care citez:


,"Pentru a răspunde acestor întrebări, Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că pensia de serviciu constituie "o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensație parțială menționată de Curte, pentru că diferențierea existentă între o pensie specială și una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, așa cum se poate desprinde și din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.

În acest sens, trebuie observat că dispozițiile art. 47 alin. (2) din Constituție se referă distinct la dreptul la pensie față de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează. Prin urmare, în ceea ce privește aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare. Se poate spune că, față de acestea, Constituția instituie mai degrabă o obligație de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres"



COMUNICAT DE PRESĂ
privind poziția Consiliului Superior al Magistraturii față de propunerea de măsuri economice pentru plafonarea pensiilor speciale, inclusiv cele ale magistraților, și instituirea unei taxe de solidaritate pentru ceea ce depășește acest plafon

În raport de informațiile apărute în spațiul public privind propunerea Ministrului Finanțelor Publice, în sensul adoptării de măsuri de natură a afecta pensiile magistraților, Biroul de informare publică și relații cu mass-media este abilitat să aducă la cunoștință publică următoarele:
În majoritatea statelor este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorilor și procurorilor, la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de nivelul ultimei remunerații, în acord cu jurisprudența europeană în materie.
În jurisprudența Curții Constituționale a României, cu referire și la decizii ale instanțelor similare din alte state ale Uniunii Europene, s-a statuat constant și fără echivoc că eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților contravine principiului independenței justiției, fiind o măsură neconstituțională, dat fiind statutul special al acestei categorii profesionale.
În același sens, contravin principiului independenței justiției și măsurile echivalente, precum cele preconizate, care în fapt ar diminua beneficiul și cuantumul pensiilor magistraților, reprezentând o eliminare mascată a acestora.
Garantarea existenței, stabilității și cuantumului pensiei magistraților este un corolar al dispozițiilor legislative speciale privind statutul magistraților, inclusiv al celor care instituie incompatibilități și interdicții pe care legea le stabilește în sarcina acestei categorii profesionale pe tot parcursul carierei.
Subliniem că potrivit art. 125 și art. 132 din Constituția României, funcția de magistrat este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
Totodată, nu poate fi ignorat faptul că la nivel infraconstituțional, Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor stabilește o serie de incompatibilități și interdicții pentru judecători și procurori, cum ar fi cele de a desfășura activități comerciale, de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de altă natură, de a avea calitatea de asociat sau membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome ori de a avea calitatea de membru al unui grup de interes economic.
Trebuie reamintit că independența justiției, ca garanție constituțională, include securitatea financiară a magistraților, care presupune și asigurarea unei garanții sociale, cum este pensia de serviciu a magistraților, precum și apărarea acesteia, ca parte integrantă a stabilității lor financiare, în aceeași măsură cu care apără celelalte garanții ale acestui principiu.
Pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistrații și care impune obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au, fiindu-le interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității, aspecte tranșate în repetate rânduri în jurisprudența Curții Constituționale.
Nu în ultimul rând, documentele internaționale stabilesc, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor și procurorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilității pe care și le asumă.
Consiliul Superior al Magistraturii reiterează că statutul constituțional al magistraților, statut dezvoltat prin lege organică și care cuprinde o serie de incompatibilități și interdicții, precum și responsabilitățile și riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii, impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenței justiției, garanție a statului de drept, prevăzut de art. 1 alin. 3 din Legea fundamentală.
Apărând independența judecătorilor și procurorilor din România, Consiliul Superior al Magistraturii nu va tolera sub nicio formă afectarea statutului magistratului pentru a cărui prezervare va efectua toate demersurile care se impun, inclusiv sesizarea organismelor internaționale și a Curții Constituționale cu un conflict juridic de natură constituțională.
Biroul de Informare Publică și Relații cu Mass Media

15 iulie 2019

Categorie: , Comentarii: 54

Fifor a anunțat la Radu Tudor, A3, reluarea discuțiilor pentru eliminarea inechităților din Legea pensiilor militare

Într-o emisiune colosală, Radu Tudor i-a pus la punct pe politicienii și pe formatorii de opinie care au introdus confuzia pensii militare=pensii speciale și a precizat că în România sunt numai 9000 de pensii speciale.
A prezentat situația numerică și valoarea  medie a pensiilor speciale pe categorii.
Aflat în platou, Mihai Fifor a comunicat ca se vor relua discuțiile cu asociațiile de rezerviști pentru inlaturarea discriminărilor între generațiile de pensionari militari, discuții întrerupte de  ampania electorală pentru europarlamentare.
Domnule Fifor, au trecut doar 2 săptămâni de când deputații PSD au primit indicația să voteze împotriva inițiativei Brăiloiu care pusese în text reluarea actualizării pensiilor militare mai vechi, inițiativă aprobată de Senat.
În loc de discuții, nu era mai eficientă votarea acelui proiect de lege?
VOI prezenta și  materialul video.!


Categorie: , Comentarii: 25

Toate pensiile speciale vor fi plafonate la 10 000 lei

În urma ședinței CEx de astăzi ministrul finanțelor Eugen Teodorovici a anunțat că a propus plafonarea pensiilor speciale la
10 000 lei. Ce trece peste această sumă va merge la un fond de solidaritate națională

Concret a declarat:
"Este o adaptare a modului în care la nivel de guvern vom aplica anumite măsuri. Au fost câteva măsuri prezentate, câteva propuneri şi vă dau două exemple asupra cărora s-a convenit în CEx. În primul rând, este vorba despre pensiile speciale. Credem că o variantă normală ar fi aceea de a plafona la un nivel stabilit, să zicem 10.000 lei, iar ceea ce depăşeşte să aibă parte de o taxă de solidaritate, să spunem aşa. Este o abordare logică, dar vom vedea dacă această formă va fi cea finală, pentru că ea va ajunge în Parlament", a 6 Eugen Teodorovici.



Categorie: , Comentarii: 7

Este posibil ca de mâine să avem o nouă structură guvernamentală

Votul dat astăzi de PSD împotriva susținerii candidaturii lui Tăriceanu la prezidentiale va avea drept consecință imediată ieșirea  de la guvernare a partidului ALDE.
De altfel, cu puține minute înainte Vosganian anunțase punerea în discuție a alianței PSD-ALDE.
Sunt șanse ca ALDE al lui Tăriceanu să fie înlocuit la guvernare cu PRO al lui Ponta.
Va mai milita Ponta pentru revenirea la forma inițială a Legii 223/2015? Îl va aduce lângă dânsul pe Gabriel Oprea? 

13 iulie 2019

Categorie: , Comentarii: 0

Politica și fotbalul implicate în furtul miliardului din băncile Republicii Moldova

Fcsb, fostă Steaua, joacă în preliminariile pentru Liga Europei cu echipa moldoveană MILSAMI(nume alcătuit de inițialele acționarilor) Orhei, fostă Viitorul, cumparată în anul 2010 de  Ilan Shor, om de afaceri de 32 de ani, născut la Tel Aviv, Israel, din părinți evrei originari din Basarabia. În 2015 a fost ales primar al orașului Orhei, oraș situat la nord de Chișinău, deși era un "penal", cum se spune la noi, implicat în devalizarea a 3 bănci din R. Moldova. A fost condamnat  în primă instanță 7 ani închisoare cu executare
Este și fondatorul partidului Shor, cel care la recentele alegeri din R. Moldova a obținut 8%., fără a putea asigura majoritatea partidului lui Plahotniuc pentru formarea guvernului. 
Ilan Shor
Iată ce scrie Vitalie Călugăreanu - Deutsche Welle despre ultimele cercetări privind dispariția miliardului din ar. Moldova:



Raportul „Kroll-2“: Frauda bancară din Moldova are ramificaţii internaţionale 

"Comisia parlamentară de anchetă privind investigarea fraudei bancare din R. Moldova a făcut public raportul „Kroll-2“ – un document mult discutat şi aşteptat, care a fost secretizat în perioada fostei guvernări.
Grosul banilor din sistemul bancar al ţării a fost furat în 2014 prin intermediul a trei bănci comerciale controlate de Ilan Şor - un controversat om de afaceri care, între timp, a fost condamnat la 7 ani şi 6 luni de închisoare cu executare de prima instanţă, dar a fost lăsat în libertate şi, potrivit procurorilor, recent a părisit ilegal Republica Moldova. „A fugit împreună cu oligarhul Vlad Plahotniuc înainte ca guvernul Filip să-şi anunţe demisia, susţine preşedintele moldovean Igor Dodon.
Cine le-a asigurat hoţilor acces la rezervele Băncii Naţionale?
Chipurile, ca să salveze cele trei bănci devalizate („Banca de Economii“, „Unibank“ şi „Banca Socială“), în aprilie 2015, executivul condus pe atunci de Iurie Leancă, prin asumarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului (ocolind procedura legislativă), a decis acordarea de către Banca Naţională a Moldovei a unor „credite de urgenţă celor trei bănci, credite în valoare de 9,5 miliarde de lei moldoveneşti, cu garanţia Guvernului. Ulterior, Iurie Leancă a devenit partener politic al PDM, care a controlat Guvernul până în iunie 2019.
O hotărâre similară, pentru alte 5,3 miliarde de lei moldoveneşti a fost emisă, în martie 2015, de guvernul condus de Chiril Gaburici, căruia, de asemenea, i-a fost rezervat un fotoliu de ministru (al Economiei) în guvernul controlat de PDM până în 2019.
Următorul guvern – Guvernul Filip, după 10 luni de la învestirea nocturnă, contrar procedurii legislative şi în spatele cordoanelor de poliţie (guvern aflat la discreţia oligarhului fără nicio funcţie oficială în stat, Vlad Plahotniuc, fost lider PDM), la sfârşitul lunii septembrie 2016, a decis transformarea creditelor de urgenţă în datorie publică, ceea ce înseamnă punerea miliardului de dolari furat din cele trei bănci în cârca cetăţenilor, aceştia urmând să restituie miliardul furat, cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani. În total este vorba de aproximativ 21 de miliarde de lei moldoveneşti.
Secretul din sertarele procurorilor a fost făcut public
Compania americană „Kroll“ a investigat cum au fost furaţi banii şi traseul acestora, întocmind două rapoarte. Primul a fost făcut public, în luna mai 2015, de către fostul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, finul oligarhului Plahotniuc. Al doilea însă, care conţine nume de demnitari şi denumiri de companii, a fost ţinut în secret de către procurori până acum, senzaţia generală fiind că investigarea furtului stagnează de ani buni, iar procurorii ar încerca, prin inacţiune, să protejeze hoţii conectaţi la guvernarea care a capitulat în iunie 2019.
Deoarece noua guvernare nu are încredere în Procuratură şi i-a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen, a fost constituită o comisie specială de anchetă. Eforturile premierului Maia Sandu şi a membrilor Comisiei speciale de anchetă de a obţine, de la procurori, raportul „Kroll-2“ s-au dovedit a fi zadarnice. Aşa că noii guvernanţi au cerut şi au primit o copie a raportului „Kroll-2“ de la compania americană care l-a întocmit.
Documentul a fost făcut public de Comisia specială de anchetă joi, 4 iulie 2019, contrar avertizărilor procurorului Harunjen conform căruia „publicarea raportului «Kroll-2» ar putea prejudicia ancheta“.
Scheme sofisticate „concertate şi coordonate“
Raportul descrie amănunţit schemele puse în aplicare de hoţi în timpul jafului bancar şi dezvăluie numele companiilor şi persoanelor prin intermediul cărora banii s-au scurs din Moldova. Documentul nu conţine însă, lista beneficiarilor finali ai jafului bancar, preşedintele comisiei parlamentare speciale, Alexandru Slusari, angajându-se să facă rost de ea în perioada următoare. Slusari susţine că anexa cu numele beneficiarilor s-ar afla la Procuratură.
Pe de altă parte, procurorul general Eduard Harunjen susţine că nu există nicio listă cu beneficiarii finali ai fraudei bancare: „Nu există nicio anexă la raport, nu există lista despre care se discută“, a spus Harunjen la o conferinţă de presă pe care a susţinut-o imediat după ce raportul „Kroll-2“ a fost făcut public.
„Harunjen minte!“, - a reacţionat public deputatul blocului ACUM, Dumitru Alaiba, care l-a ghidat pe procurorul general să citească pagina 10 a raportului unde se menţionează despre anexa cu numele beneficiarilor jafului.
Se încearcă minimizarea importanţei raportului „Kroll-2“?
La rândul său, procurorul anticorupţie, Adriana Beţişor, care a renunţat săptămâna aceasta la şefia Procuraturii Anticorupţie, dar care a rămas să gestioneze dosarul fraudei bancare, a spus că raportul „Kroll-2“ nu este un act de acuzare, că informaţiile pe care le conţine trebuie verificate şi că ar exista date eronate în privinţa identităţii unor figuranţi.
Potrivit raportului „Kroll-2“, o parte semnificativă din banii furaţi din Moldova au trecut prin banca letonă ABLV şi prin banca ucraineană PrivatBank. De asemenea, în schemă apar bănci din Estonia şi Rusia, iar cuvintele-cheie în documentul întocmit de detectivii americani sunt „acţiuni concertate“ şi „acţiuni coordonate“, ceea ce înseamnă, potrivit economiştilor de la Chişinău, coordonare la nivelul instituţiilor statului – deconectarea acestora pentru a nu împiedica frauda.
Experţii „Kroll“ oferă detalii şi despre modul cum au fost oferite creditele dubioase de zeci de milioane de dolari la „Banca de Economii“: Conform documentului, banii erau eliberaţi la indicaţiile verbale ale conducătorilor Comitetului Executiv al „BEM“, iar indicaţii concrete ar fi dat preşedintele băncii şi adjunctul acestuia. Culmea, deciziile de acordare a creditelor erau luate la şedinţe la care reprezentanţii statului nici nu erau prezenţi, „Banca de Economii“ fiind o instituţie cu capital de stat.
Ilan Şor, principalul figurant
Experţii companiei „Kroll“ i-au atribuit lui Ilan Şor 77 de companii care au luat credite de la „Banca de Economii“, „Banca Socială“ şi „Unibank“ şi au participat la schema care a condus la falimentarea instituţiilor bancare.
Raportul „Kroll-2“ arată traseul banilor şi sumele delapidate, arată cum a fost gestionat furtul de la distanţă, din Estonia, şi serverele prin intermediul cărora au acţionat hoţii.
În raport mai apar şi băncile  „Moldindconbank“, „Victoriabank“ şi „Comerţbank“ din Republica Moldova. În aceste bănci, companiile din „grupul Şor“ aveau depozite de zeci de milioane de dolari.
În document nu apare numele lui Vlad Plahotniuc, ci doar al notarului care îl deservea pe acesta înainte să fugă din Moldova. După ce numele notarului a apărut în raportul publicat, acesta a spus că „sunt zvonuri murdare“ şi că a „acţionat mereu conform legii“.
Totuşi, unele nume şi denumiri de firme din raportul făcut public joi au fost acoperite. Preşedintele comisiei speciale a explicat asta prin faptul că momentan în mai multe jurisdicţii străine ar avea loc acţiuni procesuale în privinţa celor anonimizaţi şi nu ar vrea să prejudicieze ancheta la nivel internaţional.
Plahotniuc îşi vinde proprietăţile ca să nu fie sechestrate
Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, a declarat în cadrul unei emisiuni televizate că, de fapt, valoarea fraudei bancare depăşeşte cu mult 1 miliard de dolari. Potrivit lui, valoarea tranzacţiilor făcute prin compania Finpar Invest SRL, companie de bază în imperiul imobiliar a lui Vlad Plahotniuc, este mult mai mare de 1 miliard de dolari şi le-a sugerat procurorilor să demareze procedura de sechestrare a activelor lui Plahotniuc din afara ţării.
Între timp, jurnaliştii de investigaţie din Moldova au aflat joi că Vlad Plahotniuc i-a vândut finului său, Andrian Candu, imobilele pe care le deţinea în centrul Chişinăului."
Vitalie Călugăreanu

Populare

Un produs Blogger.