Nu desființați pensiile magistraților! Plafonați-le la limita componentei lor contributive!

A fost o perioadă când Legislativul a fost bulversat de niște decizii ale Curții Constituționale de prin anul 2000, potrivit cărora magistrații sunt o emanație a Constituției și, ca atare, nimeni nu se poate atinge de statutul lor, de lefurile și pensiile lor, de parcă acestea ar fi fost prevăzute de Constituție, nu de legi organice ale Parlamentului.

Zăpăceala a ținut și în anul 2010, când guvernul a desființat toate pensiile de serviciu, inclusiv pensiile magistraților, dar o decizie a CCR a spus că este neconstituțională doar eliminarea pensiilor magistraților. 

Chiar și înghețarea pensiilor speciale prin celebra OUG 59/2017 i-a ocolit pe magistrați, din aceeași teamă a guvernelor PSD, partid care duce o lipsă acută de juriști de marcă, mai ales constituționaliști.

In ultimii 2-3 ani, Curtea Constituțională a fost asaltată de câteva sute de excepții de neconstituționalitate ridicate în instanțe de pensionarii militari, în special privind dispozițiile OUG 57/2015 și OUG 59/2017, care au introdus două plafonări ale pensiilor militare: una la 85% din baza de calcul și cealaltă la cuantumul net al bazei de calcul. 

Ultima ordonanță a generat mari discrepanțe între pensionarii militari din diverse generații, iar cea din 2015 a cauzat scăderea cuantumului recalculat al pensiei militare pe Legea 223/2015 sub nivelul cuantumului contributiv, pentru mai bine de 60% din pensiile  în plată ale militarilor  de la data de 01 01  2016. Norocul militarilor a fost atunci că pensia calculată pe contributivitate este un drept câștigat și s-a menținut în plată cuantumul mai avantajos.

Este adevărat că CCR nu a admis nicio excepție până în prezent, dar, pentru a respinge cererile contestatorilor, a fost nevoită să motiveze de ce sunt constituționale plafonările, extinzând  explicațiile cu privire la conceptul de drept câștigat la toate pensiile de serviciu, nu numai la cele militare.

Aceste decizii ale CCR au menirea de a clătina serios cvasiconvingerea decidenților că pensiile magistraților, inclusiv ale celor de la CCR, sunt intangibile. 

Curtea Constituțională a reiterat în mai multe decizii că doar partea contributivă a pensiilor de serviciu, cea calculată potrivit L 263/2010, reprezintă un drept câștigat, nu și partea necontributivă a pensiei de serviciu a cărei plată este asigurată de la bugetul de stat.

Per a contrario, se poate spune că pensiile militare, fiind în totalitate necontributive, nu reprezintă un drept câștigat și pot fi plafonate de guvernanți până la limita suportabilității sociale.

Curtea Constituțională spune guvernanților prin ultimele decizii că orice pensie de serviciu poate fi micșorată sau plafonată, dar nu mai jos de cuantumul ei contributiv stabilit potrivit L 263/2010.

De ce mai fac magistrații grevă precum cei de la Constanța? 

Aaaa! Ei se leagă de faptul că Proiectul de lege care se discută pe 28 ianuarie 2020 prevede abrogarea articolelor 82-86 din Statutul Magistraților, echivalentă cu desființarea pensiilor pentru magistrați, fapt care ar putea fi speculat si de CCR într-o  mai mult ca sigură sesizare a sa.

Le sugerez parlamentarilor să înlocuiască abrogarea acelor articole cu textul:

„Pensiile magistraților calculate potrivit articolelor 82-86 din Legea 303/2004, cu modificările ulterioare, nu pot avea cuantumul mai mare decât cuantumul contributiv calculat potrivit Legii 263/2010.”

Ce ar putea să mai zice magistrații, cu ce i-ar mai putea ajuta CCR?!

Ar fi doar o plafonare, similară cu plafonările pensiilor militare, confirmate de instanțele de judecată prin zeci de mii de hotărâri judecătorești și de CCR prin zeci de decizii.

Redau și aici un extras din decizia CCR  pe care se susține acest topic!

Extras din Decizia CCR nr. 652/2018

17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.

19. Referitor la instituirea prin lege a unui plafon al pensiei militare de stat, prin Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, Curtea a constatat că dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Norma criticată pentru neconstituționalitate prevede, ca și în cazul tuturor celorlalte tipuri de pensie de serviciu, că, indiferent de rezultatul calculului aritmetic privind adăugarea sporurilor, cuantumul pensiei acordate nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul. Curtea a apreciat că această reglementare nu are caracter discriminatoriu, ci reprezintă o dispoziție de plafonare a cuantumului pensiei, care se înscrie între prerogativele legiuitorului. Totodată, prin Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, Curtea a reținut că prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.

Rareș Bogdan, despre avocați cu pensie de magistrat. Uniunea Barourilor reacționează.

Pe acest blog am criticat dispoziția legală din Statutul magistraților, care permite ...nu numai avocaților, ci și altor juriști, transformarea stagiilor din profesia de avocat, notar, politist, consilier juridic etc, în stagii de magistrat - vezi AICI.

Pe fondul discuțiilor despre pensiile speciale, în care, incorect, chiar asociațiile magistraților- vezi aici- acreditează ideea potrivit căreia ar exista decizii ale CCR care  nu permit plafonarea pensiilor magistraților, europarlamentarul Rareș Bogdan a ridicat, în această emisiune tv, problema unui avocat care a obținut pensia de magistrat cu numai un an stagiu de judecător.

Uniunea Națională a Barourilor, într-un comunicat țâfnos, a mutat fondul discuției, în stil avocățesc,  pe o afirmație colaterală, legată de exercitarea profesiei de avocat.


COMUNICAT

Uniunea Națională a Barourilor din România dezavuează afirmațiile făcute de dl Rareș Bogdan, pe postul de televiziune Digi24,  în cadrul emisiunii „În fața ta”, din data de 19 ianuarie 2020, potrivit cărora nu ar fi normal ca un „avocat care 25 de ani a luat bani de la toți infractorii” să aibă aceeași pensie ca judecătorii.

Dincolo de dezbaterea asupra pensiilor speciale,  problematică sensibilă a societății românești, afirmația este de natură să aducă prejudicii de imagine nu numai profesiei de avocat, ci și justiției în general, pentru că avocatul este partener indispensabil al justiției prin lege.

„Este regretabil că un  europarlamentar român lansează o atare idee cu privire la rolul avocatului în sistemul de justiție, cu atât mai mult cu cât a făcut aceste remarci într-un context în care vorbea de apărarea independenței justiției.

În primul rând, avocatul nu apără infractori sau infracțiuni, ci drepturile și libertățile cetățenilor.  Nu poate exista justiție independentă  fără avocați. Orice om are dreptul la apărare și niciun om nu poate fi numit infractor  înainte să fie condamnat în mod definitiv. Chiar și după acest moment, cel condamnat definitiv continuă să aibă drepturi în legătură cu modul de executare a pedepsei, cu condițiile de detenție, viața și sănătatea, drepturi care în mod legitim trebuie apărate într-o societate care se întemeiază pe statul de drept.

Avocatul nu poate fi un complice al clientului, el este dator să apere drepturile și libertățile legitime ale cetățenilor. Fără funcția apărării, exercitată de către avocat, eventuala pedeapsă nu ar avea fundament într-un proces echitabil.

Cine nu ține seama de aceste aspecte fundamentale ale legii,  nu cred că ar trebui să se pronunțe asupra problematicii sistemului judiciar!”, a spus av. dr. Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.

Ne exprimăm speranța că aceste declarații au fost pur contextuale și din rațiuni de retorică, nereprezentând concepția reputatului politician asupra rolului și funcțiilor apărării în procesul penal.

Uniunea Națională a Barourilor din România analizează cazul și urmează să fie luate măsurile care se impun potrivit legii.

Sesiune extraordinară pentru adoptarea proiectului de desființare a pensiilor și indemnizațiilor speciale

Raportul proiectului de lege care va fi supus adoptării, Plx - 292/2019, poate fi citit AICI 
Raportul propune și desființarea indemnizației pentru/de
-seful statului
-avocatul poporului
-aleșii locali
-merit pentru artiști și sportivi
-pensionarii membri ai  uniunilor de creatori

Declarația premierului Orban în ziua de Bobotează:

 ”Poziția față de pensiile speciale nu o modificăm, avem un proiect de lege, care a fost aprobat de comisia de muncă a Camerei Deputaților. Am discutat astăzi (n.r. luni 06 01 2020) inclusiv posibilitatea de a convoca o sesiune extraordinară pentru adoptare care prevede desființarea pensiilor speciale, evident, mai puțin pensiile speciale pentru cadrele militare, asta a fost întotdeauna poziția noastră. (...) Am suspendat pe anul în curs 2020 plata pensiilor speciale pentru primari.” a afirmat Orban, la Digi24.

Raportul Plx 292/2019 privind pensiile speciale are și victime colaterale: președinți, artiști, campioni olimpici și mondiali, pensionari din uniunile de creatori

Luați de vâltoarea desființării pensiilor și indemnizațiilor stabilite prin legi speciale, mai puțin cele militare, nu am analizat toate amendamentelor adoptate de Comisia de muncă a Camerei Deputaților și propuse spre adoptare plenului. Nu observasem că domnul deputat Solomon, președintele  comisiei, a propus, iar Comisia a și adoptat, 2 amendamente scandaloase, care desființează indemnizațiile de merit pentru interpreți și cele pentru sportivi, aici intrând medaliați olimpici, mondiali și europeni, potrivit Legii 118 din anul 2002.

Este un exces de zel regretabil să lași sportivii care au adus faimă României fără indemnizația de merit. De altfel, președintele interimar al PSD a pus pe seama discuțiilor aprinse din comisie propunerea deputatului PSD și recomandă respingerea acelui amendament.
De la o dublă campioană olimpică la gimnastică am aflat câtă neliniște a produs această negândită propunere printre campionii noștri.

De asemenea, sunt propuși pentru eliminarea indemnizațiilor președinții statului, avocatul poporului și pensionarii din Uniunile de creatori.

Sunt surprins că de aproape o lună de zile este publicat Raportul și niciun pensionar militar din Uniunile de creatori, posesor al indemnizației de 50% din drepturile de pensie, potrivit Legii Nr. 8/2006, nu a protestat pe acest blog. Oare, nici SCMD nu a protestat?
Întreg Raportul poate fi citit  AICI

Decizia definitivă care îndeamnă militarii pensionați după 15 09 2017 să conteste/revizuiască deciziile care au eliminat sporul OMM/SOSP

Am promis AICI că voi publica Decizia Curții de Apel Ploiesti care a menținut Sentința Tribunalului Buzău prin care Casa de Pensii Sectorială a MApN a fost obligată să calculeze corect sporul pentru OMM/SOSP reglementat de Legea 80/1995.

Nu sunt prea multi cititori interesați de subiect, poate și pentru că eliminarea sporului OMM/SOSP din drepturile de pensie calculate după 15 09 2017 nu constituie o pierdere semnificativă, la pensiile destul de consistente primite de noii pensionari. Totuși, văd că sunt militari care au contestat acest calcul greșit. Și au început să apară rezultatele, pentru că fractura logică este tot atât de evidentă că și la eliminarea indexării de 5% din anul 2016 din deciziile de actualizare din anul 2017.

Poate se întreabă multi de ce subiectul nu este preluat și în retorica SCMD?

Așa cum am mai subliniat..  și după cum a precizat și contestatorul in acțiune, calculul OMM/SOSP este similar cu calculul sporului de 50% din pensie prevăzut de Legea 8/1996 pentru dreptul de autor și alte drepturi conexe(ziaristi,  asociații culturale).

Or, onor casele Sectoriale calculează sporul de 50% din cuantumul plafonat al pensiei militare în timp ce sporul OMM este inclus in plafon. Cum să-i supere pe domnii Dogaru și Pricină?

Fac și aici precizarea că și cei care au pierdut termenul de contestare a deciziilor pot apela la instrumentul revizuirii dat de art. 65 din L 223/2017, dar cu respectarea procedurii dezbătute în articolul precedent pe marginea Sentinței Tribunalului Sibiu.
Articole cu conținut asemănător găsiți pe blog dând click pe eticheta OMM/SOSP din caseta de pe prima pagină.

2344/201910-10-2019

Contestatie decizie de pensionareCurtea de Apel PLOIESTI



R O M Â N I A

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA I CIVILĂ

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXX

Cod ECLI    ECLI:RO:CAPLO:2019:018.xxxxxx

D E C I Z I A nr. 2344

Ședința publică din data de 10 octombrie 2019

Președinte – A______-M____ R___

Judecători – V______ S_____ u

- C_______-M______ M_______

Grefier       -  A_____ F_____

Pe rol fiind judecarea apelului declarat de pârâții C___ de P_____ S_________ a MApN, cu sediul în București, Drumul Taberei, nr.7-9, sector 6 și M_________ A_______ Naționale pentru Comisia de Contestații, cu sediul în București, __________________, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 564 din 12.04.2019 pronunțată de Tribunalul B____, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P____ G_______, domiciliat în B____, Cartier D________, 1, _________________________________.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns pentru apelanții-pârâtă consilier juridic S______ M______ și pentru intimatul-reclamant avocat V______ A___-G_______ din Baroul B____.

Procedura l____ îndeplinită .

Apel scutit de plata taxei judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că părțile au depus la dosar întâmpinare și răspuns la întâmpinare.

Avocat V______ A___-G_______ având cuvântul depune al dosar cu titlu de practică decizia civilă nr.563 din 12.04.2019 și  sentințele 564 din 12.04.2019 și nr.853 din 27.06.2019 toate pronunțate de Tribunalul B____ și chitanța de plată a onorariului de avocat nr.17 din 9.10.2019.

În continuare, apărătorii părților având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri noi de formulat și solicită cuvântul pe fond.

Curtea ia act de declarațiile acestora și, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbateri.

Consilier juridic S______ M______ având cuvântul solicită admiterea apelului, modificarea în tot a sentinței și pe fond admiterea acțiunii. Fără cheltuieli de judecată.

În esență, susține că sentința este nelegală și netemeinică, încălcând prevederile art.30 din Legea nr.223/2015 în care se prevede că pensia stabilită, recalculată și actualizată nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art.28 din lege, instanța de fon reținând că cele 85 procente se aplică la baza de calcul a pensiei așa cum este determinată potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ, însă potrivit art.11 din Legea nr.80/1995 sporul pentru "Semnul Onorific" se aplică la cuantumul pensiei după plafonarea prevăzută la art.30 din Legea nr. 223/2015, astfel că acest spor scapă de plafonarea de la art.30.

A mai susținut că prin întâmpinarea formulată în primă instanță s-a precizat modul de calcul a acestui spor, respectiv modul de calcul al cuantumul pensiei de serviciu, însă soluția primei instanței de fond încalcă prevederile art.60 din Legea nr.223/2015  în care se revede că la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.

Avocat V______ A___-G_______ având cuvântu l solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată.

Raportat la probatoriul administrat în cauză, susține că în mod corect instanța de fond a apreciat că la calcularea drepturilor de pensie nu au fost avute în vedere disp.art.11 din Legea nr.80/1995, care reglementează modalitatea corectă de calcul a sporului de 15% pentru beneficiarii Ordinului „Meritul M______”, în speță pentru intimatul-reclamant, tribunalul constatând greșită modalitatea pri n care acesta a fost determinat.

Așa fiind, drepturile de pensie raportat la art.11 din Legea nr.80/1995, se determină având în vedere modalitatea de calcul a acestui spor, care se aplică la cuantumul pensiilor.

C u r t e a

Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului B____ sub nr. XXXXXXXXXXXXX, reclamantul  P____ G_______ a chemat în judecată pe pârâții C___ de P_____ S_________ - M_________ A_______ Naționale și M_________ A_______ Nați onale în c_______ de r___________ l____ al comisiei de contestații, formulând contestație împotriva hotărârii nr. xxxxx din 27.08.2018 emisă de Comisia de Contestații din cadrul M_________ A_______ Naționale, prin care s-au respins ca neîntemeiate contestațiile formulate împotriva deciziei de calculare a pensiei nr.xxxxxx/1 din 11.05.2018 , privind acordarea pensiei de serviciu - limită de vârstă, ca nelegală și netemeinică.

Reclamantul a solicitat anularea  hotărârii nr.  xxxxx din data  de 27.08.2018 emisă de Comisia de Contestații din cadrul M_________ A_______ Naționale, anularea deciziei de calculare a pensiei nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018 , recalcularea drepturilor de pensie, raportat la solicitările formulate și cheltuieli de judecată.

În fapt, a arătat că prin decizia de calculare a pensiei nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018 emisă de C___ de P_____ S_________ a Ministerului A_______ Naționale i s-au stabilit drepturile de pensie în baza dispozițiilor Legii nr. 223/2015, începând cu data de 01.04.2018 ; că a formulat contestație în termen l____, criticând decizia pentru nelegalitate și netemeinicie și că prin hotărârea nr. xxxxx din data de 27.08.2018 Comisia de Contestații din cadrul Ministerului A_______ Naționale, a respins ca neîntemeiată contestația formulată împotriva deciziei menționată.

A considerat reclamantul că hotărârea nr. xxxxx din 27.08.2018 emisă de Comisia de Contestații din cadrul Ministerului A_______ Naționale este nelegală și netemeinică, întrucât în cuprinsul contestației a arătat faptul că nu i s-a calculat în mod corect sporul pentru Ordinul "Meritul M______”de 20 %, stipulat de prevederile art.11 din Legea nr. 80/1995, aspect pe care Comisia de Contestații din cadrul Ministerului A_______ Naționale, nu l-a analizat, împrejurarea ce atrage nelegalitatea hotărârii contestate și că nu i s-a luat în calcul sporul pentru ordinul "MERITUL M______" de 20 %, stipulat de prevederile art.l1 din Legea nr. 80/1995.

Astfel, prin hotărârea contestată, Comisia de Contestații din cadrul Ministerului A_______ Naționale nu a răspuns acestor critici, context în care a solicitat instanței să le analizeze și să le aprecieze ca fiind legale și temeinice.

A mai arătat reclamantul că deși în cuprinsul deciziei este indicat faptul că beneficiază de acest spor, de 20%, printr-un simplu calcul matematic, rezultă faptul că acesta nu este aplicat corect bazei de calcul.

Astfel, dispozițiile art. 11 din Legea nr. 80/1995, „Pensionarii militari decorați cu ordinul "Meritul M______" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Deși în nicio dispoziție din legea pensiilor militare nu se reglementează modul de acordare sau de calcul al sporului pentru OMM (Ordinul "Meritul M______"), așa cum nu se reglementează nici modul de acordare al indemnizației de 50% din pensia militară, C___ sectoriala a M.___________________ sporul pentru ordinul "Meritul M______" (la unii după plafonare, la alții în plafonare).

Conform casei sectoriale, sporul de 10%, 15%, 20% pentru ordinul "Meritul M______", reglementat de art. 11 din Legea nr. 80/1995 pentru cei care au ieșit la pensie până la 15.09.2017 , se aplică după calculul cuantumului pensiei militare de stat, plafonat conform art.30 din Legea 223/2015, la 85% din baza de calcul,motivând că dreptul este stipulat în altă lege.

Pentru cei care au ieșit la pensie după 15.09.2017 , ca în cazul de față, la calculul cuantumului pensiei militare, este aplicată această plafonare, dar în aceasta plafonare este introdus și sporul pentru ordinul "Meritul M______", cu toate că sporul pentru ordinul "Meritul M______", este stipulat în altă lege, respectiv în Legea nr.80/1995.

În acest context, cei care au ieșit la pensie înainte de data de 15.09.2017 , raportat la dispozițiile Legii nr.223/2015 și au primit ordinul "Meritul M______", la data de 01.12.2017 (ulterior ieșirii reclamantului la pensie) li se aplică sporul după calculul cuantumului pensiei militare de stat, plafonat la 85% din baza de calcul și beneficiază de acest spor.

A mai arătat faptul că a ieșit la pensie după data de 15.09.2017 ; că a primit ordinul "Meritul M______", context în care, raportat la poziția intimatei, nu poate valorifica acest spor datorită interpretării dispozițiilor art.60 din Legea nr.223/2015 și că această plafonare, aplicată greșit de c___ sectoriala de p_____, este echivalentă cu diminuarea sau anularea unui drept cuvenit militarilor decorați cu ordine militare.

În opinia reclamantului, l____ și logic ar fi ca sporul pentru ordinul "Meritul M______", să se aplice după calculul cuantumului pensiei militare de stat plafonat conform art. 30 și art. 60 din Legea nr.223/2015, modificată prin O.U.G. nr. 57/2015 și O.U.G. nr. 59/2017.

În acest context, prin introducerea calcului sporului pentru ordinul "Meritul M______" prevăzut de Legea nr. 80/1995 în Legea nr.223/2015, 2 (doi) participanți la sistemul de p_____ militare unul cu 15 ani vechime și altul cu 30 ani vechime vor avea aceeași pensie, ceea ce este inechitabil.

În altă ordine de idei, reclamantul a solicitat ca instanța să aibă în vedere dispozițiile art.2 lit.b din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că: "Art. 2 Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele: b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de p_____ militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege", principii care sunt încălcate, având în vedere că drepturile contestate sunt câștigate, conform conținutului deciziei a căror anulare o solicită.

M_________ A_______ Naționale pentru C___ de P_____ S_________  și pentru Comisia de Contestații a formulat  întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că, analizând decizia nr.xxxxxx/1 din 11.05.2018 ce stabilește drepturi începând cu data de 01.04.2018 , se poate observa că au fost valorificate întocmai datele din fișa de pensie nr. A 1196 din 02.04.2018 emisă și transmisă casei de către Unitatea Militară xxxxx B____.

Prin decizia nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018 , reclamantul a fost înscris la pensie militară de serviciu în temeiul art. 16 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.

D__ fiind faptul că potrivit datelor înscrise la pct. 8 din fișa de pensie nr. A 1196 din 02.04.2018 emisă și transmisă de Unitatea Militară xxxxx B____, reclamantul a trecut în rezervă și a primit soldă lunară până la data de 31.03.2018 , în urma aplicării dispozițiilor art. 63 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, drepturile de pensie ale acestuia au fost stabilite cu începere de la data de 01.04.2018 (ulterior intrării în vigoare a dispozițiilor art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017).

În ceea ce privește susținerea reclamantului potrivit căreia în cuantumul pensiei nu se regăsește sporul de 20% pentru Ordinul „Meritul M______" clasa I, s-a arătat că este neîntemeiată, având în vedere faptul că la punctul 11 „Elemente de calcul al pensiei", subpunctul 4 „Spor pentru O.M.M./S.O.S.P" este înscris procentul de 20% aferent respectivului ordin.

Având în vedere cele sus-precizate, cua ntumul pensiei de serviciu stabilite prin Decizia nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018 , a fost calculat astfel: procent acordat pentru 25 de ani vechime = 65%; procent acordat pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani [43 de ani (vechimea cumulată conform art. 25 din Legea nr. 223/2015, cu modificările și completările ulterioare) - 25 de ani] x 1% = 18 %; procent acordat pentru vechimea contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și/sau buget = 9%. Total procent = 92% (65% + 18% + 9%), plafonat la 85%;

Baza de calcul conform art.28 din Legea nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare: 4.717 lei. Cuantum pensie conform Legii nr. 223/2015: 4.717 lei x 85% = 4.010 lei. Suma corespunzătoare Ordinului "Meritul M______" clasa I: 4.010 lei x 20% = 802 lei. Pensie militară de stat stabilită în cuantum brut: 4.010 lei + 802 lei = 4.812 lei; Impozit pensie brută calculat la data deschiderii drepturilor de pensie: (4.812 lei -2000) x 10% = 281 lei. Cuantum pensie netă: 4.812 lei - 281 lei = 4.531 lei.

Dar, ținând cont că la data deschiderii drepturilor de pensie ale reclamantului erau în vigoare prevederile art. 60 din Legea nr. 233/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, potrivit cărora „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei'', și de faptul că suma de 4.531 lei, reprezentând cuantumul pensiei nete stabilit mai sus este mai mare decât media soldelor nete, respectiv suma de 2.760 lei, s-a procedat la determinarea pensiei brute, după următorul algoritm de calcul: Impozit pensie = (pensie brută - 2000) x 10% = pensie brută x 10% - 2000 x 10%; (4.812-2000) x 10% = 4.812 x 10%-200 = 481 -200 = 281 lei; Pensia netă = pensia brută - impozit = salariu net; Pensia netă = 4.531- 281= 4.250 lei dar 4.250 > 2.760 (salariu net). Rezultă că pensia netă calculată este mai mare decât salariul lunar net din baza de calcul, prin urmare, aplicând condiția din art. 60 din Legea nr. 233/2015, cu modificările și completările ulterioare, la salariul net, pensia brută este: (2.760 - 200): 90% = 2.844 lei. Cuantum pensie brută: 2.844 lei. Pensia netă (conform art. 60 din Legea 223/ 2015): 2.760 lei.

Așadar, cuantumul pensiei reclamantului a fost în mod corect stabilit prin decizia nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018.

Reclamantul P____ G_______ a formulat răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea apărărilor ca neîntemeiate, arătând că își menține poziția regăsita în cuprinsul capătului de cerere referitor la faptul că solicită luarea în calcul și acordarea efectivă a sporului pentru O.M.M/S.O.S.P , în procent de 20%, după plafona rea pensiei.

Totodată, a subliniat faptul că sumele utilizate și obținute, în primul exemplu, nu sunt utilizate și valorificate, iar cele regăsite în cel de al doilea exemplu, din punctul său  de vedere, demonstrează reaua credință a intimatei.

În cel de al doilea exemplu, cel faptic, în întâmpinare intimata a arătat că indiferent de împrejurarea că un cadru militar primește sau nu Ordinului "Meritul M______", indiferent de procentul prevăzut de lege pentru acordarea sporului pentru pensionarii militari decorați, suma care reprezintă cuantumul pensiei brute, rămâne aceeași.

Astfel, prevederile legale invocate în acest algoritm de calcul se referă la „ media soldelor/salariilor lunare", și nu la sporurile prevăzute în mod expres de dispozițiile art.11 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Cu alte cuvinte, un pensionar militar care nu a fost decorat cu Ordinul "Meritul M______" are aceeași pensie cu un pensionar militar decorat ( în condițiile în care ambii au aceeași funcție, grad, vechime, salarii lunare egale cuprinse în baza de calcul a pensiei), împrejurarea ce încalcă principiul echității.

Astfel,  din lecturarea algoritmul de calcul avut în vedere la exemplul II (care nu este prevăzut de niciun act normativ), rezultă împrejurarea că, la stabilirea pensiei diminuate în cuantum brut, s-a pornit de la rezultat pentru a rezolva problema, și nu de la datele problemei cum era corect și l____, rezultatul fiind, diminuarea pensiei.

Această diminuare se va resimți și mai mult în viitor, deoarece întotdeauna majorările și indexările se aplică pensiei brute.

Sporul pentru Ordinul "Meritul M______" este prevăzut în mod expres   de  Legea   nr.   80/1995   și   nu   de   prevederile   Legii nr.223/2015, modificată de O.U.G. nr. 57/2015 sau O.U.G. nr.59/2017.

D____ urmare, având în vedere considerentele menționate anterior, a solicitat respingerea apărărilor formulate ca neîntemeiate și pe cale de consecință admiterea  contestației astfel cum a fost formulată.

Tribunalul B____, prin sentința civilă nr. 564 din 12 aprilie 2019 , a admis contestația, a anulat hotărârea xxxxx/ 27.08.2018 emisă de pârâta Comisia de Contestații din cadrul M__, precum și decizia de calculare a pensiei nr. xxxxxx/1/ 11.05.2018 emisă de pârâta C___ de P_____ S_________ a M__, a obligat această din urmă pârâtă la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului  prin aplicarea sporului pentru Ordinul „Meritul M______” după determinarea cuantumului pensiei potrivit art. 30 din Legea 233/2015 cu modificări și completări ulterioare și a obligat pârâtele la 1600 lei cheltuieli de judecată către contestator.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nemulțumirea contestatorului  se referă la modalitatea de aplicare a dispozițiilor art.11 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Tribunalul a constatat că potrivit acestui text de lege „Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.  Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate. Pensionarii militari decorați cu "Semnul Onorific" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei”.

Contestatorul a pretins că acest text de lege trebuie interpretat în sensul că sporul pentru "Semnul Onorific" trebuie să se aplice după aplicarea procentului de plafonare a pensiei prev. de art.30 din Legea 223/2015, în timp ce pârâtele consideră că sporul pentru "Semnul Onorific" se aplică la baza de calcul a pensiei  și totalul rezultat se plafonează la cele 85 procente prevăzute de art.30 din Legea 223/2015.

Tribunalul a constatat că art. 30 din Legea 223/2015 prevede că ”Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28” .

Așadar, cele 85 procente se aplică la baza de calcul a pensiei astfel cum aceasta este determinată potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ pe când, potrivit art.11 din Legea 80/1995, anterior redat, sporul pentru "Semnul Onorific" se aplică la „cuantumul pensiei”.

D____ urmare, în condițiile în care textul de lege vorbește de cuantumul pensiei iar nu de baza de calcul a pensiei, tribunalul a considerat că  procentele de 10%, 15% și respectiv 20%  reprezentând sporul pentru "Semnul Onorific" se calculează după plafonarea pensiei, conform art. 30 din Legea 223/2015, la 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 și scapă acestei plafonări.

Așa fiind, interpretarea contestatorului fiind cea corectă, instanța de fond a admis contestația și a  anulat hotărârea xxxxx/ 27.08.2018 emisă de pârâta Comisia de Contestații din cadrul M__, precum și decizia de calculare a pensiei nr. xxxxxx/1/ 11.05.2018 emisă de pârâta C___ de P_____ S_________ a M__, obligând această din urmă pârâtă la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului prin aplicarea sporului pentru Ordinul „Meritul M______” după determinarea cuantumului pensiei potrivit art. 30 din Legea 233/2015 cu modificări și completări ulterioare.

Față de împrejurarea că pârâtele au pierdut procesul, în raport de dispozițiile art. 451 și următoarele Cod procedură civilă, prima instanță a obligat pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1600 lei către contestator, reprezentând onorariu apărător și onorariu expert.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul Ministerului A_______ Naționale  pentru C___ de P_____ S_________ București și pentru Comisia de Contestații, considerând-o netemeinică și nelegală.

Potrivit dispozițiilor art.11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, „pensionarii militari decorați cu ordinul "Meritul M______" clasa a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% la cuantumul pensiei."

S-a mai susținut că tribunalul a reținut greșit că interpretarea contestatorului este cea corectă întrucât aceasta interpretare încalcă prevederile art. 60 din Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat.

Analizând considerentele sentinței se poate observa că deși prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză a învederat instanței de fond că modul de calcul al expertului desemnat încalcă prevederile art.60 din Legea nr.223/ 2015 privind pensiile militare de stat, tribunalul nu a făcut nicio referire la aceste dispoziții l____.

Instanța și-a motivat soluția prin raportare la prevederile art. 28 și 30 din Legea nr. 223/2015.

Art. 30 din Legea 223/2015 prevede că „Pensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28."

Instanța a reținut că cele 85 procente se aplică la baza de calcul a pensiei astfel cum aceasta este determinată potrivit dispozițiilor aceluiași act normativ pe când potrivit art. 11 din Legea 80/1995, sporul pentru "Semnul Onorific" se aplică la „cuantumul pensiei după plafonarea prevăzută la art.30 din Legea nr. 223/ 2015» astfel acest spor scapă de plafonarea de la art.30."

Însă, soluția instanței de fond coroborată cu prevederile art.60 din Legea nr.223/2015 nu modifică cuantumul pensiei nete a reclamantului.

Astfel, potrivit art. 60 din Legea nr. 223/ 2015 „la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

Media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei este de 2.760 lei.

Prin întâmpinarea depusă la instanța de fond s-a arătat modul de calcul al cuantumul pensiei de serviciu stabilite prin decizia nr. xxxxxx/1 din 11.05.2018.

Dacă instanța de fond ar fi analizat cu atenție acest calcul ar fi constatat că această respectă soluția pronunțată.

Astfel, cuantumul pensiei intimatului: procent acordat pentru 25 de atu vechime - 65%; procent acordat pentru fiecare an care depășește vechimea de 25 de ani [43 de ani (vechimea cumulată conform art.25 din Legea nr.223/2015 cu modificările și completările ulterioare) - 25de ani] x 1% = 18%; procent acordat pentru vechimea contribuției la fondul pentru pensia suplimentară și/sau buget - 9%. Total procent = 92% (65% +18% + 9%) plafonat la 85%. Baza de calcul conform art.28 din Legea nr.223/2015, cu modificările și completările ulterioare: 4.717 lei.

Cuantum pensie conform art. 30 din Legea nr.223/2015: 4.717 lei x 85% = 4.010 lei;

Suma corespunzătoare Ordinului "Meritul M______" clasa I: 4,010 lei x 20% = 802 lei;

Impozit pensie brută calculat x 10% = 281 lei;

Pensie militară de stat stabilită în cuantum brut: 4.010 lei + 802 lei = 4.812 lei;

Impozit pensie brută calculată la data deschiderii drepturilor de pensie: 4.812 lei – 2000 x 10% = 281 lei.

Însă, având în vedere că la data deschiderii drepturilor de pensie ale reclamantului erau în vigoare prevederile art.60 din Legea nr.233/2015, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.59/2017, potrivit cărora la stabilirea pensiei militare de stat pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul a pensiei și de faptul că suma de 4.531 lei, reprezentând cuantumul pensiei nete stabilit mai sus este mai mare decât media soldelor nete, respectiv suma de 2.760 lei, s-a procedat la determinarea pensiei brute, după următorul algoritm de calcul:

Impozit pensie = (pensie brută – 2000) x 10% = pensie brută x 10% - 2000 x 10%;

(4.812 - 2000) x 10% = 4.812 x 10 % - 200 = 481 - 200 =281 lei;

Pensia netă = pensia bruta – impozit = solda netă;

Pensia netă = 4.531 - 281 = 4.250 lei, dar 4.250 > 2.760 (solda netă).

Rezultă că pensia netă calculată este mai mare decât media soldelor lunare nete din baza de calcul și, prin urmare, aplicând condiția din art.60 din Legea nr. 233/2015, cu modificările și completările ulterioare, la salariul net, pensia brută este (2.760 - 2000)  90% = 2.844 lei. Cuantum pensie brute: 2.84,4 lei. Pensia netă (conform art. 60 din Legea 223/2015) 2.760 lei.

În ceea ce privește calculul expertului desemnat se poate observa că acesta încalcă atât prevederile art.60 din Legea nr.223/2015, cât și soluția instanței de fond.

Din analiza acestuia se poate observa că sporul prevăzut de art.11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare este adăugat cuantumul brut al pensiei calculat după plafonarea pensiei conform art. 60 din Legea 223/ 2015, rezultând astfel pensie netă mai mare ca media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de, caicul al pensiei.

În concluzie, având în vedere argumentele expuse s-a solicitat admiterea apelului și schimbarea în tot a sentinței, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii.

Intimatul-reclamant P____ G_______ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat.

Curtea, analizând cererea de apel prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor formulate și dispozițiilor legale incidente, reține următoarele:

Chestiunea asupra căreia a fost chemată instanța a se pronunța este legată de modalitatea de aplicare a dispozițiilor art.11 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Potrivit acestui text de lege c adrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii , p artea din pensie corespunzătoare soldei de grad actualizându-se permanent potrivit soldei d e grad a cadrelor în activitate, iar în cazul pensionarilor militari decorați cu "Semnul Onorific" clasele a III-a, a II-a și I , se aplică un spor de 10%, 15% și, respec tiv, 20% al cuantumului pensiei .

În plus, art. 30 din Legea 223/2015 prevede că p ensia stabilită, recalculată și actualizată în condițiile acestei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28 .

Din analiza textelor de lege menționate rezultă, așa cum corect a reținut tribunalul, că cele 85 procente se apl ică la baza de calcul a pensiei, pe când, sporul pentru "Semnul Onorific" se aplică la „cuantumul pensiei”.

Prin aplicarea procentului de 85% la baza de calcul a pensiei rezultă cuantumul pensiei. În cazul militarilor decorați cu ordinul „Meritul M______”, sporul pentru acest ordin se aplică cuantumului pensiei, așa cum a fost calculat potrivit art. 30 din Legea 223/2015 , nefiind supus plafonării de 85%.

Pe cale de consecință, curtea va constata că sentința pronunțată de tribunal este legală și temeinică.

Concluzionând, față de cele ce preced, Curtea privește apelul ca nefondat, astfel încât,  în temeiul  art.480 alin.1 NCPC îl  va respinge ca atare.

Totodată, în baza disp.art.453 Cod pr.civilă, va obliga apelanta la 10 00 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Pentru aceste motive

În numele legii

D E C I D E

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâții C___ de P_____ S_________ a MApN, cu sediul în București, Drumul Taberei, nr.7-9, sector 6 și M_________ A_______ Naționale pentru Comisia de Contestații, cu sediul în București, __________________, sector 5, împotriva sentinței civile nr. 564 din 12.04.2019 pronunțată de Tribunalul B____, în contradictoriu cu intimatul-reclamant P____ G_______, domiciliat în B____, Cartier D________, 1, ___________.2, __________________.

Obligă apelanta la 1000 lei cheltuieli de judecată către intimat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 10 octombrie 2019 .

Rejudecare, pentru că Tribunalul nu s-a pronuntat cu privire la calculul sporului pentru pensia suplimentară și OMM/SOSP

Prezint o speță din care rezultă că este foarte important cum este redactata acțiunea în instanță

Instanta de fond nu a înțeles ce a vrut contestatorul.

In apel, avocatul a sintetizat în câteva fraze  motivarea apelului, astfel incât instanta a înțeles ce a cerut contestatorul și ce nu a răspuns instanta de fond.

O actiune nemotivată  corect, în fapt și în drept, poate  fi respinsă de instanta.

Instanțele încep să înțeleagă că sporul OMM se adaugă la cuantumul final,  brut sau net al pensiilor militare.

Includerea sporului pentru OMM in cuantumul net al pensiei este o greșeală enormă de interpretare a OUG Nr. 59/20170, greșeală pe care o vor corecta pe cale judecătorească viitorii pensionari militari, pentru că cei  care au ieșit la pensie până acum, după 15 09 2017, au cam dormit în cizme.

CPS-urile speculează încrederea excesivă a cadrelor militare în înstituțiile militare.

Pentru cei care s-au lenevit și au pierdut termenul de 30 de zile pentru contestație, speranțele sunt minime, la milă CPS, pentru o eventuala revizuire din oficiu.

05.12.2019

Ora estimata: 9:00 Complet: C3/b apel Tip solutie: Dispune rejudecare la prima instanţă sau la instanţa competentă Solutia pe scurt: Admite ca fondat apelul civil declarat de apelantul contestator BUTE IULIU în contradictoriu cu intimaţii pârâţi MINISTERUL AFACERILOR INTERNE –Bucureşti, CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Bucureşti, COMISIA DE CONTESTAŢII PENSII A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE şi INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SATU MARE, împotriva sentinţei civile nr. 169/LMA din 11.04.2019, pronunţată de Tribunalul Satu Mare, pe care o anulează în parte în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere ca nefondate a contestaţiilor. Păstrează celelalte dispoziţii ale sentinţei. Trimite cauze spre rejudecare primei instanţe, respectiv Tribunalului Satu Mare. Cheltuielile de judecată ocazionate de judecarea cauzei în apel vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei. DEFINITIVĂ. Pronunţată în şedinţa publică din 05.12.2019. Document: Hotarâre  919/2019  05.12.2019

919/201905-12-2019

Contestatie decizie de pensionareCurtea de Apel ORADEA



                                                                                                                                      

CURTEA DE APEL ORADEA                                         

Sec ția I Civilă

Nr. operator de date cu caracter personal 3159

Dosar nr. XXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 919/2019-A

Ședința publică din 05.12.2019

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul contestator B___ I____ –CNP-xxxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în S___ M___, ___________________________. 3, ________________. 37, județul S___ M___, în contradictoriu cu intimații pârâți M_________ A_________ I______ –București, cu sediul în București,  sector 1, P-ța Revoluției, nr. 1 A,  C___ DE P_____ S_________ A M_________ A_________ I______ București, cu sediul în Bucurenști,  sector 4, ________________________. 3,  C______ DE CONTESTAȚII P_____ A M___________ A_________ I______ sediul în București,  sector 1, P-ța Revoluției, nr. 1 A și  I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN S___ M___ –cu sediul în S___ M___, ____________________.5/A, județul S___ M___,  împotriva sentinței civile nr. 169/LMA din 11.04.2019, pronunțată de Tribunalul S___ M___, în  dosar nr. XXXXXXXXXXXX,  având ca obiect: contestație decizie de pensionare.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reprezentanta apelantului contestator, avocat A_______ M_____ M____, în baza împuternicirii avocațiale ________ nr. xxxxxx din data de 01.07.2019, emisă de Baroul S___ M___ – Cabinet Individual, lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței  că procedura de citare a părților este completă, apelul este scutit de taxa de timbru, precum și faptul că, s-a depus la dosar, prin serviciul registratură, o cerere de strigare a cauzei după ora 10,30, formulată de reprezentanta apelantului contestator, după care:

Reprezentanta ______________________________ că în fața primei instanțe a invocat o excepție de neconstituționalitate, dosarul fiind înregistrat la Curtea Constituțională, în prezent aflându-se în fază de raport, depune dovada în acest sens, solicită suspendarea judecării prezentei cauze până la soluționarea excepției.

Instanța, în urma deliberării, respinge cererea de suspendare formulată de avocatul părții apelante considerând că nu subzistă temeiuri pentru a se proceda la suspendarea judecății.

Reprezentanta apelantului contestator depune la dosar practică judiciară cu privire la aspectele care vizează neacordarea sporului de 9% pentru pensia suplimentară și a procentului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995. De asemenea, depune la dosar chitanța nr. xxxxxxx din 28.06.2019, în sumă de 892,5 lei, reprezentând onorariul avocațial și factura nr. xxxxxxx din 28.06.2019. Arată că nu are alte probe de propus sau cereri de formulat în cauză.

Instanța, nemaifiind de administrat alte probe sau cereri de formulat în cauză, închide cercetarea judecătorească și deschide dezbaterile pe apel.

Reprezentanta apelantului contestor solicită admiterea apelului, în principal, anularea sentinței în ceea ce privește soluția de respingere ca nefondate a contestațiilor și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea sentinței în sensul admiterii cererilor, cu cheltuieli de judecată. Apreciază, în ceea ce privește cererea principală, că sentința se impune a fi anulată pentru considerentul că instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor aspectelor supuse analizei  prin contestațiile formulate. A solicitat anularea celor două decizii și a hotărârilor emise de C______ de Contestație prin prisma faptului că reclamantul a contestat neacordarea sporurilor de 9% prevăz ut pentru pensia suplimentară, reglementat de dispozițiile art. 108 din lege, separat față de stabilirea pensiei militare de care acesta trebuia să beneficieze, inclusiv neacordarea acelui procent aferent sporului corespunzător Ordinului meritului militar. Instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel asupra acestor critici, astfel, apreciază că nu s-a judecat fondul cauzei și se impune trimiterea cauzei spre rejudecare. În ceea ce privește cererea subsidiară, sub aspectul acelorași critici, solicită a se avea în vedere că, raportat la punctajul suplimentar acordat în funcție de contribuția la fondul pentru pensia suplimentară, acesta a fost cuprins în mod greșit în baza de calcul a pensiei militare. Consideră că dispozițiile Legii nr. 223/2015, așa cum sunt acestea prevăzute și în actul normativ, stabilesc acordarea acestui procent, de 9% în cazul reclamantului, care trebuie aplicat la pensia stabilită conform dispozițiilor art. 28, 29 din Legea nr. 223/2015. Sub aspectul necuprinderii în suma netă a pensiei a valorii majorării pentru semnul onorific prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, pârâtele au arătat că, în esență, atâta timp cât s-a acordat o pensie netă reclamantului în plată egală cu plafonul prevăzut de lege, acesta nu ar avea niciun temei legal pentru a pretinde a-i fi plătită separat acea majorare a pensiei. Arată că, art. 11 din Legea nr. 80/1995 reglementează un spor procentual al cuantumului pensiei stabilite pentru pensionarii militari decorați cu acest ordin, aceștia beneficiind, în funcție de vechimea realizată în serviciile militare și structurile de ordine publică, de acele procente de 10%, 15%, respectiv 20%. În cazul apelantului este vorba despre un procent de 20% care apreciază că se impunea a fi acordat separat față de pensia stabilită conform Legii nr. 223/2015. Solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatului Inspectoratului de Poliție Județean S___ M___, acesta fiind entitatea care emite adeverința în baza căreia se elaborează apoi dispoziția și de cizia de pensionare, prin urmare, el este cel care furnizează toate relațiile vis-a-vis de  soldele avute de reclamant.

CURTEA  DE  APEL

DELIBERÂND:

Asupra apelului civil de față,  instanța de apel, constată  următoarele:

Prin sentința civilă nr. 169/LMA din 11.04.2019,   pronunțată de Tribunalul S___ M___, s-a respins ca nefondată excepția tardivității invocată de intimata C______ de Contestații din cadrul M.A.I..

Au fost respinse ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de intimatele M.A.I. și C___ de P_____ S_________ din cadrul M.A.I..

Au fost respinse ca nefondate contestațiile contestatorului B___ I____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu dom. în  Orașul Nou, nr. 409A, jud. S___ M___, împotriva Hotărârilor nr. xxxxx/18.05.2018 și nr.18.649/13.08.2018 ale C______ de Contestații din cadrul M.A.I., în contradictoriu cu intimații C______ DE CONTESTAȚII P_____ A M___________ A_________ I______, cu sediul în București, P-ța Revoluției, nr. 1A, sector 1, M_________ A_________ I______, cu sediul în București, P-ța Revoluției, nr. 1A, sector 1, C___ DE P_____ S_________ A M_________ A_________ I______, cod fiscal xxxxxxx, cu sediul în București, _________________________. 3, sector 4, , I____________ DE POLIȚIE  JUDEȚEAN S___ M___, cu sediul în S___ M___, __________________. 5A, jud. S___ M___.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele considerente:

În privința excepțiilor invocate, excepția tardivității contestației împotriva Hotărârii nr18649/13.08.2018 a Comisiei de Contestații din cadrul M.A.I., invocată în dosarul conexat nr.XXXXXXXXXXXX a Tribunalului S___ M___, invocată de intimata Comisiei de Contestații din cadrul M.A.I. , s-a apreciat de instanța de fond că este nefondată, nefiind probată de către intimată susținerea că, contestația ar fi înregistrată peste termenul legal; emitenta hotărârilor atacate  în instanță – c______ de contestații – funcționând, fără a avea personalitate juridică, în cadrul M.A.I., acest din urmă subiect de drept are calitate procesuală pasivă în cauză; tot astfel, s-a reținut că subiectul de drept care a emis deciziile atacate fiind C___ S_________ de P_____ din cadrul M.A.I., și aceasta din urmă are calitate procesuală pasivă.

În ceea ce privește fondul celor două contestații conexate, instanța de fond a reținut, că trecerea în rezervă a contestatorului având data de 29.12.2017, în temeiul art.VIII din O.U.G. nr.59/2017, cuantumul pensiei contestatorului, în mod întemeiat s-a calculat în temeiul art.59 și 60 din Legea nr.223/2015, în forma lor stabilită prin art.VII pct. 2 și 3 din O.U.G. nr.59/2017.

S-a apreciat că aceste din urmă texte de lege nu pot fi pur și simplu înlăturate în ideea că ar institui o discriminare, atât față de alte categorii de pensionari, cărora modificările legislative învederate nu se aplică, cât și raportat la alți pensionari militari, cărora, conform art. art.VIII din O.U.G. nr.59/2017, se aplică formele art.59 și 60 din Legea nr.223/2015, în forma lor anterioară O.U.G. nr.59/2017. 

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, scutit de la plata taxelor de timbru, a declarat apel contestatorul  B___ I____, solicitând în principal, anularea în parte a hotărârii apelate în ce privește soluția de respingere ca nefondate a contestațiilor și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar, modificarea în parte a hotărârii apelate, în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată ca fiind întemeiate.

Prin motivele de aCpel au fost invocate următoarele:

- instanța de fond nu s-a pronunțat în niciun fel asupra cererii privind punctajul suplimentar, a cererii referitoare la sporul reglementat de art. 11 din Legea nr. 80/1995, și nici asupra cererii referitoare la obligarea pârâților la emiterea unei noi decizii de pensie prin care să se procedeze la calcularea în mod separat a contribuției la pensia suplimentară de 9% și a  sumei corespunzătoare ordinului/semnului onorific prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995, plata pensiei suplimentare și a sumei corespunzătoare ordinului/semnului onorific „În serviciul Patriei” separat de pensia militară de stat;

- instanța de fond  nu s-a oprit asupra cererilor mai sus precizate, iar în raport de aspectele supuse analizei, apelantul conchide că motivarea soluției atacate lipsește cu desăvârșire, invocând dispozițiile art. 425 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă și art. 6 din CEDO;

- în subsidiar, apelantul solicită modificarea în parte a sentinței apelate, în sensul admiterii cererilor de chemare în judecată, învederând că pensia militară stabilită în favoarea sa a fost redusă substanțial față de pensia stabilită în favoarea unei persoane aflată în situație similară și care s-a pensionat anterior lunii septembrie 2017, reducere care a fost determinată de aplicarea acelui plafon la media soldelor/salariilor lunare nete realizate la funcția de bază;

- în ceea ce privește contribuția la pensia suplimentară de 9% a criticat actele atacate prin prisma faptului că această contribuție nu a fost stabilită și acordată conform legii, deoarece nu a fost aplicată pensiei militate stabilite;

- raportat la art. 108 din lege, cu privire la sporul de 9% pentru contribuția la pensia suplimentară, instanța de fond a făcut o aplicare și  interpretare greșită a normei legale, deoarece procentul de 9% nu se include  în procentul de 5% - plafon prevăzut de art.30 din Legea nr. 223/2015, ci, este un drept suplimentar, recunoscut exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuția pentru pensia suplimentară, și deci trebuia adăugat la pensia suplimentară determinată  conform art. 28 – 29 din lege;

- numai cei care au contribuit la fondul pentru pensia suplimentară au dreptul de a beneficia de contravaloarea acestei contribuții, corelativ acestei plăți s-a născut dreptul de a beneficia de sporul menționat, prin modul de calcul realizat de intimate încălcându-i-se dreptul la o pensie suplimentară pentru care a cotizat;

- art. 11 din Legea nr. 80/1995 reglementează un spor procentual al cuantumului pensiei stabilite  pentru pensionarii militari și funcționarii publici cu statut special decorați cu ordinul „Meritul militar”, articolul nereglementând vreun drept salarial care să ____________________________ de pensie, ci reglementează un spor al cuantumului pensiei ce reprezintă o contraprestație a unei vechimi în muncă timp de 15, 20 sau 25 de ani de activitate, așadar neacordarea acestui spor, separat de pensia militară de stat, este nelegală;

- modalitatea de aplicare a legii de către intimate lipsește de conținut norma legală care prevede acordarea sumei corespunzăt oare ordinului/semnului onorific „În serviciul Patriei”.

Prin întâmpinare, intimatul I____________ de Poliție Județean S___ M___ a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, solicitând respingerea apelului ca nefondat. Intimatul a învederat că nu este emitentul deciziei de stabilire a  pensiei reclamantului, instituția competentă fiind C___ de P_____ S_________ a MAI. Arată totodată că, în mod corect, a reținut  instanța de fond că încetarea raporturilor de serviciu ale apelantului a avut loc la data de 29.12.2017, astfel că în mod întemeiat cuantumul pensiei contestatorului s-a calculat în temeiul art. 59 și 60 din Legea nr.  223/2015, în forma stabilită prin art. VII pct. 2 și 3 din OUG nr. 59/2017. În ceea ce  privește solicitarea apelantului de emitere a unui nou buletin de calcul, intimatul arată că acesta nu a probat faptul că I____________ de Poliție Județean S___ M___ nu ar fi comunicat Casei Sectoriale a MSI o situație neconformă cu realitatea referitoare la salariile lunare brute realizat e de apelant.

Tot prin întâmpinare, intimata C______ de Contestații din cadrul M___________ A_________  I______ a solicitat respingerea apelului ca nefondat, invocând ca jurisprudență decizii ale Curților de Apel Timișoara, București și C________. Intimata învederează că modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 produce efecte asupra beneficiarilor care au trecut în rezervă ori le-au încetat raporturile de serviciu cu unitatea după data de 15.09.2017, iar dreptul la pensie al apelantului s-a deschis la da de 29.12.2017, astfel că atâta vreme cât intervenția legiuitorului s-a realizat înainte de stabilirea dreptului de pensie nu se poate admite calculul pensiei apelantului prin aplicarea unui act normativ ale cărui prevederi nu mai erau în vigoare la data d eschiderii dreptului la pensie.

Intimata C___ de P_____ S_________ a M___________ A_________ I______ a solicitat prin întâmpinare respingerea apelului ca neîntemeiat, arătând că nemulțumirea apelantului privind sporul aferent Semnului Onorific „În serviciul Patriei” pentru 25 ani, vizează o critică adusă unei dispoziții legale, prin demersul său apelantul urmărind să înlăture art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017. Referitor la solicitarea reclamantului de  aplicare a procentului reprezentat de pensia suplimentară, intimata enunță prevederile art. 4 și 5 din OUG nr. 31/1998 precum și art. 108 și 30 din Legea nr. 223/2015 cu modificările și completările ulterioare, intimatul susținând că aplicarea plafonării de 85% la întreaga bază de calcul s-a făcut în mod legal. Intimata invocă, cu titlu exemplificativ, sentința civilă nr. 508/30.01.2019 din dosar nr. xxxxx/3/2017*, precum și întreaga practică judiciară a Tribunalului București și a Curții de Apel București. Intimatul adaugă că legiuitorul nu distinge în cuprinsul art. 108 din lege vreo ordine de acordare a sporului  pentru vechimea pensiei suplimentare, astfel că devine aplicabil principiul conform căruia nu se pot crea situații juridice noi acolo unde chiar legiuitorul nu distinge, mai ales că nu poate fi înfrânt caracterul imperativ al interdicției conținute în art. 30 din legea pensiilor militare de stat.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor invocate, instanța de apel reține următoarele:

Motivul invocat în susținerea cererii de anulare a sentinței, cerere formulată pe cale principală, aduce în discuție nesocotirea unei norme procedurale, fiind invocată încălcarea normelor cârmuitoare în materia motivării hotărârilor judecătorești.

Astfel, potrivit art. 425 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă, în considerentele hotărârii judecătorul trebuie să arate motivele de fapt și de drept pe care se  întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și motivele pentru care s-au respins cererile părților.

Criticile aduse sentinței apelate din perspectiva prevederilor legale mai sus evocate sunt găsite de instanța de apel ca fiind întemeiate, în considerarea argumentelor ce succed.

Astfel, prin raportare la criticile formulate de partea apelantă, rolul instanței de control judiciar este acela de a stabili dacă și în ce măsură chestiunile esențiale supuse judecății, relativ la cererile deduse judecății, și-au găsit răspuns în hotărârea pronunțată de tribunal, iar pentru aceasta este absolut necesară raportarea la considerentele hotărârii ținând seama că scopul motivării este tocmai acela de a fundamenta și explica măsurile cuprinse în dispozitiv.

În condițiile în care prima instanță a fost sesizată cu soluționarea a două contestații în sprijinul cărora s-au învederat mai multe argumente, avea obligația de a proceda la o evaluare completă, reală și efectivă, din perspectiva tuturor argumentațiilor prezentate instanței și în raport de aceasta să dispună asupra cererilor contestatorului.

Instanța de apel constată că o bună parte din argumentele contestatorului au fost omise din motivarea hotărârii, în privința acestora neputând fi identificat niciun considerent în cuprinsul sentinței apelate. Sigur că, fără a fi necesar un răspuns detaliat la fiecare argument invocat, obligația instanței de  a-și motiva hotărârea presupune totuși ca partea în cauză să se poată aștepta la un răspuns specific și explicit cu privire la aspectele decisive ale rezultatului procedurii în cauză, aspect subliniat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 9 decembrie 1994 – Ruiz T____ c/a Spaniei.

Este de reliefat că prin contestațiile deduse judecății, instanța a fost sesizată cu soluționarea mai multor capete de cerere, astfel, prin contestația înregistrată sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX s-a solicitat instanței anularea parțială a Hotărârii nr. xxxxx din 18.05.2018 a Comisiei de Contestații din cadrul MAI, anularea deciziei nr. xxxxxx din 7.03.2018 emisă de C___ de P_____ S_________ din cadrul MAI, obligarea pârâtului I____________ de Poliție Județean S___ M___ la emiterea unui nou buletin de calcul care să cuprindă toate actualizările conform prevederilor legale, obligarea pârâților la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei militare de Stat în conformitate  cu Lega nr. 223/2015, în forma nemodificată prin OUG nr. 59/2017, luând ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în lunile iunie – noiembrie 2017, actualizate, la care se adaugă și majorarea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 80/1995. Separat, sub dosar nr. XXXXXXXXXXXX, același contestator a solicitat anularea Hotărârii nr. xxxxx/13.08.2018 emisă de C______ de Contestații din cadrul MAI, anularea deciziei nr. xxxxxx din 12.06.2018 emisă de C___ de P_____ S_________ din cadrul MAI, obligarea pârâtului I____________ de Poliție Județean S___ M___ la emiterea unui nou buletin de calcul care să cuprindă toate actualizările / indexările conform prevederilor legale, obligarea pârâților la emiterea unei noi decizii privind pensia militară de stat și respectiv calcularea și acordarea pensiei în conformitate  cu Legea nr. 223/2015, în forma nemodificată prin OUG nr. 59/2017, luând ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în lunile iunie – noiembrie 2017, actualizate / indexate, la care se adaugă majorarea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 80/1995, recunoașterea dreptului pretins în sensul de a dispune obligarea pârâților la actualizarea cuantumului pensiei militate de stat ori de câte ori se majorează solda de grad conform prevederilor  art. 60 din Legea nr. 223/2015, în contradicție  cu art. VII pct. 3 din OUG nr. 59/2017, obligarea MAI prin C___ S_________ de P_____ să pună în plată drepturile prevăzute de art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, fără modificările aduse prin OUG nr. 59/2017.

Această din urmă contestație a fost conexată la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX prin încheierea nr. 628/LMA/2018 din 10 decembrie 2018, ambele contestații fiind ulterior respinse ca  nefondate prin sentința apelată, soluție în sprijinul căreia s-a adus ca unic argument faptul că în mod întemeiat a fost calculat  cuantumul pensiei contestatorului în temeiul art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, în forma stabilită prin art. VII pct. 2 și 3 din OUG nr. 59/2017, având în vedere data trecerii în rezervă a contestatorului – 29.12.2017 -, în temeiul art. VIII din OUG nr.59/2017, texte de lege care s-a apreciat  că nu pot fi pur și simplu înlăturate în ideea că ar institui o  discriminare atât față de alte categorii de pensionari cărora modificările legislative învederate nu  se aplică, cât și raportat la alți pensionari militari cărora, conform art. VIII din OUG nr. 59/2017, se aplică forma art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, în forma lor anterioară OUG nr. 59/2017.

Este de observat că ambele contestații ale contestatorului vizau solicitări asupra cărora prima instanță nu s-a aplecat deloc, astfel una a fost axată pe problema referitoare la majorarea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 80/1995, cu privire la care contestatorul a învederat că majorarea pensiei prevăzută de acest act normativ i-a fost acordată doar scriptic, fără acordarea efectivă prin adăugarea unui procent la pensie, în opinia sa, neacordarea acestui spor separat de pensia militară fiind nelegală. Apoi, nemulțumirea contestatorului a vizat și includerea, în mod greșit, a punctajului suplimentar acordat în funcție de contribuția sa la fondul de pensie suplimentar, în baza de calcul a pensiei militare de stat, contestatorul susținând că procentul de 9% nu trebuia inclus în procentul de 85% - plafon prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015 -, ci fiind un drept  suplimentar, recunoscut exclusiv în favoarea celor care au plătit contribuția pentru pensia suplimentară, acesta trebuia adăugat la pensia determinată conform art. 28 – 29 din lege.

Susținerile  contestatorului privitoare la calcularea pensiei prin adăugarea procentului prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 și respectiv cele axate pe necesitatea adăugării procentului de  9% prevăzut de art. 108 din Legea nr. 223/2015 la pensia determinată conform art. 28 – 29 din Lege, nu au făcut obiectul vreunei verificări jurisdicționale, de asemenea, nu apare reliefat vreun răspuns cu privire la solicitarea de obligare a pârâtului I____________ de Poliție Județean S___ M___ la emiterea unui nou buletin de calcul a pensiei în modalitatea pretinsă de contestator.

Contestațiile conexate au fost respinse în întregul lor prin soluția primei instanțe, fără însă ca  hotărârea de respingere să se sprijine pe argumente îndestulătoare cu privire la susținerile de care  reclamantul a înțeles să se prevaleze în  demersul său judiciar, pentru că, astfel cum s-a reliefat mai sus, el a criticat hotărârile și deciziile contestate nu numai din perspectiva calculării pensiei sale în temeiul art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 în forma stabilită prin art. VII punctul 2 și 3 din OUG nr. 59/2017 cu susținerea că ar fi fost discriminat față de alte categorii de pensionari, dar și raportat la alți pensionari militari, însă și prin relevarea unor critici concrete pe modalitatea în care s-a procedat cu privire la sporul prevăzut de Legea nr. 80/1995, care în opinia sa trebuia acordat separat de pensia militară și nicidecum inclus în calculul plafonului de pensie. Pe aceeași traiectorie s-au înscris și criticile reclamantului privitoare la pensia suplimentară, din punctul său  de vedere și aceasta trebuind acordată separat de pensia militară, și nu inclusă în procentul de 85% - plafon prevăzut de art. 30 din Legea nr. 223/2015 -.

Din ansamblul argumentațiilor contestatorului mai sus detaliate, instanța de fond a evaluat cauza doar dintr-o singură perspectiva, relevată mai sus, rămânând fără răspuns toate celelalte critici formulate de către contestator, prin decizia pronunțată nefiind deloc evidențiate argumentele în considerarea cărora respectivele susțineri ale contestatorului au fost găsite ca neîntemeiate, astfel că, în speță, conduita procedurală adoptată de instanța de fond nu răspunde exigențelor impuse de art. 6 par. 1 din CEDO și art. 425 alin. 1 lit. b din Codul de procedură civilă, ipotezele reținute fiind subsumate motivului de anulare prevăzut de art. 480 alin. 3 Cod procedură civilă.

Curtea concluzionează că hotărârea apelată apare ca fiind motivată insuficient pe criticile contestatorului, astfel cum s-a relevat în paragrafele ce preced, împrejurări ce echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, făcând imposibilă realizarea controlului judiciar, în condițiile în care, în considerentele hotărârii, au rămas neanalizate majoritatea criticilor formulate de apelantul pârât, astfel că soluția tribunalului exprimată prin dispozitiv trebuie privită ca rămasă nesusținută, ea nefiind corolarul motivelor ce o preced, iar o astfel de hotărâre nu numai că nu permite exercitarea controlului judiciar, dar obligă la o anulare a sentinței cu trimitere chiar dacă, strict formal, prima instanța a soluționat litigiul pe fond, nu pe vreo excepție, pentru că împrejurările evocate echivalează cu o neintrare în fondul pricinii, ceea ce reclamă aplicarea prevederilor art. 480 alin. 3 din Codul de procedură civilă, existând o cerere expresă a apelantului în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare.

Dată fiind soluția de anulare dispusă în cauză, cu consecința reluării judecății în primă instanță, analizarea motivelor de apel ce vizează chestiuni legate de fondul pricinii devine superfluă în această fază a procesului, analizarea chestiunilor legate de fondul procesului urmând a fi făcută cu ocazia rejudecării, ocazie cu care va fi analizată și excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâtului I____________ de Poliție Județean S___ M___, invocată de acesta prin întâmpinarea depusă în faza apelului.

Față de considerentele ce preced, instanța, în baza dispozițiilor art. 480 alin. 2 și 3 din Codul de procedură civilă, va admite apelul, va anula în parte sentința, în ceea ce privește dispoziția de respingere ca nefondate a contestațiilor din dosarele conexate, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare la Tribunalul S___ M___, restul dispozițiilor sentinței fiind păstrate.

Cheltuielile de judecată ocazionate de judecarea cauzei în apel vor fi avute în vedere la rejudecarea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E   :

Admite ca fondat apelul civil declarat de apelantul contestator B___ I____ –CNP-xxxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în S___ M___, ___________________________. 3, ________________. 37, județul S___ M___, în contradictoriu cu intimații pârâți M_________ A_________ I______ –București, cu sediul în București,  sector 1, P-ța Revoluției, nr. 1 A,  C___ DE P_____ S_________ A M_________ A_________ I______ București, cu sediul în Bucurenști,  sector 4, ________________________. 3,  C______ DE CONTESTAȚII P_____ A M___________ A_________ I______ sediul în București,  sector 1, P-ța Revoluției, nr. 1 A și  I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN S___ M___ –cu sediul în S___ M___, ____________________.5/A, județul S___ M___,  împotriva sentinței civile nr. 169/LMA din 11.04.2019, pronunțată de Tribunalul S___ M___ , pe care o anulează în parte în ceea ce privește dispoziția de respingere ca nefondate a contestațiilor.

Păstrează celelalte dispoziții ale sentinței.

Trimite cauze spre rejudecare primei instanțe, respectiv Tribunalului S___ M___.

Cheltuielile de judecată ocazionate de  judecarea cauzei în apel vor fi avute în  vedere la rejudecarea cauzei.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința  publică din  05.12.2019.