Putin ar putea vizita SUA fără ca americanii să fie obligați să-l predea Curții Penale Internaționale de la Haga

 Curtea Penală Internațională, cunoscută și cu denumirea de Tribunalul Penal Intermnațional, a fost creată sub egida Consiliului de Securitate ONU prin Statutul de la Roma din 1998.  

Statutul a intrat în vigoare la 01 07 2002.

Peste 124 de țări sunt părți ale Statutului de la Roma. 

Rusia, SUA, China și Israelul nu sunt părți ale Statutului, cu toate că SUA si Israelul au contribuit la elaborarea lui... dar, ulterior, și-au retras semnătura.

Tribunalul judecă infracțiuni de genocid, crime de război, crime împotriva umanități și de agresiune.

Instanța nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri înregistrate/comise după 1 iulie 2002.

Competența instanței este complementară jurisdicțiilor instanțelor naționale, ea putând investiga și urmări asemenea infracțiuni în situațiile în care statele membre sunt incapabile sau nu doresc să se implice.

Instanța are jurisdicție asupra infracțiunilor numai dacă acestea sunt comise pe teritoriul unui stat parte sau dacă sunt comise de un cetățean al unui stat parte. Extinderea jurisdicției CPI poate fi autorizată de Consiliul de Securitate al ONU.

CPI judecă numai persoane fizice din statele membre, inclusiv șefi de stat și de guvern.

CPI nu judecă în lipsă, persoana invinuită trebuind să fie arestată și predată Tribunalului Internațional de la Haga.

Mandatul de arestare emis de CPI împotriva lui Putin pentru infracțiunea de deportare de copii ucrainieni în Rusia ar putea fi pus în executare numai dacă acesta ar fi prezent pe teritoriul unuia din cele 124 state membre ale Statutului de la Roma.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate din SUA, John Kirby, a refuzat să spună dacă Biden le va spune forțelor de ordine să-l aresteze pe Putin dacă va veni în SUA.

Țările marcate cu verde pe Planiglobul de mai jos sunt semnatare ale Statutului de la Roma.

Soluţii date de diferite instanţe la cererea FDGR

Printre victimele acţiunilor în instanţă se numără istoricul Ioan Scurtu şi ziariştii Horia Nistorescu, Silviu Mânastire şi Radu Golban.

Urmare a Armistiţiului din 12 sept 1944, un act de capitulare a României în faţa Puterilor Aliate din cel de-al doilea razboi mondial, prin care România se obliga să desfiinţeze toate organizaţiile naziste şi să-i condamne pe toţi cei care se fac vinovaţi de săvârşirea crimelor de război  împotriva umanităţii, în oct 1944 s-a dat Decretul Lege prin care Grupul Etnic German a fost scos în afara legii şi bunurile sale au fost confiscate. Decretul a fost dat înnainte de instaurarea regimului comunist în România, 06 03 1945,  şi bunurilor confiscate de la GEG nu puteau face obiectul retrocedărilor prin legile post-comuniste adoptate după anul 1989. Si un nespecialist stie ca bunurile confiscate nu mai pot face obiectul unei succesiuni a celui condamnat.Monotorul Oficial din octombrie 1944 l-am mai publicat, cu câţiva ani în urmă, aici.   O judecătoare din Sibiu, în anul 2007,  a dat o Sentinţă prin care s-a anulat practic Decretul Lege din 1944. In baza acestei Sentinţe, organizaţia Forumul Democrat al Germanilor din România, continuatoare şi a Consiliului Naţional al Românilor de Naţionalitate Germană din perioada comunistă, şi-a reconstituit abuziv, prin instanţe sau prin dispoziţii de primar, dreptul de proprietate asupra unui număr necunoscut de imobile, terenuri şi clădiri, din întreaga ţară. Se vede cum, în Sentinţă, judecătoarea omite să consemneze anul Decretului Lege nr. 485/1944.   15.12.2017 Ora estimata: 12:30 Complet: 24-C Tip solutie: Admite in parte cererea Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în judeţul Sibiu, (...) în contradictoriu cu pârâtul SCURTU IOAN, cu domiciliul în Bucureşti, sect. 6, (...). Constată încălcarea de către pârât a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la imagine şi prestigiu, prin formularea, acreditarea şi răspândirea în mass-media a unor afirmaţii şi acuzaţii denigratoare/defăimătoare prin publicarea articolului ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” în ziarul Cotidianul din 15.02.2017 şi pe blogul personal al pârâtului http://ioanscurtu.ro/schimbarea-la-fata-a-grupului-etnic-german-din-Romania/. Obligă pârâtul la încetarea încălcărilor drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să îndepărteze din mediul virtual, respectiv de pe blogul său, articolul ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” şi interzice pe viitor pârâtului să facă afirmaţii care aduc atingere drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să publice în ziarul Cotidianul, pe cheltuiala pârâtului, într-un singur număr, dispozitivul acestei hotărâri. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 6000 lei cu titlu de daune morale. Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15.12.2017.  Apelul istoricului Ioan Scurtu a fost respins ca nefondat de Tribunalul Bucureşti Alt dosar Tribunalul Bucuresti 14722/3/2017 Obiect. actiune in raspundere delictuala 300 000 lei

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA    Reclamant GOLBAN RADU                         Pârât NISTORESCU CORNEL             Pârât MANASTIRE  SILVIU                Pârât 20.03.2018 Complet: F 6 Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale. Declină competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.03.2018.

articol in curs de redactare

A furat Elie Wiesel identitatea lui Lazar Wiesel din Maramures?

Poza de mai jos cu detinuții de la Buchenwald, în aprilie 1945, îi cuprinde și pe Grüner  Mikloș și  Lazar  Wiesel, acesta din urmă identificat a fi celebrul Elie Wiesel, evreu din Maramureș,  laureat al Premiului Nobel.

La reîntîlnirea dintre cei doi foști deținuți în 1986, după ce Wiesel a primit Premiul Nobel, Grüner  Miklos nu și-a mai recunoscut colegul de lagăr. Refuzul acestuia de a-i arata tatuajul de pe mîna cu numarul de deținut A-7713 i-a trezit bănuieli, descoperind că Elie Wiesel este mai tînăr cu 15 ani decît  Wiesel Lazăr, fostul lui coleg de la Auschwitz.

Grüner Miklos, stabilit în localitatea suedeză Malmo, susţine că are dovezi certe că Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. „În 1986, după decernarea Premiului Nobel, presa suedeză a început să caute supravieţuitori ai Holocaustului. Aşa m-au găsit pe mine, la Malmo. M-au întrebat dacă vreau să mă revăd cu colegul meu de lagăr, Elie Wiesel. Numele de Elie nu îmi suna cunoscut. Mi-au spus că pe vremea aceea figura sub numele de Lazar Wiesel. Timp de un an am fost închis cu Lazar în aceiaşi baracă la Auschwitz. Apărem amândoi pe acea fotografie făcută în lagărul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a făcut înconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rând), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul în colţul din stânga).

 Îl ştiam foarte bine, dar de atunci trecuseră 40 de ani. Întâlnirea organizată de suedezi a durat 10 minute şi a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal că eram doi oameni schimbaţi, dar el refuza să vorbească cu mine în ungureşte, deşi în lagăr doar limba aceasta am folosit-o. Mi-a vorbit într-o engleză cu accent franţuzesc şi în momentul în care nu a vrut să îmi arate tatuajul (A-7713), căpătat de toţi deţinuţii din Auschwitz, am început să am dubii mari că acesta ar fi Lazar Wiesel. La finalul întâlnirii mi-a dedicat cartea sa „Noaptea”, despre care susţine că el a scris-o, dar eu am spus tuturor că omul acesta nu este Lazar Wiesel”, spune Grüner Miklos.

Este că Lazăr pare a avea, în 1945, 32 de ani și nu 17?

Elie la 15 ani-seamănă cu Lazăr?

Miklos Gruner și Lazar Wisel în Lagărul Buchenwald pe 16 aprilie 1945

Elie Wiesel

 Diferențe de identitate între Lazăr și Elie descoperite de Gruner

	Lázár Wiesel	Elie Wiesel
Numero di matricola	A-7713	A-7713
Data di nascita	4 settembre 1913	30 settembre 1928
Luogo di nascita	Máramarossziget = Sighet	Sighet
Nome del padre	Szalamo = Shlomo	Shlomo
Nome della madre	Serena Feig	Sarah Feig
Domicilio del padre inizio 1945	Buchenwald	Buchenwald

 La Budapesta se află pe rol un proces penal intentat de Gruner Miklos impotriva lui Wiesel.
"Nu vreau să mor înainte de a demonstra că Elie Wiesel este un impostor." a declarat Gruner Miklos.

Tensiuni turco-franceze pe legea care pedepseste negarea genocidului armean

Protest in fata ambasadei Frantei de la Ankara

Foto: Reuters

Deputaţii francezi au aprobat, joi, adica pe 22 12 2011, proiectul de lege privind negarea actelor de genocid, inclusiv a genocidului armean din 1915, în pofida ameninţãrilor Turciei şi a prezenţei a mii de manifestanţi în faţa Adunãrii Naţionale. Textul a fost aprobat prin vot deschis cu o largã majoritate a deputaţilor prezenţi în salã.

Proiectul de lege prevede un an de închisoare şi condamnarea la o amendã de 45.000 de euro pentru orice acţiune de negare publicã a genocidului recunoscut de lege. Franţa recunoaşte douã acte de genocid, cel împotriva evreilor şi cel împotriva armenilor.

 Şi după aproape 100 de ani, genocidul armean este în continuare un subiect tabu pentru oficialii turci - cu atât mai mult atunci când este adus în discuţie de reprezentanţii unui stat străin. Deşi 22 de ţări, printre care se numără Rusia şi mai multe state membre ale Uniunii Europene, au recunoscut oficial masacrul în care au fost ucişi 1,3 milioane de oameni drept genocid, guvernul turc continuă să îl numească „tragicul eveniment". În Franţa, genocidul a fost recunoscut încă din 2001 - însă până acum legea avea doar un aspect simbolic; spre deosebire de genocidul comis de regimul nazist asupra populaţiei evreieşti din Europa, negarea genocidului armean nu avea statutul de crimă.
După ce a fost adoptată de Adunarea Naţională, legea va fi supusă la vot şi în Senat. 

Guvernul turc a anunţat, deja, retragerea ambasadorului său de la Paris şi a oprit cooperarea militară cu Franţa.

Premierul turc a tinut astazi un discurs virulent impotriva Frantei in care l-a acuzat pe presedintele Sarkozy de islamofobie, ura fata de musulmani si fata de turci. Franta este la randul sau acuzata de genocid in Algeria.

  "Acest vot care a avut loc în Franţa, o Franţă unde trăiesc aproximativ cinci milioane de musulmani, a arătat clar nivelul periculos la care a ajuns rasismul, discriminarea şi islamofobia în Franţa şi în Europa"

 "Se estimează că 15 la sută din populaţia algeriană a fost masacrată de francezi începând din 1945. Este vorba despre un genocid"

 "Preşedintele francez Sarkozy a început să caute câştiguri electorale utilizând ura faţă de musulmani şi turci".

 "Dacă preşedintele Sarkozy nu ştie că a fost un genocid, el poate să îl întrebe pe tatăl său Pal Sarkozy (...) care a fost legionar în Alegeria în anul 1940"

"Sunt sigur că Pal Sarkozy are multe lucruri de povestit fiului său despre masacrul făcut de francezi în Algeria".

Acestea sunt cuvintele rostite astazi de premierul turc Erdogan. 

Schimburile economice dintre Franta si Turcia se ridica la 20 miliarde Euro.

Tensiunile din aceste zile se adauga celor rezultand din opozitia Frantei fata de admiterea Turciei in UE.

Urmeaza ca si SUA sa adopte o lege asemanatoare.