25 de dosare cu exceptii simultane de neconstitutionalitate ale OUG nr. 59/2017 art. VII si OUG nr. 114/2018, art. 84 au fost deja inregistrate la CCR

 Alte zeci sunt pe traseu, pe rolul instantelor. 

Sa speram ca exceptiile se vor concentra pe incalcarea de catre guvern a prerogativelor constitutionale de delegare in legiferare prevazute in art. 115 alin(6) si pe incalcarea  art. 61 alin (1), Parlamentul este unica putere legiuitoare, astfel ca guvernul nu poate contracara o lege adoptata de Parlament, asa cum au fost prezentate criticile rendain studiul magistratului asistent al Curtii Constitutionale, Benke Karoly-vezi  https://www.huhurez.com/2022/12/material-care-poate-fi-folosit-de.html

Recunosc in tabel 3 comentatori ai acestui blog.

In Decizia nr.300/2023, CCR nu motiveaza respingerea exceptiilor referitoare la incalcarea art. 115 alin.(6) din Constitutie prin art. VII pct.3 al OUG nr. 59/2017

 

Desi la paragraful 31 al deciziei, CCR enumera art. 115 alin. (6) din Constitutie printre  articolele indicate de catre petenti  a fi fost incalcate prin OUG 59/2017, in continuare nu ofera nicio motivare de ce a respins criticile aduse art.  VII pct. 3 din ordonanta, dispozitie de ordonanta care a eliminat actualizarea pensiilor militare, un drept constitutiv al dreptului de pensie acordat in baza unei legi. 

Articolul 115 alin. (6) interzice Guvernului sa afecteze prin ordonante un drept reglementat primar printr-o lege, indiferent ca legea este organica sau ordinară.

 Art. 115 din Constituție,

"6) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."

In rezumat, potrivit art. 115 din Constitutie, Guvernul nu poate reglementa prin ordonante simple  in domeniul legilor organice, iar prin ordonante de urgenta nu poate afecta drepturi prevazute de Constitutie. 

Sa ia aminte si rezervistii sa nu mai ridice la fileu, prin criticile formulate, pentru judecatorii CCR care  se fac ca nu inteleg adevaratul obiect al exceptiei de neconsitutionalitate. 

Criticile nu privesc noile texte introduse de OUG nr. 59/2017 art. VII pct. 3,  ci eliminarea actualizarii pensiilor militare, drept acordat de lege adoptata de Parlament. 

Prin prisma art. 115 alin (6) din Constitutie, sunt neconstitutionale multe din prevederile art. 40 din OUG nr. 57/2015 si ale OUG nr. 59/2017.

Inca o data invit cititorii sa citeasca documentarul magistratului asistent al CCR, domnul Benke Karoly, privid limitele legiferarii prin ordonante de urgenta.

Documentar distrugător de ordonanțe de guvern date cu încălcarea delegării constituționale din art. 115

DECIZIA nr. 300 din 25 mai 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII pct. 1. 
CURTEA,

CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de autorii excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:29. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.30. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017, potrivit cărora: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: [...]3. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins:Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.31. Autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor articole din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, art. 47 alin. (1) și (2) privind dreptul la pensie, art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, art. 102 alin. (1) și (2) privind rolul și structura Guvernului, art. 115 alin. (4) și (6) referitor la condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale Directivei 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă, ale Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, precum și ale Directivei 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă.32. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu aceleași prevederi din Constituție și din perspectiva unor critici similare celor invocate în prezenta cauză.33. Astfel, analizând criticile de neconstituționalitate extrinsecă ce privesc încălcarea prevederilor constituționale referitoare la emiterea ordonanțelor de urgență ale Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, a reținut că, în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.34. Față de critica referitoare la reglementarea materiei privind pensiile militare de serviciu prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență a Guvernului, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1038 din 6 noiembrie 2020, paragraful 23, a reținut că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. Or, prevederile art. 115 alin. (5) teza a treia din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice. Așa fiind, Curtea a apreciat că aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate sunt lipsite de susținere.35. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă aduse dispozițiilor art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea, prin Decizia nr. 313 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 15 iulie 2022, paragraful 16 și următoarele, a reținut, în esență, că plafonarea cuantumului pensiei de serviciu se înscrie între prerogativele legiuitorului și nu are caracter discriminatoriu. Totodată, a reținut că principiul potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul este o reglementare conformă cu art. 47 alin. (2) din Constituție, precum și că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.36. Cu referire la modificarea art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, Curtea a arătat că această modificare poate să fie avantajoasă sau chiar dezavantajoasă pentru beneficiarii de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze, dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea acestora în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege.37. În ceea ce privește pretinsul tratament diferit între beneficiarii pensiilor militare de stat în funcție de momentul - anterior sau ulterior - stabilirii sau acordării dreptului de pensie, Curtea a amintit că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, iar situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit acestui principiu nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin urmare, dreptul la pensie trebuie stabilit și acordat în conformitate cu reglementările în vigoare la acel moment, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condițiile acordării dreptului la pensie, generează o așteptare legitimă. Astfel, până la momentul pensionării, se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiții de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept.38. Având în vedere toate aceste considerente, Curtea, prin Decizia nr. 544 din 2 iulie 2020, antereferită, a constatat că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 nu contravin prevederilor art. 16, ale art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, deoarece se aplică nediferențiat tuturor persoanelor cărora le-a fost stabilit/acordat dreptul de pensie în perioada de acțiune a acestei norme juridice, nu contravin dreptului de proprietate, în sensul că pensia viitoare nu poate dobândi caracteristicile unei legitime așteptări și, cu atât mai puțin, ale unui bun câștigat, și nu încalcă nici dreptul fundamental la pensie, al cărei cuantum concret intră în marja de apreciere și stabilire a legiuitorului. Dat fiind că aceste drepturi fundamentale nu sunt afectate, nu se poate reține incidența art. 53 din Constituție.39. Prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, antereferită, paragraful 31, Curtea, analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la tratamentul juridic discriminatoriu căruia îi sunt supuși militarii în raport cu magistrații, a reținut că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii de serviciu. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularitățile acestor profesii. În acest sens, Curtea a amintit, cu titlu de exemplu, cele reținute anterior prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților. Prin urmare, având în vedere cele mai sus reținute, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale referitoare la egalitatea de tratament, întrucât, așa cum s-a reținut și prin Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, egalitatea în fața legii și a autorităților publice își găsește aplicarea doar atunci când părțile se află în situații identice sau egale, care impun și justifică instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit.40. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile pronunțate în deciziile mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.41. Cât privește criticile formulate în cauză privind existența unor deficiențe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, al coerenței, al clarității, al previzibilității, de natură să determine încălcarea principiului legalității, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că, în realitate, motivele invocate pun în discuție legitimitatea Guvernului de a reglementa în materia pensiilor militare de serviciu pe calea ordonanțelor de urgență, aspect anterior analizat și constatat ca fiind neîntemeiat.42. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Virgil Moadă în Dosarul nr. 8.199/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Decebal-Ovidiu Mocanu în Dosarul nr. 2.335/108/2019 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Hutină în Dosarul nr. 706/102/2019/a1 al Tribunalului Mureș - Secția civilă, de Vasile Dobrescu în Dosarul nr. 4.545/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Eugen-Nicolae Florea în Dosarul nr. 4.546/120/2019 al Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, de Mărgărit Dimian în Dosarul nr. 653/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Adrian Buzea în Dosarul nr. 2.672/83/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, de Costinel C. Lungu în Dosarul nr. 8.179/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Fănel Ștefan Neacă în Dosarul nr. 5.644/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Eusebiu-Silvius Surducan în Dosarul nr. 379/108/2020 al Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, de Ioan Pînzariu în Dosarul nr. 1.278/40/2019 al Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, de Alexandru Ciobanu în Dosarul nr. 9.240/63/2019 al Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, de Costel Velniciuc în Dosarul nr. 6.951/99/2019* al Tribunalului Iași - Secția I civilă, de Antonio Iacob Cioban în Dosarul nr. 2.138/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, de Marius Dragomir în Dosarul nr. 1.523/101/2019 al Curții de Apel Craiova - Secția I civilă, de Dănuț Pop în Dosarul nr. 970/83/2020 al Tribunalului Satu Mare și de Eduard Ștefan Dumitrescu în Dosarul nr. 11.370/3/2020 al Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Mureș - Secția civilă, Tribunalului Dâmbovița - Secția I civilă, Tribunalului Satu Mare - Secția I civilă, Tribunalului Botoșani - Secția I civilă, Tribunalului Iași - Secția I civilă, Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Craiova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 25 mai 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea

Documentar distrugător de ordonanțe de guvern date cu încălcarea delegării constituționale din art. 115

 Reiau publicarea acestui material documentar publicat pe site-ul CCR de simpaticul Benke Károly, magistrat asistent al CCR și formator al Institutului Național al Magistraturii. 

Uzerul @Mircea, cel care a semnalat materialul, ne-a asigurat că are și el pe rolul CCR o excepție formulată  în spiritul acestui material  împotriva OUG 59/2017.

In cazul în care instanțele vor respinge acțiunile principale aflate pe rol, în așteptarea Deciziei CCR din 21 03 2023, pe motiv că aceleași dispoziții din art. VII al OUG 59/2017 sunt reluate în art. 84 al OUG nr. 114/2018, materialul documentar, la care se adaugă motivările din topicul "Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate"  va putea fi folosit pentru a formula excepții de neconstituționalitate a acelui articol de ordonanță care, ca și OUG nr.59/2017, zădărnicește aplicarea unei dispoziții din Legea nr. 223/2015, articol  care reglementa  actualizarea pensiilor militare. 

Cei care au un interes, în sens procedural, pot folosi acest material și pentru a formula excepții împotriva unor dispoziții din art. 40 al OUG nr. 57/2015 care au zădărnicit aplicarea formei inițiale a L 223/2015. Nu trebuie atacat, la grămadă, întreg art. 40, pentru că unele precizări din el, cu referire la actualizarea elementelor salariale la momentul recalculării, nu la momentul trecerii în rezervă, a se vedea articolele 109 și 110, au fost necesare.

Structurile asociative care și-au făcut un merit din revendicările gălăgioase în privința aducerii L 223/2015 la forma inițială au avut acest instrument constituțional la îndemână și nu au știut să-l folosească.

Din câteva comentarii de pe blog, sau de pe alte site-uri, am observat că se încearcă bagatelizarea acestui excelent material documentar.

Prezentul topic este încă un semnal pentru instituțiile militare că trebuie să gândească rapid o reglementare reformatoare a pensiilor militare, înainte de a suporta tăvălugul deciziilor CCR.

Benke Károly, magistrat asistent al CCR

Materialul poate fi accesat pe https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/benke.pdf

Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate

Topic dedicat domnului  sindicalist Emil Pascuț, contestatar al acestui blog.

Soluția este deja dată de Curtea Constituțională și a fost teoretizată chiar de un magistrat al Curții Constituționale.

Relevant pentru interacțiunea dintre OUG nr. 59/2017, care va fi declarată neconstituțională, și art. 84 punctul 2 din OUG nr. 114/2018 este punctul 6 din materialul documentar publicat de magistratul asistent al CCR, domnul Benke Károly, material intitulat "Limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență potrivit jurisprudenței Curții Constituționale"

Limita dezvoltată la punctul 6 al materialului documentar este rezumată astfel de autor:

- interdicţia confirmării/ reluării unor soluţii legislative

neconstituţionale intrinseci sau extrinseci prin acte de modificare sau completare, în caz contrar, neconstituţionalitatea lovind şi actul succesiv de confirmare.

 31 "În decizia menţionată, Curtea a constatat neconstituţionalitatea acelor prevederi din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 care au reaşezat sistemul de calcul al salariului în domeniul învăţământului prin includerea unor sporuri în salariul de bază, deşi Guvernul nu avea o abilitare legală în acest sens. Modificările nesemnificative aduse prin ordonanţele de urgenţă succesive, care, practic, reluau textul neconstituţional, sunt şi ele lovite de acelaşi viciu de neconstituţionalitate, întrucât, în acest caz, ordonanţele de urgenţă sunt acte de modificare, şi nu principale, astfel încât se aplică principiul de sorginte latină accesorium sequitur principale." 

***************************************

Pentru studiul întregului material, cei care nu aveți încredere în soluțiile juridice găzduite de acest blog ....și nu numai ei,   dați click AICI.

Materialul a fost publicat pe blog pe data de 02 12 2022 la sugestia userului @Mircea, și el cu dosar pe rol la CCR,  excepție intrinsecă numai pe art.VII, pct. 3 din OUG 59/2017,  în sensul că Guvernul nu poate afecta prin ordonanță de urgență un drept reglementat de Parlament. Constat că după 2 luni de la publicare, materialul este foarte puțin cunoscut în mediul rezerviștilor militari, ba se și continuă a se vehicula băbisme cu iz de contrapropagandă guleristă, pentru perpetuarea actualei forme discriminatorii a legii care reglementează pensiile militare. Studiul preluat de pe site-ul CCR l-am publicat sub titlul"Material care poate fi folosit de rezerviști pentru a ridica exceptii de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 privind eliminarea actualizării"

  

Extras din considerentele CCR în Decizia nr. 983/2009:

 

"Curtea reţine că nici modificarea sau completarea dispoziţiei legale criticate de către legiuitorul ordinar sau delegat nu poate acoperi neconstituţionalitatea constatată de către Curtea Constituţională, actele normative succesive de modificare sau completare fiind lovite de acelaşi viciu de neconstituţionalitate în măsura în care confirmă soluţia legislativă declarată neconstituţională din punct de vedere intrinsec sau extrinsec. O atare soluţie se impune şi pentru că viciul de neconstituţionalitate stabilit de instanţa de contencios constituţional trebuie eliminat, şi nu perpetuat prin actele normative succesive de modificare şi completare."

Limitele de care este ținut Guvernul în adoptarea ordonanțelor de urgență

 

Intregul material poate fi studiat AICI  

De reținut din materialul publicat de magistratul asistent, chiar pe site-ul CCR, evoluția deciziilor CCR în privința competențelor Guvernului de a emite ordonanțe de urgență!

5. Ordonanţa de urgenţă nu poate contracara o lege adoptată de

către Parlament

"Problema care s-a ridicat în jurisprudenţa recentă a CurţiiConstituţionale a fost aceea de a cunoaşte în ce măsură Guvernul, prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă, poate lipsi de efecte juridice o lege adoptată de către Parlament.

Iniţial, în jurisprudenţa Curţii Constituţionale nu s-a ridicat o asemenea chestiune. Curtea, în mai mult rânduri a stabilit constituţionalitatea unor ordonanţe de urgenţă care prorogau intrarea în vigoare a unor dispoziţii legale, suspendau aplicarea unor prevederi legale sau abrogau, modificau sau completau legi adoptate de către Parlament.......

Odată cu Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 200826, Curtea Constituţională a adus în balanţă un nou element care limitează sfera de acţiune a Guvernului prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă. Prin decizia menţionată, Curtea a statuat că „adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament. Aşa fiind, în condiţiile în care legiuitorul primar a stabilit deja prin Legea nr.  221/2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 730 din 28 octombrie 2008, condiţiile şi criteriile de acordare a acestor creşteri salariale, Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora «Parlamentuleste organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării»”. ......

Din cele patru decizii menţionate rezultă cu evidenţă că Guvernul, cu ocazia adoptării ordonanţelor de urgenţă, pe lângă respectarea condiţiilor prevăzute de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţie, trebuie să ţină cont şi de dispoziţiile constituţionale ale art. 61 alin. (1). Guvernul, prin adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, nu poate în mod făţiş să se opună unei legi deja adoptate de Parlament. O atare limitare a legiuitorului delegat rezultă chiar din însăşi raţiunea existenţei delegării legislative.

Astfel, atribuţiile legislative delegate în favoarea Guvernului nu se pot constitui în piedici pentru punerea în aplicare a unui act de reglementare primară adoptat chiar de către puterea legiuitoare în exercitarea competenţei sale originare. Guvernul trebuie să acţioneze în sensul punerii în aplicare a legilor edictate de către Parlament, iar când consideră că nu există suficiente resurse financiare sau de orice natură pentru aplicarea legii adoptate, va uza de alte căi constituţionale prin care va putea modifica legea în cauză. Astfel, Guvernul va putea să îşi angajeze răspunderea în temeiul art. 114 din Constituţie sau va putea supune spre adoptare în faţa Parlamentului a unui proiect de lege în procedură de urgenţă. Rezultă, cu evidenţă, că, în nici un caz, Guvernul proprio motu nu poate altera sau contracara voinţa materializată a Parlamentului. Mai mult, se reţine că principiul separaţiei puterilor în stat presupune echilibru şi colaborare între acestea şi nu poziţii iremediabil antagonice, iar când totuşi se configurează o atare stare de criză, fiecare dintre puteri poate folosi în litera şi spiritul Constituţiei instrumentarul pus la dispoziţie de către aceasta.

A accepta punctul de vedere contrar, în sensul că Guvernul prin adoptarea ordonanţelor de urgenţă este legitimat din punct de vedere constituţional să contracareze măsurile legislative adoptate de Parlament, ar echivala cu transformarea competenţei excepţionale a Guvernului de a se substitui Parlamentului într-una generală."

Material care poate fi folosit de rezerviști pentru a formula exceptii de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 privind eliminarea actualizării

Userul @Mircea mi-a semnalat un excelent studiu intitulat " DEZVOLTĂRI RECENTE ÎN JURISPRUDENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE A ROMÂNIEI ÎN PRIVINŢA LIMITELOR DE CARE ESTE ŢINUT GUVERNUL ÎN ADOPTAREA ORDONANŢELOR DE URGENŢĂ"«---dați click) scris de 

 Drd. Benke KÁROLY magistrat-asistent la Curtea Constituțională, Formator Institutul Naţional al Magistraturii.

După cum se vede, există deja decizii ale Curții Constituționale care limitează dreptul Guvernului de a emite ordonanțe sau ordonanțe de urgență care să contracareze aplicarea unei legi adoptate de Parlament, indiferent dacă legea este ordinară sau organică. Or, ordonanțele nr. 57/2015( art. 40), nr. 59/2017(art. VII) și nr. 114/2018(art. 84) au fost date de Guvern tocmai pentru a modifica reglementări care primar fuseseră prevăzute în Legea nr. 223/2015.

Soluția corectă pentru adoptarea acelor modificări ale L 223/2015, chiar dacă urgența o impunea, era  adoptarea unei legi, fie prin  asumarea răspunderii guvernului, fie în procedură de urgență, în niciun caz prin ordonanță de urgență. 

Prin cele 3 ordonanțe  Guvernul a încălcat  interdicţia alterării sau contracarării voinţei exprimate de către Parlament prin adoptarea  Legii nr. 223/2015, obligaţie ce decurge din prevederile art. 1 alin. (4) şi art. 61 alin. (1) din Constituţie.

Intregul studiu poate fi citit dând click pe titlul de mai sus.

Prezint aici doar paginile care sunt utile pentru cei peste 400 de pensionari militari care au pe rolul Curții Constituționale dosare cu excepții de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017. 

UPDATE, 03 12 2022

Limitarea dreptului Guvernului de a reglementa prin ordonanțe de urgență, pentru a deroga de la o lege sau de la o dispoziție legală adoptată de Parlament, se impune și în cazul art. IX al proiectului de Ordonanță prin care pensiile militare sunt indexate diferențiat, unele cu mai puțin de 5,1%, sub limita stabilită de art. 59 din lege. Astfel, față de deciziile CCR,  pare rezonabilă cererea domnului General Bahnăreanu ca indexarea diferențiată să pornească de la 5,1% în sus. Dacă se dorește altfel, Guvernul trebuie să-și promoveze măsura prin lege adoptată în procedură de urgență sau prin asumarea răspunderii, nu prin Ordonanță de urgență.