Powered by Blogger.

Thursday, April 13, 2017

Art. 41 din Proiectul legii salarizării unitare încalcă tezele motivării Deciziei 872/2010 a CCR

20 comments
Decizia nr. 872/25 iunie 2010, prin care a fost declarată neconstituțională  reducerea pensiilor cu 15%, în anul 2010, printr-o legea asumată de Guvernul Băsescu-Boc, poate fi citită in întregime AICI.  

In esență, parafrazând motivarea CCR, suspendarea actualizării pensiilor în plată, prin art. 41 al Proiectului, ar crea   o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate. Cei pensionați după data de 01 07 2017 ar beneficia, în momentul deschiderii drepturilor de pensie, de majorările etapizate ale legii salarizării unitare, înainte de anul 2022.

Punctul IV al Motivării Deciziei CCR


IV. Cu referire la critica de neconstitutionalitate privind reducerea cuantumului pensiilor, Curtea constata ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele motive: 


Pensia este o forma de prestatie de asigurari sociale platita lunar [art.7 alin.(2) si art.90 alin.(1) din Legea nr.19/2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000] in baza legii, inerenta si indisolubil legata de calitatea de pensionar, obtinuta in baza unei decizii de pensionare, cu respectarea tuturor prevederilor legale impuse de legiuitor. Potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.19/2000, dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile legii mentionate, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Acesta se organizeaza si functioneaza, printre altele si pe principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite [art.2 lit.e) din Legea nr.19/2000]. Aceasta inseamna ca pensia, ca prestatie din partea sistemului public de pensii, intra sub incidenta principiului contributivitatii. 

Art.9 alin.(1) teza intai din legea criticata reglementeaza diminuarea cu 15% a cuantumului brut al pensiilor cuvenite sau aflate in plata, de asemenea, art.9 alin.(2) teza intai din aceeasi lege prevede ca valoarea punctului de pensie utilizat pentru determinarea cuantumului brut al pensiilor ce vor fi stabilite sau acordate incepand cu data intrarii in vigoare a legii este de 622,9 lei. In consecinta, in mod evident, prevederile anterior mentionate vizeaza pensiile contributive cuvenite sau aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate. 

In cauza Stec si altii impotriva Regatului Unit, 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca art.1 din Protocolul aditional la Conventie nu vizeaza un drept de a dobandi proprietatea in sistemul regimului de securitate sociala. Este la libera apreciere a statului de a decide cu privire la aplicarea oricarui regim de securitate sociala sau de a alege tipul sau cuantumul beneficiilor pe care le acorda in oricare dintre aceste regimuri. Singura conditie impusa statului este aceea de a respecta art.14 din Conventie privind nediscriminarea. Daca, in schimb, statul a adoptat o legislatie care reglementeaza drepturi provenite din sistemul de asigurari sociale � indiferent daca acestea rezulta sau nu din plata unor contributii-, acea legislatie trebuie sa fie considerata ca generand un interes patrimonial in sensul art.1 din Protocolul aditional la Conventie. 

Cu alte cuvinte, Curtea a abandonat distinctia dintre beneficiile de natura contributiva si cele necontributive sub aspectul incidentei art.1 din Protocolul aditional la Conventie. 

Distinct de exigentele Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Constitutia Romaniei prevede, in mod expres, la art.47 alin.(2) dreptul la pensie, ca drept fundamental. Textul constitutional nu califica dreptul la pensie doar din perspectiva unui interes patrimonial al persoanei, ci, consacrand in mod expres dreptul la pensie ca un drept fundamental, impune statului obligatii constitutionale suplimentare, astfel incat sa se asigure un nivel de ocrotire al acestui drept superior celui prevazut de Conventie si de Protocoalele sale aditionale. In aceste conditii devine aplicabil art.60 din Conventie, potrivit caruia �nici o dispozitie din prezenta conventie nu va fi interpretata ca limitand sau aducand atingere drepturilor omului si libertatilor fundamentale care ar putea fi recunoscute conform legilor oricarei parti contractante sau oricarei alte conventii la care aceasta parte contractanta este parte.* 

Curtea constata ca dreptul la pensie este un drept preconstituit inca din perioada activa a vietii individului, acesta fiind obligat prin lege sa contribuie la bugetul asigurarilor sociale de stat procentual raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naste obligatia statului ca in perioada pasiva a vietii individului sa ii plateasca o pensie al carei cuantum sa fie guvernat de principiul contributivitatii, cele doua obligatii fiind intrinsec si indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa in perioada pasiva a vietii persoanei asigurate contributiile varsate de catre aceasta la bugetul asigurarilor sociale de stat in temeiul principiului contributivitatii si de a asigura mijloacele de subzistenta a celor ce au dobandit acest drept in conditiile legii (perioada contributiva, varsta de pensionare etc.) Astfel, statul are obligatia pozitiva de a lua toate masurile necesare realizarii acestei finalitati si de a se abtine de la orice comportament de natura a limita dreptul la asigurari sociale. 

Desi sumele platite cu titlu de contributie la asigurarile sociale nu reprezinta un depozit la termen si, prin urmare, nu pot da nastere vreunui drept de creanta asupra statului sau asupra fondurilor de asigurari sociale (Decizia Curtii Constitutionale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.45 din 22 ianuarie 2007), ele indreptatesc persoana care a realizat venituri si care a platit contributia sa la bugetul asigurarilor sociale de stat sa beneficieze de o pensie care sa reflecte nivelul veniturilor realizate in perioada activa a vietii. 

Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivitatii, se constituie intr-un drept castigat, astfel incat diminuarea acesteia nu poate fi acceptata nici macar cu caracter temporar. Prin sumele platite sub forma contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, persoana in cauza, practic, si-a castigat dreptul de a primi o pensie in cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivitatii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenta dreptului la pensie, iar derogarile, chiar si temporare, referitoare la obligatia statului de a plati cuantumul pensiei rezultat in urma aplicarii acestui principiu afecteaza substanta dreptului la pensie. 

Aceasta nu inseamna ca legea nu poate in viitor sa reaseze sistemul de calcul al pensiilor, bazandu-se, insa, tot pe principiul contributivitatii, pentru ca, in caz contrar, s-ar ajunge la negarea evolutiei in reglementarea juridica a acestui domeniu. De aceea, daca, prin reasezarea sistemului de calcul al pensiei in sensul aratat mai sus, rezulta un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat sa adopte reglementari similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, si anume sa mentina in plata cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementarilor anterior in vigoare daca acesta este mai avantajos. Aceasta este o masura de protectie a persoanelor care beneficiaza de pensie in sensul art.47 alin.(2) din Constitutie, constituind, de asemenea, o speranta legitima a asiguratului, intemeiata pe prevederile legale in vigoare cu privire la obtinerea si incasarea unui anumit cuantum al pensiei. 

De asemenea, Curtea constata si anumite insuficiente de redactare a textului art.9 din lege. Astfel, potrivit art.9 alin.(1) din legea criticata, are loc o diminuare cu 15% a cuantumului pensiilor cuvenite sau aflate in plata, ceea ce coroborat cu art.17 alin.(1) din lege duce la concluzia ca o atare diminuare este temporara � pana la 31 decembrie 2010. Insa, cu privire la pensiile ce vor fi stabilite sau acordate, a fost diminuata chiar valoarea punctului de pensie, astfel incat coroborarea acestui text legal cu art.17 alin.(1) din lege nu mai apare ca fiind una clara, ceea ce inseamna ca pentru aceste pensii legiuitorul va trebui sa adopte ulterior o lege pentru a le aduce dupa 1 ianuarie 2011 la nivelul pensiilor care erau in plata la momentul intrarii in vigoare a legii criticate. Altfel, s-ar crea o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate. Mai mult, proportional, valoarea punctului de pensie in ipoteza art.9 alin.(1) din lege ar fi mai mica decat cea reglementata de art.9 alin.(2) din lege, ceea ce este, de asemenea, inadmisibil. 

Totodata, Curtea constata ca dificultatile bugetului asigurarilor sociale de stat nu pot fi opuse dreptului la pensie in sensul diminuarii, chiar si temporare, a cuantumului pensiei, dreptul constitutional la pensie neputand fi afectat de proasta gestionare a bugetului respectiv de catre stat. 

De asemenea, Curtea observa si unele considerente de principiu referitoare la dreptul la pensie in jurisprudenta altor curti constitutionale. Astfel, Curtea Constitutionala a Ungariei, prin Decizia nr.455/B/1995, a stabilit ca pensia calculata dupa regulile sistemului de asigurari sociale nu poate fi afectata, iar prin Decizia nr.277/B/1997 a statuat ca modificarea unilaterala a cuantumului pensiilor este neconstitutionala, cu referire directa la imposibilitatea legiuitorului de a scadea pensiile mari pentru a creste pensiile mici. Totodata, prin Decizia nr.39/1999 (XII.21), aceeasi instanta constitutionala a statuat ca pensia (contributiva) este un drept castigat si cumparat intr-o atat de mare masura, incat modificarea cuantumului sau nominal este neconstitutionala. De altfel, considerente similare se regasesc si in Decizia Curtii Constitutionale din Letonia nr.2009-43-01 din 21 decembrie 2009. 

In consecinta, avand in vedere gradul ridicat de protectie oferit prin Constitutie acestui drept, pentru motivele sus aratate, reducerea cuantumului pensiei contributive, indiferent de procent si indiferent de perioada, nu poate fi realizata. Rezulta ca art.53 din Constitutie nu poate fi invocat ca temei pentru restrangerea exercitiului dreptului la pensie. 

Totodata, Curtea constata ca, potrivit art.54 lit.a) din Legea nr.19/2000, invaliditatea de gradul I este caracterizata �prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane*. In consecinta, diminuarea cu 15% a indemnizatiilor de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I, precum si stabilirea unei valori a punctului de pensie inferioara celei existente necesara la calculul cuantumului brut al indemnizatiei de insotitor contravine art.47 alin.(1) din Constitutie, statul neindeplinindu-si obligatia de a lua masuri adecvate de protectie sociala

20 comments:

maiag said...

aceasta izie,nu pinge art 41,iilor ci de dimpotriva intareste,aici nu este vorba de reducerea pensreglementarea privind pensiilor,ulterior deciziei pe care ccr o aproba ssi o sugereaza,cititi cu atentie si in intregime

mirelamarinescu@917 said...

mai sa fie , astia nu se informeza inainte de a face legi_ ? acum sa vedem cum respecta domnii de la PSD rezolutiile CCR .poate le spuneti si celor in drept ,un telefon la olguta sau un fax la ministerul muncii

Huhu Rezea said...

@maiag
Am tradus în preambul și pentru cei cărora le este lene să citească.
Orice reglementare in domeniul pensiilor trebuie să stabilească un tratament egal între cei aflați în plată și cei care se vor pensiona, indiferent dacă e vorba de pensii contributive sau necontributive.
Or, potrivit modului cum este formulat art. 41 cei care se vor pensiona după iulie 2017 vor beneficia de creșterile salariale înainte de 2022.

maiag said...

perfecta dreptate huhule,care e concluzia referitor la asta si ce crezi ca e de facut?vad ca de la armata au sindicate nu pune nimeni intrebari lamuritore la tv cind vin ministru muncii au parlamentari,aa ca facem ciocu mic,daograu se zbate sa platim cotizatii,un papagal care a facut mai mult rau i nimic bun,ineficient.PASTE LINISTIT TUTOROR

Cornelius Flavius Ifrim said...

Citeam un titlu unui articol de ziar in care un lider liberal propunea esalonarea cresterilor salariale pe urmatorii...100 de ani! Jur ca asa scria, dar in momentul cand sa citesc si continutul articolului am avut probleme tehnice cu calculatorul si a mai intrat si Google cu un concurs cu patru intrebari la care mi-au spus ca am raspuns corect la toate si voi primi la sfanul asteapta un telefon Galaxy! Ce golaneala!

Anonymous said...

Alooo...Exista institutia Avocatul Poporului...cine ne opreste sa o sesizam???
Nuuu...batman-batman...vorbe, vorbe, vorbe....in vant! Hai sa aratam fiecare, aici pe blog, cat de destepti si cititi suntem!
Scuze, dar ne meritam soarta!

Huhu Rezea said...

@razvan popescu
Rostul acestui blog a fost de a informa pensionarii în legătură cu dispozițiile legale în domeniul pensiilor și despre modul de acțiune al instituțiilor care aplică legea. Informarea este complet independentă de pozițiile oficiale ale instituțiilor militare sau de cele oficioase, ale unor troli-comentatori.
Odată informat, pensionarul poate acționa în cunoștință de cauză în valorificarea drepturilor de pensie.
Informațiile și opiniile de pe blog pot fi preluate și de instituțiile militare sau de către structurile asociative ale militarilor rezerviști.
Asociațiile rezerviștilor nu au cultura revendicativă pe lângă instituțiile militare tutelare în apărarea drepturilor membrilor asociați/
Ii vede cineva pe generalul Iliescu, pe generalul Hurdubaie sau pe colonelul Filip Teodorescu, sefii asociațiilor de rezerviști din MApn, MAI și SRI, să se ia la trântă cu conducerile temporare ale respectivelor instituții, pentru apărarea drepturilor rezerviștilor?
In afara de festivism și obediență eu nu am constatat.
Toată stima pentru organizațiile sindicale ale polițiștilor și ale militarilor rezerviști.

Leon said...

Exista si varianta ca legiuitorul sa limiteze cele 6 luni alese din ultimii cinci ani pentru activi pana in luna iunie 2017 si in acest fel s-ar respecta Decizia C.C.872/2010 !

reddog said...

Din categoria " Adevar spus in gluma" :)

http://m.ziare.com/funny/bancul-zilei-incepe-ti-ziua-zambind-cu-ziare-com-1461123

Huhu Rezea said...

@Leon
Așa...și? Nu se actualizează soldele tot la valoarea de la data pensionării, potrivit art 28? Adică la valoarea majorată a soldelor?

Anonymous said...

@huhu
Acum am inteles rolul blogului.
Am fost si informat!
Sa traiti!

calin said...

@huhu - e greu, tare greu! Al catelea val e asta? Citesc blogul din 2011...mereu, mereu, cu mici variatiuni, aceleasi probleme. Ce concluzie sa tragi dupa atatia ani? Am indraznit sa afirm, odata, ca noi, cei mai batrani, nu mai suntem doriti, am devenit paria societatii. Dar, vad ca se intampla si cu leaturile mai noi...cred ca nu e greu sa tragi concluzia ca pentru unii, armata le cam sta de-a curmezisu.

Leon said...

Incurcate sunt...legile in Romania ! Aveti dreptate.La art.28 ar trebui eliminata si sintagma:"actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie"...!

Huhu Rezea said...

@Calin
Inseamnă că ești mai vechi ca mine pe blog, cu doi ani.
De ce să dăm vina pe politicieni, când problemele pentru rezerviști vin din interiorul structurilor militare, de la funcționărimea centrală.

Iulian Mareș said...

Adriane
Repet: inca nu stii ce ma nemultumeste sau daca sunt multumit! In principiu, nu ma nemultumesc oamenii ce posteaza, cu o singura exceptie....daca ai fi si Bontas! :))
Nu este cazul sa fiu concentrat sau kemat la pregatire....inca, dar ca sa stii si tu aceste modalitati de antrenament s-au executat anual, la nivel judet si kiar 2-3 in acelasi timp!
Acum, ca profanu, sa nu-ti inkipui ca vei vedea 5000 de rezervisti dand buluc pe portile cazarmilor pt ca nu este cazul si nici indicat!
Noi nu daramam afacerile intreprinzatorilor autohtoni, paralizandu-le, nici pt noi si nici pt altii, asa cum procedeaza, mai nou, niste golani puri!....sper ca m-ai inteles bine? Nu mai insist pe diferenta specifica!
In rest? Sa fii tu sanatos si ai tai la fel, caci eu voi trai asa, pas cu pas, luand doar ce-mi place si este bun pt mine! Consideri ca am dreptul asta, dupa aproape 37 de ani sub drapelul Romaniei?

mirelamarinescu@917 said...
This comment has been removed by the author.
reddog said...

@Iulian Mares
Felicitari si respect, in special pentru ultima fraza!
Va doresc Paste Fericit domnule colonel!
PS!Paste Fericit tuturor!

doc987 said...

Un Paste fericit va doresc tuturor si pensie lunga.

Iulian Mareș said...

Red
Sanatate tie si familiei tale!
Paste fericit, in armonia familiei si celor dragi tie!

mirelamarinescu@917 said...

DA dle H SI DLE MARES .sarbatori fericite si ....dupa sarbatori vesti