Nu numai deputatul Cristian Seidler (USR), cel care zilele trecute a formulat opinia eronată de mai jos, dar și mulți ziariști, formatori de opinei, chiar și cititori ai acestui blog nu știu că pensiile de serviciu ale magistraților, grefierilor, diplomaților, personlului civil aeronautic, funcționarilor publici parlamentari, auditorilor Curții de Conturi sunt calculate atât contributiv, potrivit legii cadru a pensiilor civile, dar și potrivit legilor speciale care reglementează pensiile lor de serviciu, în plată rămânând cuantumul cel mai mare.
Declarația deputatului Cristian Seidler:
„PNRR cerea României ca, până la finalul anului 2022, termen absolut ratat de acest guvern al sărăciei, să avem pensiile trecute pe contributivitate, pensiile speciale. Proiectul de lege trimis de Guvern Parlamentului nu face nimic din această perspectivă, nicio pensie specială nu este trecută pe contributivitate.
Nu o spun eu, politician din opoziţie, proiectul de lege nu îşi propune să facă acest lucru. Acest proiect de lege este vădit neconstituţional. Conţine într-o singură lege, modificări la legi diferite, care una, conform Constituţiei, trebuie să aibă cameră decizională, Senatul, alta să aibă cameră decizională, Camera Deputaţilor”, a spus deputatul.
Doar pensiile de serviciu ale militarilor nu sunt calculate și în varianta contributivă, așa cum sunt calculate toate celelalte pensii de serviciu, potrivit unor dispoziții asemănătoare cu cele pe care le enumăr din Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiilor de serviciu pentru diplomați și personalul consular:
Legea 216/2015
Articolul 6
(1) Odată cu stabilirea cuantumului pensiei de serviciu se stabilește și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public, potrivit legislației în vigoare privind sistemul de pensii publice.
(2) În cazul în care cuantumul pensiei de serviciu calculat conform prezentei legi este mai mic decât cel al pensiei din sistemul public de pensii, se acordă cuantumul cel mai avantajos.
(3) Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, precum și partea din pensia de urmaș calculată din pensia de serviciu, care depășește nivelul pensiei din sistemul public de pensii, se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
(4) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, pensia de serviciu se suportă din bugetul de stat până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de legislația în vigoare, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
In cazul pensiilor militare recalculate din pensiile contributive, în anul 2016, potrivit L 223/2015, care au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos și nu au mai fost actualizate din anul 2017, am avea situația rar întâlnită la celelate pensii de serviciu în care cuantumul contributiv ar fi mai mare decât cuantumul special, situație în care am putea spune, pentru a respecta soluțiile din Decizia nr. 900/2021 a CCR, că aceste pensii militare au și o componentă necontributivă, mai mică decât cuantumul în plată.
Și ...când te gândești că 68% dintre pensiile militare recalculate în anul 2016 au rămas în plată cu cuantumul contributiv mai avantajos, dar în regim juridic de pensii militare.
Pentru acest segment de pensii militare, dar și pentru multe pensii militare deschise potrivit L 223/2015 din vechimi apropiate de 30 de ani, calculul și în varianta contributivă ar fi o posibilitate de majorare în funcție de creșterea valorii punctului de pensie, care ar înlocui lipsa de actualizare a pensiilor militare reglementată prin OUG nr. 59/2017.
Acest lucru este știut de specialiștii financiari și juridici din sistemul militar care se opun calculului pensiilor militare și în varianta contributivă. Acest calcul nu le folosește celor care doresc să se pensioneze cu vechimi mai mici de 25 ani.
.png)
