Powered by Blogger.

Wednesday, March 08, 2023

Avantajele procedurii contenciosului administrativ în formularea de excepții de neconstituționalitate a ordonanțelor de guvern

21 comments

Material preluat de pe juridice.ro 

"În 1 martie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial o nouă decizie pronunțată de Curtea Constituțională în materia contenciosului administrativ – Decizia nr. 664/2022.

Deși este o soluție de respingere și care nu se abate de la jurisprudența anterioară a Curții, Decizia nr. 664/2022 readuce sub lupă un subiect relevant și poate mai puțin cunoscut – acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului formulate în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Aspectele esențiale privind modul de funcționare al acestor acțiuni (1) precum și principalele considerente relevante din Decizia nr. 664/2022 (2) sunt prezentate pe scurt mai jos.


1. Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului – când și cum sunt utilizate?

Art. 9 din Legea contenciosului administrativ este dedicat în exclusivitate acestei categorii mai bizare de acțiuni, denumite în mod contraintuitiv „acțiuni împotriva ordonanțelor Guvernului”. În ciuda denumirii, ele nu au ca obiect ordonanțe ale Guvernului. Nu se poate solicita așadar în temeiul art. 9 chiar anularea sau suspendarea unei ordonanțe a Guvernului (simplă sau de urgență).

În realitate, art. 9 vizează situațiile în care drepturile sau interesele legitime ale unei persoane sunt vătămate ca urmare a unei dispoziții neconstituționale dintr-o ordonanță a Guvernului. Esențial așadar este să existe o ordonanță simplă sau de urgență care să cuprindă una sau mai multe dispoziții neconstituționale. Obiectul acțiunii în contencios nu poate fi însă constatarea neconstituționalității – acest tip de analiză poate fi făcut doar de Curtea Constituțională.

În schimb, obiectul acțiunii în contencios va putea fi: 

(i) acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispozițiile neconstituționale, 

(ii) anularea actelor administrative emise în baza dispozițiilor neconstituționale sau 

(iii) obligarea autorității publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei operațiuni administrative. 

Specificul acțiunii formulate în temeiul art. 9 din Legea contenciosului administrativ este că cererea de chemare în judecată trebuie însoțită de o excepție de neconstituționalitate.

Soluționarea acțiunii urmează și ea o rută atipică. După verificarea condițiilor de admisibilitate a excepției, instanța de contencios va trimite excepția către Curtea Constituțională și va suspenda judecata cauzei (suspendare obligatorie). În cazul în care Curtea admite excepția, instanța de contencios va trece la soluționarea acțiunii pe fond. Dacă însă Curtea respinge excepția, acțiunea va fi în integralitate respinsă ca inadmisibilă – întrucât existența unei (sau mai multor) dispoziții neconstituționale este chiar premisa acestui tip de acțiune.

În fine, în cazul acțiunilor introduse în temeiul art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ există și două beneficii importante: 

(i) acestea pot fi formulate oricând (nu există un termen de prescripție sau decădere aplicabil) și 

(ii) nu e necesară parcurgerea procedurii administrative prealabile.

În afară de situația descrisă mai sus – care reprezintă ipoteza clasică – art. 9 cuprinde în alineatul (4) și o ipoteză specială pentru persoanele vătămate care nu au introdus acțiune în contencios până la momentul publicării deciziei Curții Constituționale de declarare a neconstituționalității. Acestea beneficiază în temeiul art. 9 alin. (4) de un termen de decădere de 1 an pentru a introduce la rândul lor acțiune în fața instanței pentru a repara vătămările cauzate de dispozițiile neconstituționale. Termenul curge de la data publicării în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale. Această ipoteză a făcut obiectul Deciziei nr. 664/2022.


2. Decizia nr. 664/2022 – considerentele relevante

Decizia nr. 664/2022 a fost pronunțată ca urmare a unei excepții de neconstituționalitate ridicate de către Ministerul Justiției într-un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În esență, Ministerul Justiției a argumentat că prevederile art. 9 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ sunt neconstituționale – mai exact, contravin dispozițiilor art. 147 alin (4) din Constituția României care prevăd că deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.

În linie cu jurisprudența anterioară (Decizia nr. 4/2017, Decizia nr. 95/2018, Decizia nr. 402/2021), Curtea a considerat că prevederile art. 9 alin. (4) sunt constituționale. Persoanele vătămate pot beneficia așadar în continuare de termenul de 1 an în care să formuleze acțiune în contencios administrativ.

În cadrul Deciziei nr. 664/2022, Curtea a reținut următoarele aspecte relevante:

– Art. 9 din Legea contenciosului administrativ are caracterul unei norme speciale față de art. 8 din aceeași lege;

Pentru acțiunile formulate în temeiul art. 8 (adică acțiunile clasice în contencios administrativ), nu există o posibilitate echivalentă celei prevăzute în art. 9 alin. (4). În termeni simpli, pentru acțiunile clasice, o decizie de declarare a neconstituționalității poate avea impact numai în cauzele aflate pe rol la momentul publicării deciziei Curții Constituționale sau în cele soluționate definitiv, dar în care s-a invocat aceeași excepție în cauză (în temeiul revizuirii).

– În cadrul procedurii prevăzute de art. 9, decizia Curții Constituționale are efecte asupra admisibilității acțiunii în contencios – este, așadar, o condiție de admisibilitate;

– Reglementarea unei proceduri diferite pentru vătămările cauzate ca urmare a ordonanțelor Guvernului e determinată de adoptarea acestor acte de către Guvern pe calea delegării legislative;

– Contrar susținerilor autorului excepției, art. 9 alin. (4) nu constituie o repunere în termen a persoanei vătămate și nici nu conduce la o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci este o limită temporală aplicată dreptului la acțiune."


Irina Suătean, Senior Associate FILIP & COMPANY

21 comments:

Leo said...

În cazul OUG 59 + Art. VII pct. 3 din OUG 59/2017 , Este FOARTE BINE cum au procedat Stelică , Viorică , Flaviusică , GIGICĂ etc...... deoarece au mers pe Asigurări Sociale la Tribunal dar au inclus în cauză și pe GUVERN și pe MFA.
De ce ?
Păi dacă camarazii noștri se duceau la Curtea de Apel pe contencios administrativ și fiscal , în primul rând le lua 300 lei taxaă judiciară de timbru
. Dar asta nu este nimic , pt. că în acest caz Curtea de Apel își declina competența pe AS la Tribunal . Iar camarazii noștiri pierdeau și 300 de lei , dar și pierdeau timpul pe la curtea de Apel.
BRAVO , BRAVO , BRAVO !
Se vede că toți cei menționați + încă câți or mai fi anonimus , au fost studenți silitori care nu au chiulit la kursurile ONORABILULUI.
Leon , de ce chiulești ?

Huhu Rezea said...

@Leo
Zapăcesti lumea!
Actiunile care vizeaza vatamarea de drepturi pensii militare sunt scutite te taxă judiciară.
Guvernul nu poate fi chemat in judecata la nivel de Tribunal.
Curtile de Apel nu pot declina competenta dacă actiunea in pretenții este formulată impotriva Guvernului și este însoțită de excepția de neconstituționalitate a ordonanței care a lezat drepturile de pensie.

Liviu PO said...

Principiul "electa una via" uneori sau poate de cele mai multe ori, nu este respectat de judecatori si acestia trimit aceste actiuni la tribunalele specializate in spetele pe pensii. Aici problema cea mai dura e recursul ,care e recurs ,nu e apel,iar daca ai dat-o in bara in fond ,practic recursul e atat de restrictiv incat sansele de a avea castig de cauza ca recurent sunt aproape nule...

Leo said...

ONORABILE ,
E plin portalul de "gâște" zăpăcite , care s-au repezit la Curţile de Apel pt. a deveni cauye pendinte în urma deciziei CCR în Dos. 1801D/2021 din 24.02.2023 sau mai apoi pe 21.03.2023.
Iată o "gâscă" oltenească de la MFA din cartierul lui Leon (link-ul).
Dar F. multe sunt de la MAI.
https://portal.just.ro/54/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=5400000000185268&id_inst=54
Dar Stelică , Viorică , Flaviusică , Gigică , etc... studenți silitori au știut să nu-și prindă ureichile la Curțile de Apel .
BRAVO studenților informați !

Leo said...

PS
"Gâsca" oltenească din link ul de mai înainte , încercă o reexaminare a taxei de timbru ( are dosar asociat .... a1) , în loc să renunțe repede la judecată și s-o pornească cum trebuie pe AS la tribunal. Aşa fac mai mulţi şi de la MAI.
Se afundă mai rău.

Leon said...

Leo, mi-a promis Olguta ca anul viitor imi Indexeaza pensia cu 13,8% si daca ajung la nivelul Actualizatii acestui an, n-are rost sa mai trec pragul Justitiei..:))).

Relu said...

Urmarile demonizarii mediilor militare: Necesitatea de a-și asigura o cât mai mare acoperire în schema de personal face ca, în acest an, Ministerul Apărării Naționale să pună la bătaie peste 1.400 de locuri de ofițeri, subofițeri și maiștri militari, ultimii fiind admiși doar pe baza notelor de la Bacalaureat. Si prin alte parti, politie si puscarie, e la fel. Desi au unele beneficii lumea nu se mai inscrie la examene sau aia care vin au mentalitati de interlopi cu legitimatie.

ifrim said...

@Relu.Pentru a destructura clanurile interlope în acestea s-au infiltrat polițiști.La un moment dat în clanuri au rămas doar polițiștii!

Huhu Rezea said...

Pentru cei care nu citesc materialul prezentat sau îl citesc și nu-l înțeleg!
CCR a respins excepțiile formulate împotriva art. 9 din L 554/2004.
Cu tote acestea, sunt importante considerentele juridice care au stat la baza deciziei nr. 664/2022, publicată în MO pe 01 martie 2023..

Cornelius Flavius Ifrim said...

@Draga Leo, tălică teteo si fara mișto, sunt prea multi amatori in etate cu prea multe studii elaborate si cu flegme si grețoaie etalate dă talente dă Buftea cu facultate absolvita pă undeva pă la *Carul cu bere* prin spate, pe cand eu ma bazez doar pe genialitate ca ii voi da cu un groggy sa cadă pe spate! Nu-s falos si nici gretos, dar pe Roșcovan vreau sa-l vad knokaut intins pe jos cu o Hotarare peste scafarlie ce nu poate fi citita șuie fara calmante, zahar si un lădoi de lamaie! Hai, pa, ca ma grabesc spre noi actiuni pe care sa le reusesc, ca orice justițiar de mare succes, sa mai deschid inca un nou proces si timpul cu mine este extrem de pretențios si de pretios...

Cornelius Flavius Ifrim said...

Atentie mare: Nu deschideti un articol-fotografie pe care scrie: ,,Avion doborat- intrati sa cititi acest articol,'' in care se vad mai multi militari asiatici care pazesc un avion de vanatoare, de tip sovietic, prabusit, intrucat este un virus puternic, adineaori gasind, inainte de a intra pe topic aici pe blog, doua astfel de fotografii cu invitatie de intrare. Porcii care urasc blogul, sau poate pe unii postatori, gasesc destule metode sa ne atraga in capcana. Bai, fraiere dobitoc, care o faci, eu nu intru pe absolut nimic in afara celor standardizate si incadrate tipic pe oriunde intru! Bineînteles ca le spulber cu mare grija si am anuntat Google sa le elimine!

Huhu Rezea said...

Constat că niciun cititor nu s-a alertat de această precizare din materialul scris pe juridice.ro, în baza Deciziei CCR nr. 664/2022:
"– Art. 9 din Legea contenciosului administrativ are caracterul unei norme speciale față de art. 8 din aceeași lege;

Pentru acțiunile formulate în temeiul art. 8 (adică acțiunile clasice în contencios administrativ), nu există o posibilitate echivalentă celei prevăzute în art. 9 alin. (4). În termeni simpli, pentru acțiunile clasice, o decizie de declarare a neconstituționalității poate avea impact numai în cauzele aflate pe rol la momentul publicării deciziei Curții Constituționale sau în cele soluționate definitiv, dar în care s-a invocat aceeași excepție în cauză (în temeiul revizuirii)."


Deocamdată, vă atenționez că acțiunea formulată de @Skoda la Dâmbovița este o acțiune judecată de un complet de Litigii de muncă și asigurări sociale, îndreptată mpotriva Casei de Pensii Sectoriale, nu a Guvernului, și nu are ca temei juridic art. 9 din Legea Contenciosului administrativ. Nu este îndreptată impotriva OUG 59/2017 ci, în cadrul unui litigiu împotriva unei decizii emise de CPS, a formulat exceptia de neconstituționalitate a OUG 59. Acțiunea nu este. formulată nicimăcar în baza art. 8 din Legea contenciosului administrativ.
De eventuala decizie de neconstituționalitate vor beneficia pentru despăgubiri doar cei care au dosare pe rol nesoluționate sau dosarele soluționate... dar numai cele care au ridicat aceeași excepție(se poat cere revizuirea dosarelor soluționate). Pentru viitor acțiunea va fi de folos pentru toți pensionarii militari.

Huhu Rezea said...

@Stelică
Pune un avocat să-ți sistematizeze varza de Bruxelles ca să înțeleagă și judecătorii ce vrei.
Eliminarea actualizării pensiilor militare afectează și interesele legitime viitoare ale celor care s-au pensionat după 15 09 2017.

Viorel said...

Domnule Huhu Rezea. Mi-a trecut și supărarea și starea de nervozitate. Citind astăzi comentariul dumneavoastră care suna cam așa (nu-l mai caut): Viorel, acțiunea lui Skoda NU ARE NICI O FISURĂ. Are sau nu are în momentul de față ?

Huhu Rezea said...

@Viorel
Motivarea excepției extrinseci nu are fisură.
In ce privește efectele admiterii ei, trebuie să ne reconsiderăm speranțele pentru că, urmând procedura litigiilor de muncă si de asigurări sociale, nici măcar procedura din art. 8 al L 554/2004 a contenciosului administrativ, potrivit Deciziei CCR 664/2022. publicată pe 01 03 2023, admiterea excepției nu deschide posibilitatea formulării unor acțiuni în contencios administrativ pentru despăgubiri, în baza art. 9 alin(4), pentru cei care au stat în pasivitate până la data publicării deciziei în MO.

Viorel said...

Fiind mai tânăr și mai viril, am fost activ deschizând acțiunea pe 16.01.2023 (de ziua mea / dpritorii de muzică, pot asculta melodia, De ziua ta cu 3rei Sud Est)

Huhu Rezea said...

@Stelica
Poti sa renunti la actiune, nu la drept, fără consecințe, dacă o faci până se stabilește primul termen si se citează părțile.
DE când recomand eu folosirea procedurii contenciosului adminitrativ impotriva Guvernului pentru excepțiile de neconstituționalitate ale ordobnanțelor? Ti-amintește ce clonțos te manifestai atunci?
Procedura reglemetată de art. 9 din L 554/2004 se desfășoară cu celeritate, atât la Curțile de Apel cât și la CCR.
Aveți exemplul Deciziei de anul trecut cu CASS-ul pe pensii.

Huhu Rezea said...

@Stelica
Păi formulasei ca actiune principală sesizarea CCR cu exceptia, or art. 9 spune că actiunea principala nu trebuie să fie excepția.
In loc să completezi obiectul acțiunii cum cere art.alin (1) al art 9 din Legea contenciosului administrativ, te-ai grabit ca și @Viorel, pretenul d-tale, să renunți la acțiune.

Huhu Rezea said...

@Stelică
Viorel a rămas agățat degeaba ca intervenient in favoarea Curții de Conturi, dacă nu contuinuă susținerea și în recurs.

Huhu Rezea said...

@Stelica
Da, dar ce te faci dacă dreptul la actiune principală in procedura de asigurări este prescris? Actiunea este inadmisilă.
De așa ceva mă tem și în procedura urmată de @Skoda
Nu vă intră în ruptul capului faptul că procedura specială a contenciosului administrativ împotriva Guvernului, potrivit art. 9 din Legea contenciosului administrativ, este imprescriptibilă și nici nu ai nevoie de îndeplinirea procedurii prealabile.
Chiar și efectele admiterii excepției sunt mai puternice decât admiterea excepțiilor pe procedura comună, potrivit asigurărilor sociale sau pe art 8 din L 554/2004. In procedura specială se deschide și dreptul altor pensionari care au stat în pasivitate de a cere despăgubiri în baza art. 9 alin (4).

Huhu Rezea said...

Tribunalul nu poate să judece în contencios administrativ pe art. 9 ci pe art. 8 din L 554/2004.
Acțiunile impotriva Guvernului, în contencios administrativ, se judecă în prima instanța la nivelul Curților de Apel, potrivit noulul Cod de procedura civilă. Innțelegi sau nu?