Powered by Blogger.

Wednesday, March 22, 2023

Procedura specială, în contencios administrativ, împotriva Ordonanțelor de urgență și efectele admiterii unor excepții formulate potrivit art. 9 din Legea nr. 554/2004, explicate chiar de CCR în Decizia nr. 402/2021

98 comments

Cei interesați de modul de acțiune înainte și după admiterea excepțiilor extrinseci de neconstituționalitate a OUG nr. 59/2017 pot citi  decizia CCR de mai jos, sub rezerva că niciunul din dosarele în care se va pronunța CCR pe data de 20 aprilie nu a urmat procedura specială împotriva ordonanțelor de urgență, art. 9 din L 554/2004, dreptul de a solicita despăgubiri oprindu-se la data publicării deciziei CCR în MO. Pentru viitor admiterea excepției acționează erga omnes.

Amânarea pronunțării poate să folosească tuturor celor care până în prezent au stat în expectativă.

Am recomandat ca, pentru celeritate,  formularea de acțiuni împotriva ordonantei nr. 59/2017 să urmeze procedura specială împotriva Guvernului, nu a Caselor Sectoriale, la Curțile de Apel, în baza  art. 9 din L 554/2004, excepția extrinsecă privind OUG 59/2017 fiind completată de exceptia art. 84 punctul 2 din OUG nr. 114/2018, articol care reia   și completează modificările pe care art. VII din OUG nr. 59/2017 le-a  adus art. 60  din Legea nr. 223/2015. Pentru motivarea excepției împotriva art. 84 punctul 2 se vor folosi argumentele din Materialul documentar al lui Benke Karoly, publicat pe blog, și se va invoca încălcarea dispozițiilor articolelor 1 alin (5), 61 alin(1) si 115 alin (6). 

Până la publicarea Deciziei CCR în MO, OUG 59/2017 se bucură de prezumția de constituționalitate si nu folosiți în excepția împotriva art. 84 punctul 2 din OUG 114/2018.   argumentația  de la punctul 6 din Materialul documentar. 


Fragment din DECIZIA  CCR nr. 402 din 10 iunie 2021

 "Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici similare, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, Decizia nr. 95 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 8 august 2018, și Decizia nr. 402 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 22 iulie 2021, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.

19. Astfel, prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, precitată, Curtea a reținut că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate fac parte din art. 9 al Legii nr. 554/2004, cu denumirea marginală „Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului“, și reprezintă norma cu caracter special care evidențiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanței simple sau de urgență a Guvernului, care atrage competența instanței de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, și calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competența Curții Constituționale sub aspectul controlului de constituționalitate în raport cu Legea fundamentală.

20. Pentru a reliefa caracterul de normă specială al dispozițiilor de lege criticate, Curtea a realizat o analiză comparativă a acestora cu dispozițiile art. 8 din Legea nr. 554/2004. Astfel, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, Curtea a făcut o delimitare a cadrului legislativ care permite justițiabililor să acționeze împotriva ordonanțelor Guvernului, prin prisma efectelor produse de acestea. Instanța de contencios constituțional a reținut că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general în care persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h) din lege, respectiv în termenul de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede altul, poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim. Din economia textelor legale menționate, Curtea a constatat că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, acțiuni sau omisiuni ale organelor administrative, admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ fiind condiționată de parcurgerea procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din lege și de respectarea unor termene legale.

21. În temeiul art. 8 din Legea nr. 554/2004, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca oricând pe parcursul procedurii desfășurate în fața instanței de contencios administrativ excepția de neconstituționalitate a oricăror dispoziții din legi sau ordonanțe ale Guvernului, care au legătură cu soluționarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele în baza cărora au fost emise actele administrative. Într-o atare situație, instanța va sesiza Curtea Constituțională, fără a suspenda cauza, litigiul continuând să se judece și, eventual, urmând să primească o soluție definitivă. În cazul în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanță simplă sau de urgență a Guvernului, după soluționarea definitivă a cauzei, decizia Curții Constituționale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevăzut de art. 509 din Codul de procedură civilă. Scopul reglementării căii de atac a revizuirii hotărârii judecătorești definitive pronunțate în cauza în care a fost ulterior admisă o excepție de neconstituționalitate este tocmai acela de a garanta mijloacele de apărare necesare realizării drepturilor și intereselor părților în fața justiției, ca expresie a dreptului la un proces echitabil.

22. Referitor la calea extraordinară de atac a revizuirii, Curtea a constatat că posibilitatea de a beneficia de efectele deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional este circumscrisă sferei persoanelor care au declanșat acest control anterior momentului publicării deciziei, în condițiile prevăzute de lege. În aceste condiții, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat, Curtea a reținut că o decizie de constatare a neconstituționalității unei prevederi legale trebuie să profite, în formularea căii de atac a revizuirii, numai acelei categorii de justițiabili care a invocat excepția de neconstituționalitate în cauze soluționate definitiv până la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei prin care se constată neconstituționalitatea, precum și autorilor aceleiași excepții, invocată anterior publicării deciziei Curții, în alte cauze, soluționate definitiv, acest lucru impunându-se din nevoia de ordine și stabilitate juridică.

23. De asemenea, analizând dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a reținut că acestea reglementează o situație diferită de cea prevăzută de art. 8 din același act normativ și au o incidență limitată, circumstanțiată situației în care ordonanța simplă sau de urgență a Guvernului vatămă în mod direct un drept ori un interes legitim.

24. Curtea, în jurisprudența sa, a stabilit cu valoare de principiu că art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă expresia prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza a doua, potrivit cărora „Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale“, și reglementează o procedură specială, determinată de natura actelor adoptate de Guvern pe calea delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituție (a se vedea în acest sens Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015). Prin art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 9 din Legea nr. 554/2004, legiuitorul a optat pentru încadrarea acțiunilor persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului declarate neconstituționale în mecanismul acțiunilor în contencios administrativ, pornind de la premisa că fundamentul obligației de reparare a vătămării constă în însăși adoptarea ordonanțelor neconstituționale. Cu alte cuvinte, art. 9 din Legea nr. 554/2004 vizează situațiile în care o persoană se consideră vătămată în mod direct printr-o ordonanță a Guvernului, actul administrativ individual adoptat în baza ordonanței ori refuzul privind emiterea unui act administrativ sau realizarea unei anumite operațiuni administrative constituind doar materializarea formală a vătămării persoanei în cauză. Atât timp cât acțiunea reclamantului are ca scop înlăturarea efectelor ordonanței Guvernului care se produc direct asupra unui drept sau interes legitim, vătămându-l, reclamantul are deschisă procedura specială prevăzută de art. 9 din Legea nr. 554/2004, care prevede sesizarea Curții Constituționale în vederea efectuării controlului de constituționalitate al actului Guvernului.

25. Analizând conținutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, Curtea a observat că alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe de a introduce acțiune la instanța de contencios administrativ. Obiectul acțiunii este cel prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege și poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. Acțiunea poate fi formulată oricând pe perioada de activitate a actului normativ (cât timp acesta continuă să producă efecte juridice), începând cu data intrării sale în vigoare. Acțiunea principală va fi însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor ordonanței Guvernului. Potrivit art. 9 alin. (2), instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. După pronunțarea Curții Constituționale, potrivit art. 9 alin. (3), instanța de contencios administrativ repune cauza pe rol și dă termen, cu citarea părților. Dacă ordonanța sau o dispoziție a acesteia a fost declarată neconstituțională, instanța soluționează fondul cauzei, în caz contrar acțiunea respingându-se ca inadmisibilă. Astfel, soluția pronunțată în urma efectuării controlului de constituționalitate este, în mod invariabil, o condiție de admisibilitate a acțiunii adresate instanței de fond: o soluție de admitere a excepției de neconstituționalitate privind o ordonanță sau o dispoziție dintr-o ordonanță a Guvernului permite instanței analizarea pe fond a pretențiilor reclamantului, în vreme ce soluția de respingere a criticii de neconstituționalitate constituie un fine de neprimire, ce obligă instanța de contencios administrativ la respingerea acțiunii. Cu alte cuvinte, în această materie, decizia Curții are efecte asupra înseși admisibilității acțiunii principale, astfel că măsura suspendării de drept a acesteia din urmă, pe durata desfășurării procedurii în fața instanței de contencios constituțional, constituie o condiție mai mult decât necesară, fiind decisivă pentru continuarea litigiului (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010).

26. Totodată, Curtea a observat că alin. (4) al art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispoziție criticată prin prezenta excepție de neconstituționalitate, prevede că, în situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea ce are obiectul prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

27. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 544/2004, Curtea a constatat că ordonanța simplă sau de urgență, care reprezintă sursa vătămării într-un drept ori întrun interes legitim al persoanei, poate constitui temei al acțiunii în contencios administrativ în două situații. Prima este cea reglementată de art. 9 alin. (1) din lege, atunci când persoana vătămată formulează acțiunea principală, însoțind această cerere de excepția de neconstituționalitate a ordonanței simple sau de urgență a Guvernului. Într-o atare situație, acțiunea de chemare în judecată nu este condiționată de parcurgerea procedurii administrative prealabile sau de respectarea unor termene. A doua situație este cea reglementată de art. 9 alin. (4) din lege și este posibilă doar în cazul în care persoana vătămată a rămas în pasivitate, neformulând acțiunea întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (1), situație în care legiuitorul îi pune la dispoziție acțiunea principală cu același obiect, care va fi însoțită, de data aceasta, de decizia Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea actului normativ emis de Guvern. În această ipoteză, legiuitorul condiționează însă admisibilitatea acțiunii de respectarea unui termen care începe să curgă de la data publicării actului jurisdicțional al Curții Constituționale. Acțiunea reglementată de art. 9 alin. (4) nu constituie nicidecum o repunere în termen a persoanei vătămate, așa cum susține autorul sesizării [de altfel, acțiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) nici nu este condiționată de respectarea unui termen], sau o aplicare retroactivă a deciziei Curții Constituționale, ci are scopul de a disciplina conduita procesuală a persoanelor vătămate prin ordonanțe ale Guvernului, sub aspectul termenului în care acestea pot formula acțiunea în contencios administrativ în vederea remedierii vătămării produse prin actul declarat neconstituțional. Legiuitorul nu face decât să limiteze dreptul la acțiune al persoanei vătămate sub aspect temporal, tocmai ca expresie a principiului securității și stabilității raporturilor juridice, în lipsa dispozițiilor art. 9 alin. (4), acțiunea în contencios administrativ împotriva ordonanțelor Guvernului întemeindu-se exclusiv pe norma cuprinsă în art. 9 alin. (1), deci putând fi admisibilă oricând. Or, tocmai o astfel de situație a evitat legiuitorul, condiționând remedierea prejudiciilor cauzate prin actele normative cu caracter de reglementare primară adoptate de Guvern de exercitarea dreptului la acțiune în termenul de un an de la publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

28. Având în vedere aceste aspecte, Curtea a constatat că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 nu sunt aplicabile decât în ipoteza în care vătămarea este rezultatul înseși adoptării ordonanței Guvernului, iar nu și în ipotezele în care vătămarea este mediată prin actul/acțiunea/omisiunea autorității administrative, cazuri în care sunt incidente prevederile art. 8 din Legea nr. 554/2004 și, implicit, prevederile art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă, referitoare la revizuirea hotărârii pronunțate, dacă instanța constituțională a declarat neconstituțională prevederea ce a făcut obiectul excepției invocate în acea cauză. Așa fiind, Curtea a reținut că sfera de incidență a celor două norme legale - art. 8, respectiv art. 9 - este diferită, legiuitorul distingând, prin ipoteza de aplicare a acestora, situațiile juridice care sunt guvernate de fiecare dintre ele.

29. Pentru toate aceste argumente, Curtea a considerat neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căreia incidența deciziei de admitere pronunțate de instanța de contencios constituțional într-o cauză soluționată de instanța judecătorească definitiv, până la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, și în care nu a fost dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate având același obiect ar echivala cu atribuirea unor efecte ex tunc actului jurisdicțional al Curții și ar nega, în mod nepermis, autoritatea de lucru judecat care este atașată hotărârilor judecătorești definitive, întrucât, prin ipoteza de incidență a dispoziției art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, o asemenea situație este exclusă.

30. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în cauza de față."

98 comments:

mosmartin16 said...

Dincolo de cuantumuri - în diverse state - pensiile militare reprezintă 75, 80, 85 % din solde ! Prin prisma acelui procent de 45% propus de Banca Mondială ( considerat maximal )...pensia netă a lui "Ciucă al nost'" ( cu OMM calculat la brut ) ar reprezenta 85 % din media soldelor nete ! O recalculare ( cu actualizare implicită ) a pensiilor în plată ar duce atât la stabilirea tuturor pensiilor prin prisma acelui "pensia netă să nu depășească solda netă", cât și la acel 85% al pensie nete actualizate în raport cu solda netă actualizată !

Huhu Rezea said...

@mosmartin
Nu speria oamenii cu afirmația că 45% este procentul maxim.
Dacă ai citit în intregime Documentul Bancii Mondiale, nu ai aflat ca 45% din baza de calcul ar corespunde unei vechimi de 25 ani, după cum 65% este acum, in L 223/2015, procentul de pornire pentru vechimea de 25 ani, dar poate ajunge cu sporul OMM la 102% pentru pensiile calculate inainte de 15 09 2017?

Lenovi said...

In diverse state, poate avea un plutonier cu 10 ani de armata pensie mai mare decat un colonel cu 30 de ani de armata?

Paul Puiu said...

In cele din urma CCR va respinge exceptia, motivand ca a fost o eroare materiala si ca de fapt OUG 59/2017 a fost avizat in termen legal!!!!
Elaborarea inteligenta a motivarii de respingere a exceptiei va fi examinata de clasa politica si cand politrucii vor da unda verde se va pronunta oficial si CCR!!! Acest truc sau troc se face pentru ca magistratii asteapta sa vada evolutia pensiilor lor, adica daca vor ramane in continuare cu privilegiile in defavoarea pensiilor militare!!!!🫡🫡🫡

Cornelius Flavius Ifrim said...

@Lenovi, proasta intrebare si de proasta inspiratie pe seama uneisituatii sipensii de mare rahat! Eu am sa pun o intrebare intelectuala, inteligenta, obiectiva si de mare inspiratie: Mai exista pe planeta un alt stat, in afara de Romania esuată, in care pensiile unor generali de paie, cu doctorate copy paste sa fie de cateva ori mai mari decat salariile in plata avute, incat s-a ajuns, din aceasta cauza, la amenintari cu masuri distructive de reduceri prin taieri la toate celelalte pensii militare? Asta-i durerea, nu pensia de rahat a plutonierului rupt in cur si ruinat din toate punctele de vedere! Daca avem cap, de ce sa-l tinem de decor?!

Huhu Rezea said...

@Corneliu
Nici atât nu te-ai prins de când butonezi pe internet?
Că unii ciucani, speriați de reforma pensiilor militare, lansează gogorița descurajatoare că reforma micșorează toate pensiile militare, inclusiv pe cele amărâte ca a d-tale?
Circula acum pe net o decizie a unui agent de politie cu pensie de peste 10 000 lei, pensie obținută înainte de OUG nr. 59/2017. Unul ca asta trebuie sa se teama de reforma.

reddog said...

Am observat că sunt unii de la kaki/bleu ciel cam temători.
O fi dat cineva cu praf de spaima pe ei.
Luptătorii de la poliția penitenciară in schimb sunt neînfricați.

Lenovi said...

Daca asta ati inteles, de fapt n ati inteles nimic. Eu am vrut sa spun ca legea 223 e de rahat, eliminarea actualizarii alt rahat, toate astea ducand la inechitati extreme. E timpul pentru o lege noua, care sa puna in evidenta vechimea militara, gradele si importanta functiei fiecaruia. Si sunt subofiter, nu imi apar nici o pensie nesimtita . Doar constat sitiatia . Nu mi se pare corect ca eu sa am pensia mai mare ca a fostului meu comandant, nici n o am de altfel. Poate acum e mai clar.

mosmartin16 said...

Pe surse ! De la bunelu' et comp a plecat către Bruxelles varianta : 45% din 12 luni, fără recalcularea pensiilor în plată ! Așa că...inechitățile profunde rămân !

mosmartin16 said...

Iar dacă acel 45% nu e maximal...situația rămâne aproape exact ca în prezent !🤣 De ce ?! Un exemplu, pentru înțelegere și care e aplicabil aproape la toate pensiile stabilite în viitor : dacă "Ciucă al nost'" ... care are vreo 30000 baza de calcul și vreo 18000 net pensia plafonată la media soldelor nete...s-ar pensiona pe formula de 45% la care să se adauge și alte procente ( 1% pentru fiecare an ce depășește 25 de ani, pensia suplimentară ) ... pensia lui netă în buzunar ar fi...fix identică cu cea actuală !🤣🤣🤣 Pe bune, cred că și Caragiale nu putea concepe așa ceva !🤣🤣🤣 "Să se schimbe, primesc...dar să rămână la fel" !🤣🤣🤣 "Bă' ej nebun" ?!🤣

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Burebista said...

Deja pe la toate tembeleviziunile de știri, pe scroll apare informația,, România renunță la miliardele UE, ca să nu taie pensiile speciale "
Chiar plângăciosul Boloș a spus într-o conferință de presă că Bulgaria și Lituania au renunțat la unele fonduri din PNNRul lor pentru ca nu și-au asumat implementarea masurilor nepopulare...
Recitiți ce au scris eu despre PNNR de fiecare data..
Oricum ăștia mint non-stop la TV. Nu ce vor pierde decât o parte din fonduri, nu 3 miliarde și nici măcar 700 milioane cât spunea Turcan R pe la o emisiune..
Cât despre pensia lui CFI, dacă ar fi recalculata plecând declac45% din baza de calcul actualizata pentru 25 ani vechime în serviciu și scădere pentru vechimea lipsa cum era în Plx 199 cred ca va avea o pensie brută mai mică decât cea pe care o are acum... S ar duce sub pensia minima de 1250 lei dar o va primi pe cea minimă. Nici nu ar mai conta la el media soldelor nete pentru ca ar fi mai mare decât pensia brută.. 🤣
Noroc ca nu se va aplica vreodată asa ceva la pensiile militare și nici la altele speciale... Nu o sa treacă niciodată o astfel de lege la CCR.

nastyboy said...

Stiri false, atentie, e razboi! Deci, asa ceva nu am vazut de cand s-a inventat internetul in casa mea. Este pur si simplu un razboi. Fake news si manipulare ca la carte. Am impresia ca este si coordonat de undeva. Se arunca pe piata tot felul de stiri. Acum o ora, cica se da legatura prin telefon, la un Breaking News Realitatea, unei cunoscute realizatoare de emisiuni. Si aceasta, in exclusivitate, anunta ca este sigur ca reforma jalonului 215 nu se va mai face, pe surse din jurul lui Boloş, drept pentru care vom pierde 1 miliard. Alta stire. Cica Federatia de Fotbal Ungara a obtinut aprobarea ca la meciurile nationalei sa poata aparea steagul Ungariei Mari. Toata massmedia romaneasca a explodat. Normal, alde g4media au fost printre primii care au lansat stirea. Dupa cateva ore, FRF spune ca a contactat UEFA si aceasta nu a dat nicio aprobare pentru asa ceva. La Bruxelles, Romania a obtinut jumatate din banii obtinuti de Bulgaria drept recompensa pentru pierderile agricole pe relatia cu Ucraina, Se mai spune ca anumiti functionari din Romania au trimis date gresite la UE si de aia...Daea spune ca s-a aplicat o formula gresita. Pe Bastroe, cica Ucraina nu ne-a transmis data cand vom putea sa asistam cum masoara ucrainenii adancimea. Asa zice Grindeanu. Dar e bine ca odata, cand va fi soare, o sa putem sa ne plimbam pe canalul lor, ca invitati de onoare. E război in toată regula, frăţicăăăăă!!!

mosmartin16 said...

Huhu, eu știu că acel 45% nu e maximal, dar prin procentele adăugate la el...muuulte pensii nete în plată - stabilite pentru viitor - rămân...identice și la fel ca-n prezent ! A dracului reformă !🤣🤣🤣

mosmartin16 said...

P.s. În acea postare unde am zis de 45% considerat maximal...mă refeream la opinia mea, nu a BM ! Opinia mea viza recalcularea tuturor pensiilor ( bineînțeles cu actualizare inclusă ) ...cu finalitate în pensii nete în plată în procent de 85% din media soldelor nete corespunzătoate celor brute din baza de calcul și eliminarea - urmare a recalculării ( cu actualizare inclusă ) a inechităților profunde existente !

nastyboy said...

Ultima gulgută. Daca nu le-aţi auzit pe toate, vă mai zic una. În direct, pe A3CNN. Cică acea Comisie a lui Budai s-a intrunit cu putin timp in urma, dar Bode si Predoiu nu au adus nicio propunere pentru revizuirea pensiilor speciale. Drept pentru care, Ciuca l-a luat de mâna pe Ciolacu şi, chiar acum, au deschis uşa de la sala Comisiei ca să participe şi ei la Marea Debandadă live. Ca să ştiţi şi voi. Dacă şi ăsta e fake, vă rog sa nu trageţi în poştaş. Gata. Mai veniţi şi voi cu fake-uri că eu m-am cam saturat de gogoşi pufoase. Sa fim sanatosi, am onoarea!

Andreottis said...

@maimultidepeaici
Ce kkt conteaza ca un plutonier cu vechime 10 ani are pensia mai mare decat un colonel cu vechimea 30??? Poate plutonierul are pensia corecta si colonelul o are prea mica. De ce dracu va tot raportati la subofiteri? Ma bucur pt plutonier si imi pare rau de colonel, dar ce vina are subofiterul in toata treaba asta???? Imi cer scuze, dar unii dintre voi meritati pensiile pe care le aveti si care sun direct proportionale cu creierul.

Nemo said...

In care stat NATO mai exsista acest procent de 45% sau principiul contributivitatii?
Daca tot vrem acest procent sau acest principiu eu zic sa eliminam si obligatiile pe care le avem pe timp de razboi,fiecare cetatean are aceleasi drepturi la pensie dar si aceleasi obligatii pe timp de razboi.
Un mercenar in Ucraina castiga minim 2000 de euro pe zi.

Camaradul said...

Salutare tuturor,

Legat de pensiile militare din alte tari sunt prezentate mai jos exemple din statele membre NATO. Statistica a fost întocmită pentru a compara condiţiile de pensionare din ţara noastră cu cele din statele membre NATO, în contextul discuţiilor publice din ultima perioadă pe acest subiect.

Belgia:

Ofiţeri inferiori: vârsta 51-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;

Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 80% din ultimul salariu;

Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa:

Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Ofiţeri superiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Generali: vârsta 57-61 ani; ani de serviciu 25-35; pensie 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania:

Ofiţeri inferiori: vârsta 52 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Ofiţeri superiori: vârsta 54-56 ani; ani de serviciu 20-30; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensie 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia:

Ofiţeri inferiori: vârsta 45-55 ani; ani de serviciu 25-30; pensia 80% din ultimul salariu brut;

Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80% din ultimul salariu brut;

Generali: vârsta 60-65 ani; ani de serviciu 35-45; pensia 80% din ultimul salariu brut.

Polonia:

Ofiţeri inferiori: vârsta 50 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Ofiţeri superiori: vârsta 55 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Generali: vârsta 60 ani; ani de serviciu 15; pensia 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Turcia:

Ofiţeri inferiori: vârsta 41-48 ani; ani de serviciu 20-30; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

Ofiţeri superiori: vârsta 41-52 ani; ani de serviciu 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;

Generali: vârsta: 60-65 ani; ani de servici 35-45; pensia 80-85% din cuantumul ultimului salariu.


SUA: pensie medie de peste 4.500 de dolari

În Statele Unite ale Americii, ţară cu alocări enorme pentru bugetul de Apărare, legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civililor, la fel ca şi în ţara noastră. „Pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar. Pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună“

În cazul englezilor, perioada serviciului militar trebuie să fie de minim 30 de ani, iar pensia va fi calculată în funcţie de cel mai mare salariu încasat în ultimii trei ani de activitate. Modul de calcul al pensiei este raportat la numărul de ani lucraţi. „Rezultă că militarii britanici beneficiază la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit în ultimii trei ani, pentru fiecare an în serviciul militar. În această ipoteză, fără a avea certitudinea, rezultă că britanicii au drept de pensie militară de circa 60% din respectivul salariu pentru 18 ani de serviciu militar, iar pentru fiecare an în plus se adaugă 3,3%“

O zi buna!

Paul Puiu said...

Azi a avut loc la Cluj-Napoca mitingul de protest al celor din Aparare, Ordine Publică și Siguranță Națională. Doar viteji și luptători cu gura pe Fb are ca rezerviști Armata. Au stat la căldură, la căsuță , așteptând să se zbată alții pentru drepturile lor de rezerviști, pensionari militari. Nu am văzut ochi de rezervist militar de la Armată. Ne merităm soarta. Punct!🤬🤬🤬🤮🤮🤮

Skoda 4x4 said...

Dl. H si distinsi urmaritori, cateva precizari:
1-Dl.PP vorbeste...vorbe de la DGF, ca si altii de pe aici ;
2-Decizia respectiva care tot circula pe net(am primit-o si eu) e fix/pix,se refera la cu totul altceva,(pierduta definitiv), doar intoxicare media, am verificat dosarul...........rezultatul va las pe fiecare sa-l descoperiti ,asa ca nu mai ,,pune botul ca te..."
3-dosarul meu de la CCR si multe asemanatoare/unele identice, nu vor putea fi RESPINSE de CCR !aviz mancatorilor de cacao.
Va urma un vid legislativ pana la aparitia - NUOVA LEGIS ...:)))
Punctum.
Ps...cine are minte(cap avem toti)si este afectat...sa actioneze.

In rest.....SANATATE MAXIMA TUTUROR
Cu stima

adiadiadi said...

In recurs, decizia a fost casata la Curtea de apel Brasov. Se poate vedea pe site-ul curtii.

RD said...

Nu trebuie să și credem, dar cică..

Surse: Tăierea pensiilor speciale bate pasul pe loc. Miniștrii au mers fără amendamente la ședința prezidată de Ciucă

Niciun ministru nu a venit cu amendamente legate de pensiile de serviciu la ședința interministerială de la Palatul Victoria, au declarat surse politice pentru ȘTIRIPESURSE.RO.
„Au fost discuții generale. Transporturile și Apărarea au propuneri dar le vor trimite în scris”, iar ministerele liberale au spus că „au trimis amendamentele când s-a făcut proiectul de lege”, conform surselor citate.

La discuții participă atât premierul Nicolae Ciucă cât și liderul PSD Marcel Ciolacu.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, s-ar fi plâns în ședință că miniștrii PNL doresc să boicoteze ședința. Lucian Bode (Interne) a replicat că el nu are ce amendamente să propună pentru că legea trimisă în Parlament este bună din punctul său de vedere. Cătălin Predoiu (Justiție) a explicat că nu poate înainta amendamente până nu consultă mai întâi CSM-ul.

Coaliția de guvernare trebuie să refacă proiectul privind pensiile de serviciu, după ce Comisia Europeană a transmis un punct de vedere, consultat de ȘTIRIPESURSE.RO, în care afirmă că proiectul de lege privind pensiile de serviciu (inclusiv pensiile militare) ar avea ca rezultat „doar economii foarte limitate și nu ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea”. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului, potrivit experților Comisiei.

micutzul said...

Scrisoare deschisă adresată Comisiei Europene

De peste 13 ani armata României (activi plus rezervisti) este sabotată atât din interior de generali sau secretari de stat numiți politic cât și din exterior de politicieni inconștienti și de grupuri mass media și analiști politici care servesc anumite interese străine de interesul legitim al armatei! Încă de pe timpul președintelui T. Băsescu s-a indus populației ideea că pensiile militare sunt ''nesimtite'' , că rezervistii militari sunt cei care fără a fi contribuit primesc pensii foarte mari ! Toate acestea au dus la slabirea nemaiîntîlnită a coeziunii corpului de cadre ale armatei , la părăsirea sistemului militar de către specialiști care nu mai regăseau stabilitatea instituțională, socială și financiară pe care la depunerea jurământului militar le-o garanta statul român!
Prin modificarea NECONSTITUȚIONALĂ a legii 223/2015 cu ordonanțe de urgență s-a ajuns ca un caporal să aibă pensie mai mare decât un locotenent colonel , o pensie să fie și de trei ori mai mare la grade, funcții si vechimi egale in functie de anul trecerii in rezervă! Din luna ianuarie 2023 prin actualizarea soldelor de grad ale militarilor activi s-a ajuns la situatia ca un general in rezervă să aibă solda de grad mai mică decât un locotenent activ! Toate acestea ca urmare a NEACTUALIZARII pensiilor militare din anul 2015 și până acum !
Acum dv. veniți și impuneti rezervei militare anumite procente pentru calculul pensiilor militare și vârste de pensionare de-a dreptul ilare pentru orice militar din lume!
De ce nu impuneti ORICARE din variantele de calcul ale pensiilor militare utilizate in statele europene sau NATO? De ce militarii români sunt pe treapta inferioară a salarizării bugetarilor din România iar inechitatile din sistemul de pensii militare trenează de 13 ani fără să impuneti rezolvarea problemelor ?
In sistemul de pensii civile există o medie atât de mică fiindcă sistemul de salarizare in mediul privat este mincinos iar la mulți români s-au ''evaporat'' ani de vechime .
Nu doamnelor și domnilor europeni ....nu pensiile militare sunt mari ci pensiile civile sunt mici!
Cu respect
Ofițer superior cu pensie cât salariul de încadrare a unei ingrijitoare in sistemul bugetar!

Boby said...

Ne-au impus conditii draconice pentru pensii intrucat C.E. NU VREA SA NE DEA CELE 3 MLDE avand alte prioritati.

CEZAR said...

@/Micutzul
Pe legea 119 CONTRIBUTIVA..aveai demult oensia ..DUBLA...!!

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
bogdan said...

Unii traiesc in lumea lor ne calculeaza pensiile le fac le desfac ipoteze si concluzii. Daca ii intrebi cat au ei pensie nu cred ca tin minte....acum sunt de inteles.

xmax said...

Hoțu' plagiatoru' a spus ca e bună legea pensiilor?
Pai dacă e asa, atunci și legea după care este analizată prostia de așa zisa teză de doctorat, este foarte bună, deci ciocu mic!
Ar trebui întrebat cum se simte ca "doctor" plagiator??
O universitate de prestigiu ia spus clar PLAGIAT!

Sorin said...

Azi, ora 18.05, la Antena 3, în cadrul jurnalului de știri, o prezentatoare a aratat sub forma "cum se calculează acum și cum se propune" un slide pe ecranul orizontal în care militarii apăreau acum cu 65% din ultimele 6 luni iar magistrații apareau acum cu 80% din ultimele 12 luni.
Manipulare pe fata.

Huhu Rezea said...

@Viorel
D-ta acționezi ca și când nici nu citești acest blog.
Cum să chemi Guvernul în judecată la nivel de Tribunal? O asemenea acțiune ca a d-tale se îndreaptă împotriva CPS.
Ti-e prea lene să citești decizia CCR din acest topic?
Cât privește restul întâmpinării SGG, se vede treaba că nu și-au permis să trimită și la CCR o asemenea interpretare a procedurii de adoptare a OUG 59/2017. Ori au trimis și acolo ceva asemănător de nu reușesc CCR-iști să dea o soluție.
Ne spun ei că OUG a fost modificată pe drum, probabil de către curier, până ajunge textul la MO pentru publicare.

RD said...

@Huhu,

Unde circula acea decizie? Eu garantez ca un agent de politie nu are cum sa aiba pensia de 10000 lei net nici inainte de OUG 59/2017. Daca ramane la stadiul de 'circula' inseamna abureala impotriva pensiilor militare din motive de interes.

mosmartin16 said...

Toot butonez pe la tv-uri și-mi fac cruci cu ambele mâini !🤣 Auzi debitate prostii și inepții cu toptanu' ! Doamne ce de proști ne guvernează...destinele !

ifrim said...

@Micuțul.Foarte bine,să crești mare!

RD said...

https://uploadnow.io/files/3QkDl2h

De aici puteti descarca Raport Banca Mondială, Pensii Speciale, Text Integral în Limba Română - 53 de pagini.

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Trofin said...

o explicație a cursurilor de drept publicate cu multă râvnă de proprietarul blogului poate fi și aceasta : ”dacă nu ai ce face la bătrânețe te apuci să înveți ce au învățat alții la tinerețe”. Care este scopul ? Îndulcirea așteptării cu dulcegării juridice.

raul said...

Dupa tot ce se intampla in ultimile luni,dupa tot ce vad pe la tv-uri si-n guvern ,parlament,mi-e scarba ca sunt roman!N-aveti decat sa ma blamati!Daca pe vremea lui Ceausescu si inca vreo cativa ani-putini -dupa,as fi murit pt tara asta ,acum sa se duca naibii ,cu tot cu oamenii de kk ce-o locuiesc!Iar MApN ,armata pe care am servit-o de la 14 ani,sa se duca si asta la naiba si cei care o conduc si ne-au tradat sa fie blestemati!Scarba imensa,acum la batranete!Iar UE ,multa mue ,ipocritii dracului cu salarii si venituri de zeci de mii de euro si cu pensii speciale!Alta scarba!

Huhu Rezea said...

@Viorel
De mai bine de un an tot insist pe blog să urmați procedura contenciosului administrativ împotriva ordonanțelor de urgenta... si nu potrivit art. 8 ci potrivit art. 9 din Legea 554/2004. Dar d-ta te iei după @Stelică.
Vezi că la CA iți cere taxa de timbru.
Până pe 11 mai CCR publică deja decizia de neconstituționalitate a OUG 59. Deja procesul d-tale este cauză pendinte cu cauzele in care s-a pronunțat decizia.Eu mi-as retrage actiunea impotriva guvernului pentru ca Tribunalul să poată judeca cererea principală.
Dacă vrei să continui procesul la CA Suceava, completează excepția la OUG 59 cu excepția la art. 84 pct.2 al OUG 114/2018. astfel încît să obligi CA să sesizeze CCR. La vremea respectiva s-ar putea să nu mai sesizeze CCR cu excepția extrinsecă de neconstituționalitate a OUG 59/2017 în care CCR deja s-a pronunțat.

raul said...

Si inca ceva,noi mai suntem stat suveran?De ce dracu mai platim o armata de trantori si pupincuristi ,parlamentari,guvernanti ,ministeriabili,etc ,etc ?Sa ne trimita CE e-mailuri cu legile ,platim doar vreo cateva zeci de indivizi cu implementarea si gata!Macar scapam de niste cheltuieli ,daca tot suntem pilea sulii pt europeni!Alta scarba imensa!

reddog said...

Pai și Rambo și Cezar se plângeau că nu mai sunt suverani când s-au insurat.
Dar nu numai ei, mai sunt și alții de la kaki/bleu ciel in această situație.

Huhu Rezea said...

@Viorel
Si inca o problema.
Ca să poți declina competența la CA depinde cum ai formulat acțiunea principală.
Dacă ai cerut actualizarea pensiei sau despăgubirile de la Casa de Pensii ca urmare a aplicării gresite a OUG 59/2017 cel mai bine ar fi să accepți exceptia de competență ridicată de Guvern astfel încăt tribunalul să rămînă competent să judece în cauză.
Ca să poti investi CA potrivit art. 9 din L 554/2004, actiunea principală trebuie să ceară despăgubiri pentru prejudicii produse direct de OUG 59/2017 nu de greșeli ale CSP în aplicarea ordonanței.
Mai părecis spus, soliciți despăgubiri pentru neactualizarea pensiei din cauza eliminării actualizării din L 223/2015 prin OUG 59/2017 și art. 84 pct 2 al OUG 114/2018. Obligația plăti despăgubirilor ar veniîn sarcina Guvernului nu a CPS.

Sensei said...

Redacția Jurnalul | 22 Mar 2023 • 19:01
luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR depopulăm MApN, MAI, Justiția și toate serviciile, afirmă Marcel Ciolacu despre pensiile speciale. „Căutăm soluțiile cele mai bune”, adaugă liderul PSD. El exclude posibilitatea ca România să piardă bani din PNRR, „indiferent de jalon”.

„Din punctul meu de vedere, avem o lege trecută prin Parlament, prin avizele tuturor ministerelor. (...) Căutăm soluțiile cele mai bune. Este o discrepanță mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraților, la pensia din Apărare și ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia și discuțiile cu Comisia trebuie să fie foarte echilibrate. Dacă în acest moment luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate serviciile. Dacă ne dorim acest lucru, eu nu îmi doresc acest lucru, mergem ad-litteram”, spune la Europa FM Marcel Ciolalcu.

El afirmă că PNRR a fost asumat de un guvern de dreapta, care nu a supus documentul dezbaterii publice „poate din neglijență, din neștiință”.

„Nu e o decizie politică ușoară, pentru că în spațiul public este o ură împotriva pensiilor speciale. Îndreptățită. De ce? Pentru că anumite categorii au găsit oportun să facă niște excese. Dau niște exemple - faptul că la pensie ai mai mult decât aveai în activitate, faptul că își faci calculele pe ultima lună de zile... Tot felul de modificări legislative în funcție de cum a convenit cuiva a creat un val masiv de ură împotriva acestor pensii. Armata nu poate să aibă pensie specială, ci pensie de serviciu. Franța, Belgia, germania au lege specială în ceea ce privește Armata. Mai mult, exagerarea unde a mai fost... Nu poți să ieși la pensie la 45 de ani, exact când ești la maturitatea profesională”, adaugă liderul PSD.

El menționează că săptămâna viitoare coaliția „are obligația de a veni cu anumite amendamente, astfel încât să ne apropiem cât mai mult de îndeplinirea jalonului, pentru că altfel legea trece tacit prin Senat și nu poate fi modificată”.

„Cum e acum, nu e acceptată ca îndeplinuire de jalon PNRR”, adaugă Ciolacu.

Referitor la pensiile parlamentarilor, el precizează că nu sunt prevăzute în proiectul din Legislativ.

Președintele PSD a exclus ca România să piardă bani din PNRR, „indiferent de jalon”.

„Vom merge și vom avea un dialog concret” la Comisia Europeană, încheie Ciolacu.

RD said...

14:35 - 26:00 despre pensiile speciale (azi, EuropaFM)

https://www.facebook.com/watch/live/?ref=external&v=1848697358822028

Ciolacu, despre pensiile speciale: Dacă luăm ad literam ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm MApn, MAI, Justiția și serviciile secrete

Președintele PSD Marcel Ciolacu a declarat miercuri că România nu poate să aplice „ad literam” măsurile de reformă a pensiilor speciale asumate în PNRR, deoarece acest lucru ar „depopula” ministerele Apărării, de Interne, Justiția și serviciile secrete și ar afecta astfel activitatea acestor instituții, în condițiile în care țara noastră are în prezent „un conflict la frontieră”. „E o discrepanță mare între practica din Uniunea Europeană, mă refer la pensiile magistraților, la pensiile din apărare, ordine publică, siguranță națională și ce ne-am asumat noi în PNRR. Decizia și discuțiile cu Comisia trebuie să fie unele foarte echilibrate. Dacă, în acest moment, noi luăm ad literam ce ne-am asumat în PNRR, depopulăm Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Justiția, toate serviciile din România”, a spus Ciolacu într-un interviu la Europa FM. În același timp, liderul PSD a recunoscut că în spațiul public există „o mare ură îndreptățită” împotriva pensiilor speciale și că „nu poți să ieși la pensie la 45 de ani, exact când ești în maturitatea profesională”. „Anumite categorii au găsit oportun să facă anumite excese: faptul că ai mai mult la pensie decât ai avut în activitate, faptul că îți faci calculele pe ultima lună de zile față de ultimele 12 luni de zile”, a spus Ciolacu. Liderul PSD, care concomitent e și președintele Camerei Deputaților, și-a exprimat speranța ca în următoarele săptămâni să poate fi votată în Parlament legea privind reducerea pensiilor speciale, care „să fie constituțională” și care să nu „creeze haos în România”. „Săptămâna viitoarea, coaliția are obligația de a veni cu amendamente astfel încât să ne apropiem cât mai mult de îndeplinirea jalonului, altfel (legea) trece tacit prin Senat și nu mai poate avea modificări. Cum e ea acum (legea pensiilor), nu e acceptată ca îndeplinire de jalon de către Comisia Europeană”, a precizat președintele Camerei Deputaților.

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Viorel said...

Sensei. Promisiuni și cancan de 2 lei. La ăștia le trebuie o nouă revoluție ca să strige din nou, Armata e cu noi! Atât timp cât afirmi că nu vrei să pierzi banii PNRR „indiferent de jalon”, înseamnă că te doare în cur de instituțiile menționate, motiv pentru care aplici toate măsurile pentru obținerea acestora.

Viorel said...

Domnule Huhu Rezea. De pe site-ul CCR Cererile adresate CCR sunt scutite de taxa de timbre conform art. 13 din Legea nr. 47 1992.

Cornelius Flavius Ifrim said...

Eu il sustin cu mare tarie pe @Onorabilul ca nu exista o aplicare de orice reforma fara actualizari-recalculari pe baza unor ordine legle de aplicare.

Cornelius Flavius Ifrim said...

Sa revenim cu picioarele pepamant: Bani sunt super suficienti caci anual se returneaza milioane la buget. Vor mai ramane bani căcălău si din taierea acelor sporuri luate in ultima, sau ultimile sase luni, care se acordau pe timpul jmecheriilor mafiote inventate de clocari si care acum vor fi drujbarite, conform jamboanelor. Mai raman bani de la pensiile care nu au voie sa intreaca salariile in plata si salariul Presedintelui. Deci, se vor face recalculari, sau actualizari, sau reasezari pentru disparitia inechitatilor, in limita nedepasirii salariilor in plata, si vor ramane bani sa se practice, in contiunare, paguboasele returnari anuale de bani la bugetul de stat care, pana acum, daca se aplicau legile corect, aveau ca acesti bani anual returnati sa inlature inechitatile din sistem, dar nu s-a vrut nici de-al dracului. Vor ,,scadea'' doar surplusurle mafiote, in rest va fi ok.

Huhu Rezea said...

@Viorele
Ai și umplut-o de sânge!
Chiar atat de lenes ești că nu citiși nici topicul pe care scrii?
Asteaptă să se publice Decizia CCR in MO si numai după aceea folosești acea motivație impotriva art. 84.
Repet și aici ce scrie în topic:
"Până la publicarea Deciziei CCR în MO, OUG 59/2017 se bucură de prezumția de constituționalitate si nu folosiți în excepția împotriva art. 84 punctul 2 din OUG 114/2018. argumentația de la punctul 6 din Materialul documentar. "

Pe procedura aleasa de tine poți oricând în timpul procesului la instanta să completezi esxcepțiile.

Cine a zis că plătesti taxă judiciara de timbru la CCR?
Pe procedura contenciosului administrativ împotriva ordonanței plăteși taxa judiciară pentru sesizarea CA Suceava.

Paul Puiu said...

Banca Mondială ia apărarea polițiștilor. Pensiile militare rămân în forma actuală!!!������
Concluzia experților Băncii Mondiale a fost aceea că, orice schimbări s-ar aduce Legii pensiilor militare, acestea nu vor scădea cheltuielile bugetare. Astfel, recomandarea a fost să se aplice în continuare Legea 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, schimbându-se doar perioada de referință pentru calculul pensiei de la șase luni la 12 luni, așa cum este prevăzut în proiectul de lege de la Senat.
Banca Mondială a pus punct discuțiilor din spațiul public despre pensiile militare, arătând că nicio modificare a legii nu va aduce economii la buget. Astfel, recomandarea Băncii Mondiale a fost să rămână Legea 223/2015, așa cum este acum, cu aplicarea perioadei de referință pentru calculul pensiei de 12 luni, față de șase luni.

”Concluzia experților Băncii Mondiale a fost că schimbările preconizate de o aplicare a unor modificări, cum ar fi baza de calcul 45% sau 65%, nu sunt de natură a diminua cheltuielile bugetare până în 2070, decât în foarte mică măsură, diminuări care vor fi acoperite de acțiuni în instanță, generate de schimbarea formulei de calcul. Legea 223/2015, cu modificările și completările ulterioare, plafonează pensia la media netului. Pensia unui polițist, jandarm sau militar este la 58,5% din ceea ce a realizat pe brut. Tot Legea 223 mai definește un criteriu din ceea ce vrea Uniunea Europeană, și anume stagiul minim de vechime, care este 25 de ani”, ne-a declarat Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC). Acesta arată că, deși se tot spune că au crescut cheltuielile cu pensiile militare, acest lucru a fost cauzat de creșterea pensionărilor din sistem, nu de majorarea cuantumului pensiei.
”Polițiștii vor să rămână în sistem, dar dacă ies unii și alții și vorbesc de fel de fel de propuneri, normal că se sperie și se pensionează la termen. Le-am cerut celor din Guvern să nu mai comunice public defectuos, pentru că pleacă oamenii și se pierd polițiști cu experiență. Degeaba ne aduc angajați noi în sistem, că nu câștigăm nimic”, ne-a mai precizat președintele SNPPC, Vasile Zelca.
Vârsta de pensionare, 60 de ani:
Potrivit raportului Băncii Mondiale, la început, Legea 223/2015 prevedea un procent de 80% pentru militari, care a fost ulterior redus la 65%. Baza de calcul a fost, de asemenea, revizuită pentru a include doar componentele permanente ale soldei, în timp ce participanții la planul de pensii militare au început, de asemenea, să plătească contribuții (calculate la toate componentele soldei). În cele din urmă, regula de indexare a fost schimbată în indexarea cu rata inflației, împreună cu pensiile din administrația publică (cu excepția magistraților). ”Legea 223/2015, a pensiilor militare de stat, modificată ultima dată la 18 decembrie 2021, prevede că rata contribuției plătită de angajați este de 25%. Vârsta de pensionare este 60 de ani și 25 de ani de vechime totală în muncă, dintre care cel puțin 15 ani de serviciu militar. Pensia este compusă din 65% din baza de calcul pentru perioada necesară (25 de ani), plus/minus 1% pentru fiecare an suplimentar sau lipsă, cu un maximum de 85%. În general, pensia este indexată cu rata inflației. Pensiile mai mici de 2.500 de lei la 31 decembrie 2021 au primit o bonificație de 10%. Nu este clar ce se întâmplă după 2022 pentru cei cu pensii mici”, se arată în raportul Băncii Mondiale.
https://www.national.ro/social/banca-mondiala-ia-apararea-politistilor-pensiile-militare-raman-in-forma-actuala-791037.html

Cornelius Flavius Ifrim said...

S-au dezvoltat multe grețoaie kakaia si talente de Buftea, de nu le mai ajungi la bornăuri cu prăjina, la unii care si-au majorat pensia cu mafia-șpaga, sporurile, jongleriile si oskarurile, fiind si cei mai zburdalnici si cu gâlci pe aici, astfel ca un Comandor-Colonel, cu Academie, are 7000 lei si cel fara Academie are 13.000 lei la modul baban ca a fost mai viclean, ortoman și șpăgar! E doar un exemplu, bine stiut, din lumea pensiilor erecte si in rut , fara pastila de putut... Ole-le, ole, ce-o sa le ma cada fățălăurile si fasolele!

RD said...

@Paul Puiu,

Am citit și eu acel articol, dar e cu tentă de ură pentru polițiști. Citesc 'n' articole despre pensii speciale și militare, dar multe sunt copy-paste, altele aberante.

Legea pentru pensionarii militari reprezintă MaPN, MAI, SRI și așa mai departe, dar s-a vrut să se precizeze polițiștii din ură.

Outlander said...

@Paul Puiu
Care este documentul prin care Banca Mondială ia apărarea polițiștilor?
Eu am impresia că nu este decât un articol comandat iar acolo sunt expuse doar dezideratele liderului de sindicat.
Comisia Europeană nu este de acord cu forma actuală a proiectului de lege.
Că este așa, rezultă, indubitabil, din fierberea și țâfna celor care s-au pus și astăzi ”Gică Contra” la convocarea min. muncii!

Outlander said...

@Paul Puiu
Liderul de sindicat are cunoștință de acea decizie de pensie care circula asăzi pe net, a subofițerului MAI (pensie brută 11.069 lei la 01 11.2016)?
Cumva o avea cunoștință și BM?
Acum este evident de ce pensiile militare trebuie să rămână în forma actuală!

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Huhu Rezea said...

@Viorel
Aici este un grup de informare si discuții, nu de avocatură.
D-ta nu ținuși minte să aplici nici ce citiși în topicul curent.
Cum sa motivezi ca art. 84 este neconstituțional pentru că este neconstituțională OUG 59/2017.. când nici nu a fost publicată decizia CCR.
Aveai alte motive de neconstitușionaslitate așa cum sunt prezentate în Materialul documentar al lui Benke Karoly.

Outlander said...

Probabil că se va spune că este o excepție.
Da, cu siguranță, dar este excepția care confirmă regula!
Și sunt multe astfel de excepții!
Cel mai dialectic cuvânt din vocabular este cuvântul întâmplare.
O întâmplare care ajunge să se repete de mai multe ori încetează de a mai fi o întâmplare!

reddog said...

In acest context este importanta și discuția despre ajutoare și solde compensatorii.
Nu de alta dar poate unii dintre noi ar vrea să vadă cum arată niște mormane de bani.
Alții au văzut, nu dam nume, Rambo și Cezar.

Cornelius Flavius Ifrim said...

Zise el de colo, si bine o nimeri cu gineala la nasolo, mo:
stiripesurse.ro/marcel-ciolacu-despre-pensiile-speciale-depopulam-mapn-mai-justitia-toate-serviciile-daca-luam-ad-litteram-ce-ne-am-asumat-in-pnrr-video_2844980.html

reddog said...

Uneori Huhu mai mult ne încurcă pe aici.
O tot sucește gen: Când ai basca de ce ai basca și când n-ai basca de ce n-ai basca.
Plus că o tine ca pe jar pe Brenda.

mosmartin16 said...

De ce nu pun ăștia în practică aplicarea unui maxim de 45 % la baza de calcul a pensiilor ...și care să fie recalculate și actualizate ?! Astfel s-ar face ordine în haosul prezent la pensiile militare, acestea s-ar reașeza... unele ar crește, altele ar scădea...și ele ar ajunge în cuantum net actualizat pe la 85 % din solda netă actualizată ! În diverse state procentul pensiei din soldă e pe la 75, 80, 85 % ! Sau temerea mare e chiar a lui "Ciucă al nost'" căruia iar scădea nițel din pensie ?! E drept, nu mult...adică ar ŕămâne cu 85% din solda netă...dar io aproape sunt sigur că el nu prea pricepe "cum e cu treaba" ! Sau nu vrea ?! Se limpezesc ele lucrurile cât de curând ! S-auzim numa' de bine !

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Cornelius Flavius Ifrim said...

Citeam azi ca la MAI e un mare scandal cu sindicatele ca se fac angajari in sistem doar cu buletinul! Chiar cand am finalizat de citit materialul, din ziarul Unirea, am auzit la tv ca un jandarm s-a impuscat singur in labă, intr-o misiune ordonata, din ricoseu glontului fiind impuscat un alt jândar in abdomen! Ce poate sa faca buletinul asta din angajatii de la Interne!

Cornelius Flavius Ifrim said...

Panarama ca panaramă, dar e scumpă pentru țară:
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-26157074-cea-mai-scumpa-cearta-din-coalitia-psd-pnl.htm

Huhu Rezea said...

@Viorele
In urma discuțiilor de pe blog esti mai documentat în ceea ce îi ceri unui avocat la care apelezi să-ți formuleze acțiunea și să te asiste în instanță. Nu am sugerat niciodată ca d-ta să te substitui unui avocat.
Nici măcar eu nu-mi permit să mă substitui unui avocat.

Huhu Rezea said...

@mosmartin
Crezi că gulerații sunt chiar așa de nepricepuți în socoteli încât să nu realizeze că 45% din baza de calcul este cu 13,5 mai mic decât cuantumul net de 58,5% din aceeași bazză de calcul?

RD said...

@Huhu,

Vorbiți de gulerați așa cum vă place să le spuneți, dar același lucru s-ar aplica tuturor pensionarilor militari.

Huhu Rezea said...

@RD
Dimpotrivă, eu cred că un pensionar militar care a absolvit cel puțin gimnaziu știe că 45% dintr-un număr este mai mic decât 58,5 % din același număr.

RD said...

Păi și pentru dumneavoastră, ar fi bine 45%? Că doar nu vă interesează mai mult cât câștigă alții.

mosmartin16 said...

Huhu și dacă o realizează de ce nu o fac ?! Vrei să spui că pentru ei primează interesul și apoi principiul ! Dacă-i așa și astfel de indivizi sunt acolo...reformă se va face fie la "paștele cailor", fie strânși serios "undeva" din perspectiva Comisiei europene !

Huhu Rezea said...

RD
nu știu dacă ai realizat că disputa cu @mosmartin era nu pe ce ne convine nouă ci pe ce înțeleg unii ce înseamnă rata de înlocuire de 45%.
Eu subliniam că 45% va fi procentul din care se va porni în calculul pensiei, în sus sau în jos, raportat la vechimea efectivă de 25 ani. Pentru cuantumul brut poate să ajungă și la 100%.

RD said...

@Huhu,

Evident că netul contează, nu brutul, dar eu nu am citit ceva cum că 45% va fi procentul din care se va porni calculul pensiei, în sus sau în jos, raportat la vechimea efectivă de 25 de ani așa cum ați scris mai devreme.

Ar fi trebuit să scrie cât poate să fie maxim procentajul chiar dacă ar pleca de la 45% sau e fix 45%. Sunt sigur că majoritatea cred ca mine. Și aici nu e vorba de inteligență, însă când citești ce gânduri are CE, ai nevoie de ceva oficial, dacă poate crește netul. Dacă s-ar adăuga procente peste 45% (pensie suplimentară, OMM, vechime cumulată în net). Toți sunt de vină deoarece nu specifică mai multe. 45% din întreaga carieră fără să mai spună și de altele. Legea nu e compusă doar din 45% și carieră. Mai sunt și altele.. Vârstă, OMM, pensie suplimentară..

Sorin said...

Se tot insista cu 45%. În primul rand dacă ar fi sa fie 45% atunci, conform cerințelor CE, ar trebui sa fie pt toate pensiile pe legi speciale. În al doilea rand, poate fi o marota, pt ca apoi, la adoptarea unui procent mai mare, poate 65%, sa ii votam cu voioșie.
Dacă ar fi sa fie 65% din baza de calcul pe toată perioada de activitate, care ar mai fi diferența data de contributivitate, care se tot evita?
Apropo de contributivitate. Ce e la noi acum e aproximativ contributivitate.
Adevărată contributivitate inseamna:
-un fond național de pensii ale căror fonduri create prin vărsarea lunara a contribuției, sunt intangibile și nenationalizabile.
-talon de pensie lunar cu valoare și greutate juridica, în care e trecuta și acumularea personala.
-posibilitatea ca la pensionare sa existe opțiunea retragerii fondului personal în integralitatea sau acceptarea pensiei lunare.
-posibilitatea moștenirii fondului acumulat în cazul decesului înainte de pensionare.
Se întâmplă asta în destule state.

Huhu Rezea said...

@RD
Cum adică, să egalizeze procentul de pensie al celui care abia are 25 ani vechime cu procentul celui care are 30-35 ani vechime? O asemenea abordare ar descuraja rămânerea în sistem a cadrelor care au prestat 25 ani.

@Stelică
Să vorbească și nea Ion că este și el om!
OUG 59/2017 a produs prejuducii atât pensionarilor aflați în plată la data intrării ei în vigoare cât și celor care s-au pensionat ulterior, aceștia din urmă nemaiprimind actualizările de după momentul deschiderii dreptului de pensie. In plus, cei pensionați după 15 09 2017 li s-a mai stabilit un plafon de diminuare a cuantumului pensiei. Cel pensionat în 2018 nu a mai primit actualizările din anii ulteriori.
Așadar, toți au un interes juridic de a pretinde despăgubiri produse de ordonanță și pentru a ridica excepții de neconstituționalitate.
Cum sa ataci în instantă, îngăuritule, un act normativ înainte de adoptarea lui?

Huhu Rezea said...

@Stelica
Tu ai logica inversată.
Nu vechiul text din art. 60 a produs prejudicii pensionarilor militari aflați acum si în viitor în plată ci ordonanța 59/2017 care l-a eliminat din lege. Ordonanța îi prejudiciază și pe cei care se pensionează și în prezent. De aceea nu le sunt respinse acțiunile în instanță.
Apropo de prejudiciu iminent care poate fi reclamat în contencios administrativ de ordonanțe, în articolul 2 din L 554/2004 se dau următoarele definiții:
" -p)-interes legitim privat - posibilitatea de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat;
-ș) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor și previzibil sau,

Burebista said...

Huhurez, sunt curios dacă vreunul dintre magistrații care au atacat la CCR oug care a introdus CASS la pensiile brute 10% pe ceea ce depășește 4000, au fost și magistrați pensionați după 1 ianuarie 2022. Dacă este așa atunci CCR judeca cu dublă măsură în funcție de reclamanți.
Prin oug 59 din 2017 când prin modificarea art 60 s a stabilit ca pensia netă nu poate depăși media salariilor nete practic s a introdus o taxă care nu are corespondent în codul fiscal și a cărei destinație după reținere nu este stabilită prin aceeași oug. Ți-am mai scris ca în dosarul electronic personal de pe site ul CPS MAI când dai clic oe drepturi lunare apare un fel de tabel unde sunt trecute pensia brută, impozit, (anul trecut CASS), OUG 59???, RETINERI, REST DE PLATĂ (PENSIA PLAFONATA).
Daca CCR a stabilit ca prin oug nu se pot introduce noi taxe asupra unor drepturi stabilite prin lege atunci este fiarte simplu de atacat oug 59 care a eliminat și dreptul de a primi în plus la pensia stabilită sporul pentru Omm drept conferit de altă lege.
Dublă măsură de judecată a CCR, clară ca lumina zilei! Și o să-ți mai spun și care este motivul pentru care au spus ca numai prin lege se pot introduce noi taxe gen CASS la Pensii... Pentru ca o lege este mai ușor de atacat la CCR și nu produce efecte pe timpul cât este atacată precum și faptul ca o lege produce efecte doar pentru viitor dacă sunt nefavorabile efectele ei iar efectele favorabile produc efecte pentru trecut numai dacă este prevazut expres în lege cu excepția legii penale care produce efecte obligatorii și pentru trecut dacă sunt mai favorabile. Magistrații nu au fost puși în situația să-și apere dreptul de pensie câștigat până acum asa cum este prevazut în legea 4, dar sunt ferm convins ca în cazul în care legea o sa prevadă recalcularea în minus a pensiilor in plată fără păstrarea cuantumului avantajos aceștia vor găsi și chichițe legislative care sa ducă la neconstituționalitatea legii 4.

raul said...

Curat murdar coane Fanica!Mai intai 85%,acum 58,5%,vine 45%...ce urmeaza ????Pensii de 25%???Cand va spuneam ca suntem bataia de joc a UE ,CARE FACE EXPERIMENTE CU NOI ,CU AJUTORUL COZILOR DE TOPOR DE PE AICI,blestemati in veci sa fie!Ce va merge aici se va implementa in viitor in toata Europa!Asta va fi cred singura consolare daca nu cumva de la francezi va incepe o noua revolutie ,ca nu toate popoarele or fi proaste ca al nostru!

Viorel said...
This comment has been removed by the author.
Huhu Rezea said...

Viorel
Este o speța similara cu cea a comisarului Ionescu Claudu de la Hunedoara, cel cu care am avut lungi controverse pe blog și căruia i-am recomandat să nu cheltuiasca pensia majorata artificial, că va veni vremea s-o restituie.
Sentința Tribunalului Brasov care obligase CPS a MAI să actualizeze pensia agentului de politie pornind din solda de funcție de 1450 lei a anului 2017 a fost desființată de CA Brasov, după ce suspedase anterior executarea sentinței Tribunalului.

Decizia respectva, care circula pe net, a fost revizuita și pensia agentului de poliție a fost actualizata precum si a D-tale, din solde de funcție în cuantum compus din decizia de stabilire a dreptului de pensie din anul 2016.

Leo said...

Dar există și 2 decizii definitive care au validat ceea ce cam 80 precum Ionescu au pierdut definitiv , deși prima instanță le-a admis.
Dacă vreți vă spun și dosarele respective.
Concluzie.
NU EXISTĂ PRACTICĂ JUDICIARĂ UNITARĂ ÎN ACESTE SPEȚE !
Iar pe Justiție o doare la eșarfă.

Huhu Rezea said...

@Leo
Da, există câteva decizii definitive în care s-a comis confuzia între solda de funcție din 2009, calculată după formula CF x 197,33, și solda de funcție în cuantum compus de după L 195/2010, în care pe lângă solda de funcție din 2009 au mai fost introduse o serie de sume compensatorii.
Acea soldă în cuantum compus se majorează și astăzi pentru cadrele în activitate, până se va ajunge la valorile din L 153/2017 pentru anul 2022.
Sunt finanțisți si juristi militari care nu fac diferența dintre cele două valori pentru solda de funcție; de ce n-ar fi și magistrați.

Skoda 4x4 said...

Asa este dl.H ,am verificat si eu ,dar multi sunt si natangi ,cu sau fara interes .asa ca nu va mai aprindeti aiurea.
Stima tuturor.

reddog said...

Este fascinant când unii dau exemple extreme de pensii gen agentul MAI și spun că asta e regula generala
Plus că agentul ăla si-a castigat drepturile in instanță să înțelegem.
Deci până la urmă cum e justiția?
Face dreptate sau nu?
Că asta era agent nu era vreun mare mahar.
Ce spectacol! 😁

reddog said...

Eu cred că soluția sta in război.
Adică mobilizare.
Adică sânge.
Așa a fost mereu.
Indiferent de vârstă.
Dacă a putut Peneș Curcanul la vârsta lui de ce nu ar putea și alții?
Omul a fost voluntar și nu avea pensie mare.
Că tot ziceau unii că prin Ucraina unii iau vreo 2000 de euro.
Dar depinde cat timp iau banii ăștia. 😁
Mai mult iau urmașele la unii. 😁
Oricum, se pare ca juridic vorbind, avem o forță formata din militari în rezervă și retragere care oricând ii poate rupe pe genunchi pe inamici. 😁

https://ro.m.wikipedia.org/wiki/Pene%C8%99_Curcanul

Huhu Rezea said...

@Skoda
Este prea mult spus nătângi!
Eu le zic leneși la carte.

Huhu Rezea said...

@Cățelandru
Trântiși comentariul asta fără să citești toate comenturile despre acea decizie revizuită după admiterea recursului la Curtea de Apel Brașov.

reddog said...

Huhureaza mica
Scuzemoa!
Recunosc că nu citesc toate deciziile rezizuite și admiterile după recursuri
Plus alte decizii re revizuite și re recursuri, recursuri in anulare etc
Pentru mine e un spectacol forța noastră formata din militari în rezervă și retragere specialiști în arma juridică
Rupem inamicul.
Deocamdată inamicul e de la arma gulerati, după ce terminam cu ăștia ne focusăm cu toată forța pe inamicul extern. 😁

reddog said...

Huhu
Vedeți că va încordați cam mult la mine in ultimul timp.
Și nu știu pe ce va bazați, ceva talent aveți dar cu vocea stați cam rău.
Chiar daca ridicați tonul asta nu va face un bariton.
Dimpotrivă!

Viorel said...

Reddog. Atenție la cuvinte. Agent. Și Mata Hari (Margarethe Geertruida Zelle), Richard Sorge sau Julius Rosenberg. Mai sunt și Agenți patogeni. Ăștia sunt cei mai periculoși. Nu-I dobori nici ci cu 180 milioane de vaccinuri (parte expirate și aruncate).

Skoda 4x4 said...

@Skoda
Este prea mult spus nătângi!
Eu le zic leneși la carte.

Eu zic altceva,asa cum se poate observa,acum nu vreau critici de la x sau y ,fiecare face ceea ce-l taie capul, eu doar am incercat sa fie armonie intre NOI, si daca e cazul sa actionam impreuna ,dar daca nu se doreste, treaba dumnealor, toate cele bune va doresc TUTUROR.

Leo said...

4 x 4
Mulțumim pt. deschiderea pt. a detalia acțiunea ta și pt. orizontul deschis cu privire la conduita procesuală privind OUG 59 , opțională fiecăruia.
Multe dosare s-au înregistrat datorită deschiderii tale și datorită vizibilității și explicațiilor date de Amabil.
Idem pt. CAMARAD.

Viorel said...

Scoda 4x4. Citește comentariul meu de mai sus de la ora 00.01.

Burebista said...

Chiar și dacă nu i s ar aplica lui personal fiind pensionat după 15.09.2017 faptul ca oug 59 a fost adoptata nelegal nu poate fi trecut cu vederea de CCR. După tine CCR o sa spună ca oug a fost adoptata neconstituțional dar respinge sesizarea lui skoda pentru ca indexarea nu i se aplică lui...

Huhu Rezea said...

Bure
Stelică are o gaură în gândire și nu înțelege că prejudiciul pentru toți pensionarii militari nu este produs de fostul art. 60 din lege ci de ordonanțele care l-au modificat.

Camaradul said...

@ Huhu, Skoda 4x4, Leon

@Huhu fiindca tot ai spus undeva mai sus ca la mine nu misca nimic, am studiat dosarul electronic de la CCR, de unde rezulta ca au fost trimise din 16.01.2023 adrese pt.pdv.la Cabinetul Primului Ministru, Președinte Camera Deputaților, Președinte Senat, Avocatul Poporului. Curtea a solicitat in adrese un răspuns pana la 01.03.2023,însă la CCR nu apare vreun răspuns venit și înregistrat.

Urmăresc periodic stadiul si va țin la curent. Așteptăm totuși sa cada OUG 59/2017 la pronunțarea amanata in 20.04.2023, cum e firesc, fiind clar incalcata procedura constitutionala de adoptare. Nu se poate trece peste asta.

Skoda 4x4 said...

E tare grele bre trebile aistea cu neconstitutionalitatea lu" 59 ,fiecare dupe parerile si putirinta lui de pseudojurist calificat/calit in jde de mii procese, de articole,legi,etc.
Vb.lui mos martin....gand bun oameni dragi.
Ps.dl.H
Dvs spuneti,,lenesi la carte" eu raman la varianta mea ,,NATANGI", au fost/sunt si vor mai fi cat iegzista aceasta lume .
Stima tuturor si aveti grija de dvs. mai ales dupa sarbatoarea de maine :))).