Powered by Blogger.

Thursday, August 24, 2023

CCR si-a revizuit jurisprudenta anterioara privind retroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu, dar ce face cu cauzele respinse in justitie in baza acelei jurisprudente?

3 comments

Intrebarea a venit de la sine, dupa topicele publicate anterior despre curioasa Decizie nr. 467/2023 a CCR.

Un cititor pe nume "Marcel" a solicitat urmatoarea opinie:

"Rog o opinie. Am fost singur la CCR in 2 dosare pe L. 119/2010 si OuG 1/2011, ambele cu R, adica flit: Decizia CCR nr. 895/2012  si Decizia nr.261 din 6 mai 2014 in care, pe langa multe altele, am invocat si Principiul neretroactivitatii legii civile. Desi nu am absolut nicio speranta, in sensul ca la ambele decizii am facut peste 15 cereri in baza NCPC de explicare a dispozitivului si considerentelor, de completare samd, cereri la care am primit invariabil raspunsul: „Dl., citeste mai cu atentie deciziile” si „prevederile NCPC nu sunt aplicabile Deciziilor CCR”, intreb daca se merita sa incerc revizuirea acestor 2 decizii, tinand cont/invocand considerentele general valabile si obligatorii din pct. 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.15 alin.(2) și art.124 alin.(3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată din Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023?

Multumesc

Marcel"


Opinie!

Deciziile CCR care v-au afectat in instanta nu pot fi revizuite, dar, daca insasi CCR si-a reconsiderat motivarile si considerentele juridice  care au justificat respectivele decizii, aplicam legislatia din dreptul comun, respectiv noul Cod de procedura civila, in baza art. 14 din Legea nr. 47/2002, republicata,  de organizare si functionare a CCR.


Articolul 14"Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte."
Nu intram in procedurile de judecata ale CCR, mai ales ca tot ea ar trebui sa hotarasca daca normele procedurii civile sunt compatibile cu activitatea sa.Putem folosi insa normele procedurii civile pentru a cere revizuirea solutiilor  date in  hotarari judecatoresti definitive ca urmare a respingerii de catre CCR a  exceptiilor de neconstitutionalitate a recalcularii pensiilor in baza L 119/2010.

Merita sa incercati actiuni de revizuire a hotararilor definitive date de instante in baza noii situații constitutionale create de CCR, prin Decizia nr. 467/2023,  de a reconsidera motivarile din deciziile sale nr. 873/2010, 261/2014 si multe altele.


  Art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă  are următorul cuprins:

 (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [. . .] 

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

Art. 511

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.


(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.




3 comments:

Claudiu Marin said...

Budeanu Viorel
24 aug. 2023, 22:54 (acum 12 ore)


„CEDO a stabilit ca doar dreptul de pensie este stabilit pentru totdeauna. Cuantumul pensiei nu este stabilit pentru eternitate in nicio legislatie europeana”.

Interesant conținutul textului, dar fără valoare în România pentru că, ori de câte ori s-a propus de către Parlament introducerea unor impozite progresive, magistrații au și sărit în sus că nu este constitutional să li se diminueze pensia numai lor, obligatoriu și pensionarilor militari ca și cum pensile noastre se compară cu ale lor (a se vedea majorarea procentului de impozitare a pensiilor cu 15% / „însă potrivit deciziei CCR, impozitul trebuie să se aplice tuturor pensiilor de serviciu și militare”). Și-au aprobat la foc automat statutul (Legea nr. 303/2022), pentru a nu le fi diminuat nici procentul din baza de calcul de la 80% la 65% ca și la noi. Dacă nu era vorba despre judecători, credeți că în 5 luni de zile dosarele celor 5 foste judecătoare din Timișoara care au contestat la CCR introducerea CASS la pensiile peste 4.000 lei s-ar fi rezolvat ? În concluzie, pensiile, salariile și alte foloase cu / ne / cuvenite, pentru această categorie, sunt eterne.

Raspuns
Dictatul CCR privind legiferarea salarizarii si pensionarii magistratilor nu se va incheia decat daca se revizuieste art. 147 din Constitutie, revenindu-sw la situatia in care Parlamentul are drept de VETO cu un vot de 2/3 din numarul nparlamentarior fiecarei camere impotriva deciziilor de neconstitutionalitate emise de CCR.

Claudiu Marin said...

Marcel
14:25 (acum 19 minute)


O solutie pt. pensiile megistratilor



Mai exista solutii dar asta presupune ca Guvernul sa puna mana pe carte si sa aiba si un pic de cohones. Eu as utiliza chiar munitia pusa la dispozitie de CCR, astfel:

- Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023: Considerentul din Paragraful 160. „Acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat [în privința pensiilor de serviciu] ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate, astfel că LEGIUITORUL ESTE LIBER SĂ ACORDE, SĂ MODIFICE SAU SĂ SUPRIME COMPONENTA SUPLIMENTARĂ A PENSIEI DE SERVICIU, ÎN FUNCŢIE DE POSIBILITĂŢILE FINANCIARE ALE STATULUI”.

- jurisprudenţa Curţii Constituţionale, consfintita in Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1/1995, Decizia nr.1415/2009, Decizia nr. 414/2010 si Decizia nr.415/2010, potrivit careia “puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi Deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, CI ŞI CONSIDERENTELOR PE CARE SE SPRIJINĂ ACESTA. ÎN CONSECINŢĂ, ATÂT PARLAMENTUL, CÂT ŞI GUVERNUL, RESPECTIV AUTORITĂŢILE ŞI INSTITUŢIILE PUBLICE URMEAZĂ SĂ RESPECTE ÎNTRUTOTUL ATÂT CONSIDERENTELE, cât şi dispozitivele acestora”.

Plecand de aici si motivand, in temeiul art.53 din Constituție, starea exceptionala generata de dezastrul bugetar si urgenta indeplinirii jaloanelor PNRR, as emite imedit o OuG (cu toate avizele legale, ca la carte, si care sa fie aprobata urgent prin lege, la inceputul sesiunii parlamentare) prin care as legifera urmatoarele:

1. Incepand cu data de ... se suspenda transferul de la bugetul de stat catre bugetul Ministerului Muncii si Protecției Sociale a sumelor necesare pentru plata partii din pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, care depășește nivelul pensiei din sistemul public ori, după caz, nu se acoperă potrivit legislației privind sistemul public de pensii.

Sau si mai simplu:

Incepand cu data de ... se suspenda plata din bugetul Ministerului Muncii si Protecției Sociale a partii din pensiile de serviciu, inclusiv pensia de invaliditate și pensia de urmaș, care depășește nivelul pensiei din sistemul public ori, după caz, nu se acoperă potrivit legislației privind sistemul public de pensii.

2. In termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei OuG CNPP prin CTP emit decizii de revizuire in acest sens beneficiarilor de pensii de serviciu din competenta CNPP, cu punerea in plata doar a pensiei din sistemul public, dupa caz.

3. Incepand cu intrarea in vigoare a prezentei OuG CNPP are in competenta EXCLUSIV drepturile de asigurari sociale prevazute de L.263/2010. Orice prezedere contara de abroga. (na Nicaieri in L. 263/2010 nu se pomeneste de pensiile de serviciu si L. 303 spune doar ca suplimentul se plateste de la Bugetul de sta, nu spune cine!)

4. Un alt alineat cu actualizarea/abrogarea normelor interne ale CNPP pt. realizarea celor de mai sus.

Varianta asta e si greu de contestat la CCR, ca doar nu o sa dea ordin CCR Guvernului sa aloce bani de la bugetul de stat catre BASS, ar fi prea mult!

Nasol ca trebuie aplicata la toate pensiile de serviciu din competenta CNPP ca sa nu fie discriminare. Si pt. ca oricum se va ajunge la contestatii la CCR, cred ca macar Guvernul pune piciorul in prag si arata cine stabileste continutul dreptului de pensie in Romania! Si fiind OuG, intra imediat in vigoare si poti emite deciziile de pensie si trimise imediat impicinatilor si apoi mai vedem!



Cam rau sa ajungi sa-ti doresti raul altuia, dar si magistratii astia, mai ales cei din CCR!!!! Ma rog, nu ma mai bag!

MarcelF22

Raspuns
Cum drepturile acordate printr-o lege nu pot fi suprimate prin ordonanta, Guvernul ar putea sa-si asume raspunderea in Parlament cu o lege privind reforma pensiilor speciale.

Claudiu Marin said...


Marcel
18:31 (acum 21 de minute)


Pt. Dl. Claudiu Marin

Ok, de acord, prin lege, desi chiar in acest considerent CCR spune ca acordarea suplimentului "nu cade în sfera de protecţie constituţională a dreptului la pensie şi a dreptului de proprietate", deci nu e drept fundamental precum dreptul la pensie - cel din sistemul public.
Ma rog, stim deja ca CCR o invarte dupa cum ii convine.

Raspuns
S-au incurcat in propriile explicatii ilogice. Pana acum spuneau ca respectivul considerent nu se aplica pensiilor pentru magistrati; ei ar emana direct din Constituitie. Prin considerentele din Decizia 467/2023 au extins neretroactivitatea recaslcularii la toate pensiile de serviciu si implicit considera drept castigat intreaga pensie de serviciu, chiar si partea necontributiva.