Powered by Blogger.

Tuesday, November 28, 2023

Din nou despre regimul juridic al sporului OMM/SOSP

24 comments
Asfintit in deșert


 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

"(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei."

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 


"Despre principiul "Tempus Regit Actum" am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu "Tempus Regit Actum", la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.....

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume "Specialia Generalibus Derogant" respectiv "Generalia Specialibus Nonderogant". Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: "Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat."

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

"Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială."

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, "doar pe hartie".

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

24 comments:

Claudiu Marin said...

Dl. Claudiu Marin,

Se intelege ca prin admiterea de catre CCR a neconstitutionalitatii OUG 59/2017, act normativ pe care s-a bazat Decizia 16/2021 a ICCJ, Curtea Constitutionala va salva/spala imaginea ICCJ si aberatiile scrise de aceasta in Decizia 16/2021.

Nu era nevoie ca legiuitorul sa precizeze in textul art. 11 din L80/1995 daca beneficiul semnului onorific se aplica la
cuantumul pensiei nete sau brute, sau daca beneficiul este supus impozitarii sau nu, intrucat pensia bruta/cuantumul pensiei brute nu exista in anul 1995 iar pensiile inclusiv pensiile militare nu se impozitau.
Sintagma "cuantumul pensiei" din cuprinsul art. 11 din L80/1995 semnifica in epoca si in prezent pensia efectiv incasata de cel indreptatit, adica echivalentul din zilele noastre a pensiei nete ce rezulta din intreaga procedura de calcul a Legii 223/2015.

Atat ICCJ cat si CPS-urile, au afirmat cu nonsalanta si prostie/incompetenta ca legiuitorul nu precizeaza in textul art. 11 din L80/1995 la care cuantum al pensiei trebuie aplicat sporul (la cuantumul brut sau la net), ignorand sensul de aplicare la pensia neta incasata dat de legiuitor odata cu edictarea L80 in anul 1995.

Vointa legiuitorului se exprima intotdeauna in acte normative SCRISE, legi publicate in Monitorul Oficial, iar nu in presupuneri, interpretari prin analogie, supozitii si alte manevre speculative, asa cum a procedat ICCJ in Decizia nr, 16/2021 prin introducerea acestui spor in cuantumul pensiei brute fara a avea temei legal si cu incalcarea principiului tempus regit actum respectiv aplicarea beneficiului art. 11 la cuantumul pensiei incasate efectiv, adica la pensia neta.
Poate chiar faptul ca acest beneficiu se numeste "spor", a permis ICCJ sa jongleze si sa creeze confuzie, asimilandu-l cu un spor salarial incasat pe perioada activitatii.

Acest drept prevazut de art.11 din L80 se raporteaza la pensia neta DOAR ca la un reper de calcul si se determina procentual din pensia neta, avand o alta natura juridica si un alt izvor de drept, fiind reglementat de o lege speciala derogatorie de la legea cadru generala (L223/2015).
Cu alte cuvinte, pentru calcularea dreptului prevazut de art.11 din L80 trebuie calculata mai intai pensia neta din care ulterior se determina procentual acesta.

Legiuitorul putea la fel de bine sa aleaga un alt reper de calcul pentru stabilirea/determinarea lui, de ex.salariul minim sau mediu pe economie etc.


O seara buna tuturor!
Camaradul

Raspuns
Este evident ca introducerea sporului OMM in plafonul pensiei nete are la baza o gresita aplicare a OUG 59/2017. Sensul articolului 11 din L 80 este ca sporul OMM se calculeaza din cuantumul pensiei rezultate din aplicarea legii pensiilor in vigoare, pentru cei pensionati dupa 15 09 2017 legea finnd L 223/2015 modificata prin OUG 59/2017, respectiv din cuantumul care nu poate fi mai mare decat netul bazei de calcul.
Logic, cum am spus, nu poti introduce sporul OMM in plafonul net fara sa-l introduci mai intai in netul bazei de calcul, similar cum s-a procedat prin art 84 din OUG 114/2018 cu indexarile. Fara articolul 84 cei pensionati dupa 31 12 2018 ar fi pierdut toate indexarile ulterioare, acestea topindu-se in plafonul net neindexat.

Claudiu Marin said...

Mitica
00:18 (acum 10 ore)
către eu

DESPRE LOGICĂ ȘI RĂBDARE ! Prin prisma art.84 punctul 2 din OUG nr.114 /2018, prin care a fost modificat art.60 din Legea nr.223 / 2015 ! Ce înseamnă media soldelor nete corespunzătoare celor brute cuprinse în baza de calcul a pensiei ?! Aceasta nu poate fi altceva decât un cuantum al primei medii și care-i corespondent celui aferent celei de-a doua ! Iar o astfel de corespondență vizează ceea ce rezultă din media soldelor brute după ce ce se rețin contribuțiile și impozitul, acestea din urmă reprezentând - conform reglementărilor în vigoare - 41,5% ! Drept urmare, media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei reprezintă 58,5% ! Așadar, ai o medie a soldelor brute de 10000 lei...corespondentul ei net este de 5850 lei ! Sau, de exemplu...ai o medie a soldelor brute de 11000 lei...corespondentul net este de 6435 lei ( 11000 x 58,5% ), ș.a.m.d. . Acest cuantum al mediei soldelor brute din baza de calcul a pensiei este o constantă, fiind utilizat - EXCLUSIV - la momentul stabilirii pensiei militare de stat ! În consecință și corespondentul lui net, respectiv cel al mediei soldelor nete... reprezintă la rândul său o constantă, fiind în raport direct de proporționalitate - prin prisma contribuțiilor și a impozitului - cu cel dintâi ! Și atunci - prin prisma art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018, prin care a fost modificat art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015 - de ce...după prima indexare a pensiilor incidente art.84 susmenționat...casele de pensii aplică următoarea indexare...nu la media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei ( cum o prevede - în mod explicit și expres - OUG nr.114 / 2018 ), ci... la media deja indexată a acestora și care nu are niciun corespondent cu media celor brute din baza de calcul, această ultimă medie fiind, așa cum am menționat...o constantă ! Un exemplu simplu pentru facilitarea înțelegerii : a) prima indexare la pensie, de exemplu cu 3%, cu o medie a soldelor brute de 10000 lei și corespondentul net de 5850 lei ( 58,5% ). Rezultă 5850 x 3% + 5850 = 6026 lei ; b) indexarea a doua - de exemplu cu 4% - utilizată în parametrii aceleași medii a soldelor brute din baza de calcul a pensiei, iar aceasta pentru că... această bază este MEREU O CONSTANTĂ, respectiv 10000 lei pentru exemplul luat... și implicit corespondentul ei net este de 5850 lei.. Rezultă 5850 x 4% + 5850 = 6084 lei. Dacă aplici 4% la 6026 lei ( 6026 fiind rezultat din prima indexare ), înseamnă că aplici rata inflației nu la media soldelor nete corespunzătoare celor brute, respectiv la 5850 lei corespondenți celor 10000 de lei ( cum o prevăd reglementările în vigoare ) ci...la 6026 lei...care-s corespunzători sumei de 10301 lei ! Dar...media soldelor brute din baza de calcul a pensiei este una și aceeași MEREU, respectiv - pentru exemplul luat - 10000 lei ! Nicicum 10301 lei ! Având în vedere faptul că art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018 - cu trimitere la art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015 - precizează faptul că la suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației asupra mediei soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul a pensiei...se adaugă suma rezultată și care reprezintă intervenția ratei medii anuale a inflației în prima operațiune de indexare ( pentru exemplul luat )...întrebare : de ce casele de pensii aplică, în mod ilegal - pentru exemplul luat - 4% la 6026 lei net ( un net care nu corespunde mediei soldelor brute din baza de calcul a pensiei, respectiv acelui constant 10000 lei )...și nu 4% la 5850 lei... și la care să se adauge intervenția ratei medii anuale a inflației din prima operațiune de indexare, respectiv, cu cât a crescut pensia netă după prima indexare... adică cu 176 lei ( 6026 - 5850 ) ?!

Claudiu Marin said...

continuare

Altfel spus, în loc de a acorda un cuantum legal al indexării pensiilor după prima operațiune...casele de pensii interpretează abuziv prevederea legală explicită ! Concluzionând, prin prisma exemplului luat...la a doua indexare : a) legal : 4% x 5850 + 5850 + ( 6026 - 5850 ) = 6260 lei ! b) ilegal ( cum.procedează casele de pensii ) : 4% x 6026 + 6026 = 6267 lei ! Ceea ce trebuie reținut este faptul că...la mai multe indexări...diferența, minoră în primă fază...doar pentru exemplul luat ( 6267 față de 6260 )...crește anual, dar nicicum aritmetic, ci... exponențial....ajungând la ZECI ȘI SUTE DE LEI LUNAR ! Prin prisma numărului celor pensionați de după 2017..."gaura" e de ceva multe milioane de euro ! Aloo...Curtea de Conturi...dormi ?! Suntem de acord să respectăm legea...bună, rea...fie că ne convine, fie că nu ?! Sau suntem...ipocriți ?!

Raspuns
Art 84 nu a modificat modul de calcul a cuantumului pensiei ci numai procedura de indexare, astfel incat si cei pensionati dupa 31 12 2018 sa beneficieze de indexari.
Ai dreptate ca potrivit art 84 indexarea se aplica numai la baza neta de calcul de la momentul deschiderii dreptului de pensie si nu la cuantumul net in plata.

Claudiu Marin said...

Camaradul
a spus
Dl. Claudiu Marin,

Prin interpretarea data in Decizia 16/2021, ICCJ si-a depasit competentele (si-a atribuit puteri de legiferare), si a rastalmacit sensul si limitele legii, incalcand prevederile art.124 din Constitutie, prevederi care se regasesc si in statutul judecatorilor si procurorilor (L303/2022).

Daca legiuitorul ar fi dorit/s-a gandit sa......sau sa........asa cum abereaza ICCJ in intreaga D16/2021 ar fi modificat/ completat dispozitiile art.11 din L80/1995. Dar ce sa vezi??? Legiuitorul nu a schimbat nici macar o virgula din cuprinsul art.11 L80/1995, sensul de aplicare ramanand acelasi adica de calculare la pensia incasata efectiv, pensia neta.

Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca instantele judecatoresti obisnuinte, incluziv ICCJ instanta cu rol in unificarea practicii judiciare - nu pot depasi prin interpretare sensul si limitele legii si ale Constitutiei, in acord si cu prevederile art. 124 alin.(1) si (3) din Constitutie.

”Or, Curtea a statuat constant, în jurisprudența sa, că prevederile art. 61 alin. (l) din Constitutie stabilesc că ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a tării", iar competenta de legiferare a acestuia cu privire la un anumit domeniu nu poate fi limitată dacă legea astfel adoptată respectă exigentele Legiifundamentale (Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). Totodată, Curtea a statuat că a permite celui care interpretează și aplică legea penală, în absenta unei norme exprese, să stabilească el însuși regula după care urmează să rezolve un caz, luând ca model o altă soluție pronuntată într-un alt cadru reglementat, reprezintă o aplicare prin analogie a legii penale ”(Extras Decizia CCR 358/2022 publicata in M0565/09.06.2022).

Tot ”o aplicare prin analogie” a facut ICCJ si in Decizia nr. 16/2021, ce-i drept in alt domeniu, dar care apartine tot Dreptului Public, practic intreaga demonstratie facuta de ICCJ in motivarea Deciziei nr. 16/13.09.2021 este bazata pe simple supozitii si afirmatii de genul „este evident ca legiuitorul a avut in vedere....,„cu siguranta legiuitorul s-a gandit si a dorit..." etc si alte supozitii si presupuneri, analogii si asemanari care nu au niciun suport de text legal publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. Iar prin aceasta interpretare concreta si obligatorie a ICCJ eu apreciez ca s-au incalcat competentele constitutionale ale judecatorilor edictate potrivit art. 124 alin. (1) si (3) din Constitutie, conform carora justitia se infaptuieste in numele legii (nu al unor presupuneri/supozitii nescrise si nepublicate), iar judecatorii sunt subordonati legii, ei neavand competente de legiferare ori modificare a actelor normative de rangul legii.

Asa cum am subliniat anterior, vointa legiuitorului se exprima intotdeauna in acte normative SCRISE, legi publicate in Monitorul Oficial, iar nu in presupuneri, interpretari prin analogie, supozitii si alte manevre speculative, asa cum a procedat ICCJ in Decizia nr, 16/2021, ignorand sensul dat de legiuitor odata cu edictarea Legii 80 in anul 1995.

O zi buna tuturor,

Camaradul.

Raspuns
Acolo unde legea nu este precisa nu poate fi interpretata in sensul in care nu produce efecte sau elimina unele drepturi.
In 1995 legea nu putea sa prevada ca in viitor se aplica impozite si contributii pe pensie sau ca se introduce cuantumul plafonat la netul bazei de calcul, astfel incat pensia sa nu fie mai mare decat solda lunara bruta.
Pentru pensiile stabilite dupa 15 09 2017 cuantumul care conteaza, calculat potrivit Legii nr. 223/2017, modificata si completata prin OUG 59/2017 si art. 84 din OUG nr. 114/2018 este cel plafonat la netul bazeui de calcul.
Intr-adevar, cu ce drept Casele Sectoriale si instantele au interpretat ca sporul OMM se calculeaza din cuantumul brut, calculat doar de forma dupa anul 2017?

Claudiu Marin said...

Camaradul
Pentru dl. Mitica

Referitor la art.84 din OUG 114/2018 privind indexarea pensiilor colegilor pensionati dupa 2017 este corect si legal din punctul meu de vedere asa cum se procedeaza in prezent (nu e vorba de "dobanda la dobanda").

Indexarea anuala a pensiilor nu reprezinta o marire/crestere a pensiilor la care se aplica o alta marire (cum sugerati) ci este o operatiune legala de conservare a valorii pensiilor, a puterii lor de cumparare. Practic, vorbim de aceeasi baza prevazuta in art.84 din OUG 114/2018 insa actualizata cu rata medie a inflatiei.

Altfel, vorbim de o devalorizare si mai accelerata a pensiilor (si asa inflatia reala este mai mare decat inflatia declarata a INS la comanda politicului).

O zi buna,
Camaradul


Claudiu Marin said...

@Camaradul
Baza de calcul a pensiei militare ramane aceeasi ca la momentul deschiderii dreptului de pensie. Ea nu se majoreaza decat prin recalcularea pensiei sau prin actualizare. Nu este cazul la indexare.Indexarea majoreaza numai cuantumul pensiei.
Baza de calcul neta se indexeaza numai in situatia in care pensia neta, stabilita potrivit art. 28-30 si indexata, depaseste valoarea mediei nete a bazei de calcul.
De exemplu, in cazul pensiilor militare stabilite potrivit art. 19 si 26, pensia neta stabilita din pensia bruta este mult mai mica decat baza neta de calcul. Aici se majoreaza micuta solda neta pana cand prin indexare depaseste baza neta de calcul.
Cand pensia neta indexata depaseste baza neta de calcul, cea de la momentul deschiderii dreptului de pensie, atunci se indexeaza si baza neta de calcul dar numai pentru a stabili cat din indexarea pensiei nete ramane in plata.
De aceea art. 84 a stabilit ca pensia neta in plata nu poate depasi valoarea bazei de calcul indexata cu procentul ultimei indexari la care se adauga valorile indexarilor din anii anteriori.


Daca avem 3 indexari de 4,8%, 3,1% si 13,% in care baza neta de calcul este 5000 lei avem o pensie indexata succesiv transpusa in urmatorul calcul:
5000 + 4,8% x 5000 + 5000 +3.1% x5000+5000+13,8% x5000 = 5000+ 5000(4,8%+3,1% +13,8%)=5000 + 21,7x5000=6085 lei

5000 + 4,8% x 5000 =5000+240 prima indexare
5000 + 3,1% x 5000 --> 5000+155+240 a doua indexare
5000 +13,8% x 5000 --> 5000+690+240+155= 6085 lei a treia indexare

Claudiu Marin said...

Mitica
22:13 (acum 2 ore)
către eu

Pentru Camaradul : aprofundează art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015 ( modificat prin art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018 ) și o să constați că atât ceea ce spun eu, cât și Claudiu reprezintă varianta corectă și legală

Claudiu Marin said...

puiu paul
a spus:

În legătură cu OMM sau SOSP există o grămadă de sentințe civile ale instanțelor de judecată de respingere a acțiunilor civile formulate de rezerviști după contestarea deciziei la casele de pensii!! La aceste situații de respingere a acțiunilor în legătură cu modul de calcul al OMM sau SOSP, nu s-ar fi ajuns dacă reprezentanții caselor de pensii MAN, MAI și SRI nu ar fi profitat de lipsa existenței unei metodologii de aplicare a prevederilor OUG 59/2017 după adoptarea acestui act normativ și până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe!!! Intrucat OUG 59/2017 a fost adoptata in mod populist și în regim de urgență, fără a exista nici un motiv temenic de către PSD, decât acela de a mai ciupi din pensiile militare pentru a mai aduce niște bani la buget, OUG 59/2017 fiind redactată în grabă pe colțul mesei, dovadă fiind ca s-a ajuns sa se creeze o confuzie între sintagma indexare și actualizare, care a fost ulterior corectată sau definită pe înțelesul tuturor tot cum au vrut politrucii prin OUG 114/2018, s-a ajuns la instituirea unei practici judiciare unitare bază pe aberațiile sustinute în apărare de reprezentanții caselor de pensii MAN, MAI și SRI!!
După adoptarea OUG 59/2017, reprezentanții caselor de pensii MAN,MAI și SRI au știut ca s-a omis, datorită incompetenței celor care au contribuit la elaborarea acestui act normativ, elaborarea unor noi norme metodologice de calcul a pensiilor militare!! Reprezentanții caselor de pensii nu au luat nicio inițiativă în acest sens întrucât OUG 59/2017 a fost elaborată și adoptată în luna iulie 2017 și publicată în monitorul oficial, fără avizul consiliului legislativ, și urma să intre în vigoare foarte repede și fiind și o perioadă a concediilor de odihnă au lăsat-o baltă, fără să inițieze un proiect prin care să se solicite adoptarea printr-un HG sau ordin de ministru a elaborarea unei noi metodologii de calcul!! Toți reprezentanții caselor de pensii MAN, MAI și SRI cunosc ca s-ar fi impus elaborarea și adoptarea unei noi metologii de calcul a pensiilor militare după intrarea în vigoare a OUG 59/2017!!Aceasta omisiune ar fi putut fi corectată de cei care au elaborat OUG 114/2017, așa cum au procedat și au clarificat-o cu desființarea actualizării pensiilor militare, dar reprezentanții caselor de pensii MAN, MAI și SRI nu au insista pe această temă, preferând să calculeze pensiile pe o metodologie inexistentă, care nu a mai fost adaptată intrarea în vigoare a OUG 59/2017 și OUG 114/2018!! Este hilar ca pensiile militare se STABILESC și în continuare după data de 15.09.2017 FARA A EXISTA norme de calcul adaptate la OUG 59/2017 și OUG 114/2018, DUPĂ NORME PROPRII INVENTATE de către cei de la casele de pensii, fără a exista nicio bază legală, aceștia cu rea credință cunoscand ca nu exista decât doar vechea normă de calcul al pensiilor militare care erau valabile doar cat a fost în vigoare OUG 57/2015 care a fost modificată de OUG 59/2017!!!!
Redau motivarea adoptării OUG 57/2015 și trageți concluzii singuri cum cei de la casele de pensii s-au prefăcut ca au uitat ce s-a întâmplat în trecut și cum în înțelegere și complicitate cu magistrații și-au batut si își bat joc în continuare de drepturile rezerviștilor diminuând pensiile militare, politrucii incalcand toate principiile in scopul diminuarii drepturilor rezerviștilor !!!!���� ����������
OUG 57/2015:

Claudiu Marin said...

continuare
puiu paul

Având în vedere faptul că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016 şi luând în considerare faptul că în textul acesteia există prevederi arbitrare în interpretare care pot determina diferenţieri de tratament aplicabil pensionarilor în etapa de stabilire, recalculare şi/sau actualizare a pensiilor militare de stat,
ţinând cont că, în condiţiile neadoptării măsurilor de modificare şi completare a Legii nr. 223/2015, este imposibilă emiterea normelor juridice de rang inferior şi există riscul apariţiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012,
având în vedere faptul că la data de 1 ianuarie 2016 intră în vigoare Legea nr. 223/2015, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, nu mai sunt aplicabile pensiilor militare, ceea ce conduce la diminuarea drepturilor aflate în plată, stabilite la nivelul pensiei minime garantate, respectiv diminuarea cuantumului pensiei sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru pensionari

Claudiu Marin said...

Camaradul
a spus

Dl. Claudiu Marin,

Pt.@Mitica

Baza de calcul (media veniturilor brute pe 6 luni consecutive) este doar un reper/punct de pornire la stabilirea pensiei militare in momentul deschiderii dreptului la pensie si atat. In rest nu are relevanta, exista la dosarul de pensionare, in decizia de pensionare.
Cuantumul pensiei militare conteaza (brut si net), care face obiectul indexarii anuale cu rata medie a inflatiei cunoscute la 1 ianuarie. Cand m-am referit la baza de calcul si am invocat OUG114/2018 am avut in vedere aceste cuantumuri (brut si net).

@ Mitica

Unde, in care lege (sau OUG) se dispune indexarea mediei soldelor nete asa cum propui? Indexarea anuala se aplica la cuantumul pensiei.
Sintagma "cuantumul pensiei" din art.59 si 60 al L223/2015 include atat cuantumul initial al pensiei de la momentul pensionarii cat si indexarile anuale adaugate care sunt un drept legal castigat (art.59 si 60 din L223 modificate prin OUG 59/2017 si OUG 114/2018).
In plus, nu toate cuantumurile pensiilor nete sunt egale cu media soldelor nete la fiecare.

@Mitica
Cum ai tras concluzia ca notiunea de "cuantumul pensiei" din cuprinsul art.84 din OUG 114/2018 este acel cuantum initial de la momentul pensionarii? Scrie pe undeva cuantumul pensiei INITIALE sau cuantumul din decizia de pensionare?
INDEXARILE ANUALE SUNT DREPTURI LEGALE CASTIGATE! Inflatie exista peste tot in lume.



O zi buna tuturor!

Camaradul

Claudiu Marin said...

Camaradul
a pus
Dl. Claudiu Marin,

Aici nu e vorba de neclaritatea legii, ci ne nerespectarea legii.
Avem un sens clar de aplicare la pensia incasata(neta) DAT DE LEGIUITOR, valabil si in prezent, si pe de alta parte avem interpretarea ICCJ (obligatorie inclusiv pentru CPS-uri) de aplicare la pensia bruta. Prin interpretare, ICCJ a depasit sensul si limitele legii.

Prevalenta in situatia de fata are vointa legiuitorului si sensul de aplicare pe care l-a dat, nu interpretarea stramba a ICCJ, judecatorii sunt subordonati legii nu deasupra legii (art.124 Constitutie).

O zi buna,
Camaradul

Raspuns

In comentariul de mai sus eroarea fundamentala, pe care au facut-o si Casele Sectoriale, este in formularea "pensia incasata(neta)"
Pensia incasata(acordata) potrivit OUG 59/2017 nu este pensia neta, ci doar o parte din pensia neta stabilita potrivit art. 3 lit. m) din L 223/2015
Intr-adevar este vorba de nerespectarea legii, in sensul nerespectarii art. 84 din OUG 114/2018, dar hai sa vedem cine nu a respectat legea. Eu zic, ca si Mitica, ca onorabilii de la Casele Sectoriale aplica gresit articolul 60 alin 2 si 3, asa cum a fost modificat prin art. 84 din OUG 114/2018.
Potrivit art. 59, aplicabil atat pensiilor stabilite anterior, cat si ulterior OUG 59 2017, indexarea se aplica la cuantumul brut al pensiilor.
Oricat ai cauta, si cu lumanarea, nu gasesti in art 60 vreo dispozitie din care sa rezulte ca indexarea s-ar aplica la cuantumul acordat in plata. Dispozitiile acestui articol permit pentru stabilirea cuantumului acordat sau rezultat compararea cuantumului net rezultat din cel brut indexat cu valoarea bazei nete de calcul de la stabilirea pensiei.
Confuzia pleaca de la citirea gresita a alin.(2) din art. 60 in care referirea la cuantumul net este gresit inteleasa ca ar fi cuantumul in plata.
Nu, se indexeaza cuantumul brut al pensiei militare, calculat potrivit art. 28-30 si 108 din L 223, se calculeaza din el pensia neta prin scaderea impozitului pe pensie, nu impozitul pe salarui/solda lunara, si se compara aceasta pensie neta cu baza neta de calcul de la stabilirea pensiei.
In cazul ca aceasta pensie neta este mai mica decat baza de calcul, situatie frecventa in cazul pensiilor stabilite potrivit art. 19 si 26 din L 223/2015, aceaasta pensie neta ramane cuantum acordat in plata.
Daca aceasta pensie neta, repet,rezultata din cuantumul brut indexat, este mai mare decat media soldelor nete din baza de calcul initiala, se acorda acest cuantum al pensiei cu conditia sa nu fie mai mare decat baza neta de calcul indexata si ea cu acelasi indice de inflatie.



Art. 60 alin(2)

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăşi suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflaţiei, în condiţiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

Claudiu Marin said...

Sa vedem, fata de calculul prezentat mai sus, unde duce confuzia intre pensia neta rezultata din pensia bruta si pensia in plata acordata, dupa compararea ei cu baza de calcul neta, astfel incat pensia acordata sa nu fie mai mare decat media neta a soldelor lunare din baza de calcul.
In loc sa indexam pensia neta si baza de calcul, hai sa indexam pensia acordata in plata, asa cum au procedat si Casele Sectoriale.

5000 +4,8% x 5000=5240 lei - prima indexare
5240+ 3,1% x 5000=5402 lei a doua indexare
5402 +13,8% x5000=6147 lei a treia indexare.
Casee acorda in plus fata de dispozitiile legale suma de 6140-6085= 55 lei

Claudiu Marin said...


Mitica
20:49 (acum 1 oră)
către eu

UN ALT ARGUMENT AL AMPLIFICĂRII INECHITĂȚILOR EXISTENTE LA PENSIILE MILITARE DE STAT ! Exemplu concret ! Anul de grație 2023 : două pensii "pe card", absolut identice, respectiv...6500 lei, una stabilită în 2016 și una în prezent ! Care sunt efectele indexărilor și impozitării acestora pentru o perioadă viitoare de câțiva ani ?! Pentru aceasta - în scopul simplificării și concretizării celor abordate, ne raportăm la o perioadă viitoare de 6 ani, cu indexare constantă de 5% și cu actualele elemente ale câștigului salarial mediu brut pe economie și implicit, a celui net aferent ! Iată rezultatele : a) pensia "pe card" a celui trecut în rezervă în 2023 crește progresiv față de a celuilalt, ajungând ca diferența dintre ele să fie - în 2029 - de...266 lei lunar ! Aceasta, ca urmare a modului "original" de aplicare - de către casele de pensii - a prevederilor art.60 alin.(3) din Legea nr.223 / 2015 ( modificat prin art.84 punctul 2 din OUG nr.114 / 2018 ) ! b) pensia "pe card" a celui trecut în rezervă în anul 2023 este mai mare față de a celuilalt - în anul 2029 - cu...6 lei ! Aceasta, ca urmare a aplicării legale a articolului susmenționat și nu cum procedează - în mod "original" - casele de pensii, acestea "nevăzând și neînțelegând" cum începe prima parte a articolului 60 alin.(3) ! În sinteză, acolo se precizează faptul că se aplică rata inflației la media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul ! Tot pe un exemplu : dacă ai o medie a soldelor brute de 10000 lei ( aceasta fiind o constantă, utilizată pentru stabilirea pensiei ), cea netă corespunzătoare este de 5850 lei ( adică 58,5%, diferența, respectiv 41,5%, reprezentând-o contribuțiile și impozitul ) ! Pe cale de consecință, la a doua indexare, rata inflației - prin prisma art.60 alin.(3) - se aplică tot la 5850 lei, la care adaugă intervenția ratei în prima operațiune de indexare ! Altfel, dacă aplici - de exemplu, 5% la ce a rezultat din prima operațiune ( = 6143, respectiv 5% x 5850 + 5850 ) - înseamnă că nu mai respecți ceea ce prevede expres art.60 alin.(3) în prima parte a acestuia, respectiv aplicarea ratei inflației la media soldelor nete corespunzătoare celor brute ! De ce ?! Simplu, pentru că 6143 lei nu e corespondent ( nu reprezintă 58,5% ) al mediei soldelor brute de 10000 lei și care este o constantă mereu !

Raspuns
De acord, dar adresez rugamintea cititorilor, nu dvs, sa nu mai spunem pensie neta pensiei militare acordate potrivit OUG 59/2017 si art. 84 din OUG 114/2018 pentru ca pensia acordata nu este egala cu pensia neta rezultata din fiscalizarea pensiei brute, ci doar o parte din ea.
Haideti sa-i spunem, cum o denumeste si art. 84, pensie militara acordata, pensie care nu poate fi mai mare decat media soldelor nete. Mai mica poate sa fie.
O precizare, media soldelor nete se indexeaza numai in situatia in care este depasita valoric de pensia neta rezultata din fiscalizarea cuantumului brut indexat.

Claudiu Marin said...

B V
01:34 (acum 7 ore)
către eu

Mitică. Logica dumneavoastră este greșită. Ca să-mi schimb părerea vă rog să-mi răspundeți la o singură întrebare, cu mențiunea că în loc de 6.500 lei o să folosesc 5.500 (explicația este mai jos).

Deci. Pensia de 5.500 lei din 2016 a primit-o (vorbesc de caz concret, ieșit la pensie în iulie 2016, eu în noiembrie 2016) fostul meu Cdt. de U.M. (prima pensie);

Pensia de 5.500 lei din 2023 o are un M.M.Pr. sau Plt.adj.pr. care a primit în plus față de noi din 2016 și până în 2023, următoarele majorări:

- Grupele de muncă plătite procentual;

- Seviciile executate (la un M.M. / Sof. este între 250-300 lei în funcție de gradul funcției / bagă 4 servicii / lună în ultimele 6 luni, ura și la gară);

- Solda de grad majorată conform HG nr. 28/2023 (Armata lui Papură Vodă / activi DA, pensionari NU);

- Nu știu dacă primesc și spor de fidelitate. ??????

- Majorările conform Legii nr. 153/2017 la zi (nu mai sunt restanțe).

Întrebare: Despre care inechități vorbiți dumneavoastră că eu nu pricep ?

Eliminați întâi inechitățile dintre pensii prin aducerea lor la Grade, Funcții, Vechime egale = Pensii egale, după care mai vorbim de ce și cum primesc / cresc pe viitor.

Raspuns
Eu constat ca Mitica insista pe greseala Caselor Sectoriale de a indexa cuantumul pensiei acordate prin OUG 59 si 114, in loc sa indexeze pensia bruta, sa extraga pensia neta din ea si apoi s-o compare cu baza de calcul neta indexata, pentru a stabili valoarea pensiei acordate dupa indexare.
Mitica nu comenteaza aci modul de constituire a bazei de calcul la stabilirea pensiei.

Claudiu Marin said...

Mitica
a spus
Mulțumesc, Claudiu ! Sper să fi priceput și BV ! La mulți ani, România !

Claudiu Marin said...

Dl. Claudiu Marin,

Pt.@Mitica,

Asa cum am mai subliniat, rationamentul tau este gresit!

Articolul 84 din OUG 114 /2018 modifica/completeaza art.59 a L223 si dispune la alin.1 ca indexarea CUANTUMULUI PENSIEI AFLAT IN PLATA la 31.12 a anului curent se indexeaza la inceputul anului viitor cu ultima rata medie cunoscuta a inflatiei. Iar asta aplica CPS-urile corect si legal an de an!
Nu vorbeste nicaieri in cuprinsul art.84 din OUG 114/2018 ssu OUG 59/2017 de cuantumul pensiei din decizia de pensionare ori cuantumul pensiei initiale de la momentul trecerii in rezerva, cum gresit calculezi.

Art.84 OUG 114/2018

1. Articolul 59 va avea următorul cuprins:
"(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la această dată şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică".

Legiuitorul nu dispune ca numai cuantumul pensiei brute sa se indexeze, ci cuantumul pensiei aflat in plata (pensia incasata). Daca s-ar indexa numai cuantumul brut al pensiei, nu ar mai fi valabila corelatia procentuala dintre brut si pensia incasata.
Sintagma "CUANTUMUL PENSIEI AFLAT IN PLATA" include cum e firesc si indexarile anuale anterioare, care sunt de fapt "incercari" de reparare a devalorizarii pensiei cauzate de inflatie, indexari care fac parte deci din cuantumul pensiei incasate (drepturi legale castigate cum am subliniat anterior).

Discrepantele de care amintesti, sunt consecinta mai ales a cadrului legislativ foarte schimbator in ultimii ani in ceea ce priveste drepturile cadrelor militare la trecerea in rezerva.

O zi frumoasa tuturor colegilor!
La multi ani Romania!
Camaradul

Raspuns
Il las pe Mitica să replice, dar chiar nu exista vreo corelatie matematica intre cuantumul net acordat( nu poate fi mai mare decat netul bazei de calcul) si cuantumul brut al pensiei stabilit procentual din brutul bazei de calcul.
S-a inventat si indexarea bazei nete de calcul tocmai pentru ca indexarile pentru ciucalati sa nu se piarda, ca si sporul OMM, in netul bazei de calcul reglementat de OUG nr. 59/2017 ca plafon al pensiei nete acordate.

Claudiu Marin said...

Mitica
a spus

Camaradul

îți propun ceva : bagă picioarele într-un lighean cu apă rece, ia o foaie de hârtie ș-un pix și...citește pe litere art.60 alin.(3) !🤣🤣🤣 Apoi fă o simulare , cu cifre - după ce ai făcut o indexare conform art.60 alin.(2) - cu o a doua indexare, conform alin.(3) ! Te ajut cu un exemplu cu cifre, puțin : 1. Media soldelor brute = 10000 ; 2. Pensia brută = 10200. Arată cum aplici concret - cu cifre, nu vorbe - o primă indexare ( să zicem cu 2,6% ), conform art.60 alin.(2) și apoi pe a doua indexare ( să zicem 5,1% ), conform alin.(3) ! Tu nu pricepi, că doar nu ai "orbu' găinii"🤣...că la alin.(3) scrie negru pe alb că rata se aplică la media soldelor nete corespunzătoare celor brute din BC ?! Păi dacă BC este o constantă tot timpul ...media soldelor nete care-i corespund...nu e tot o constantă ?! Dăăă !🤣 Aștept răspunsul tău - numai cu cifre, nu vorbe - pentru exemplul luat ! Arată întâi - cu cifre - cum aplici alin.(2), iar apoi - tot cu cifre - alin.(3) și din care să rezulte cele două componente din el ! Vezi că alin.(3) - repet - are două componente ! Dacă vei vorbi vorbe...ele nu vor arăta decât că : 1) fie că chiar nu pricepi alin.(2) și (3) ! 2) fie ocolești răspunsul..iar "dialogul" nostru se încheie aici ! Fii sănătos !

Claudiu Marin said...

Mitica
18:43 (acum 53 de minute)
către eu

Logică elementară pentru prima parte a alin.(3) al art.60 din 223 ( modificat prin OUG 114 ) : a) media soldelor brute din baza de calcul ( 10000 pentru exemplul luat ) este cea din care se stabilește pensia la data deschiderii dreptului de pensie ! Ea este o constantă ! b) acestei medii îi corespunde media soldelor nete în procent de 58,5% din ea, deoarece 41,5% reprezintă contribuțiile și impozitul ! c) dacă aplici rata inflației la orice altă medie a soldelor nete, ea nu ar mai corespunde mediei celor brute ! Doar ca exemplu : dacă aplici rata inflației la o medie a soldelor nete de 5900 lei ( în loc de 5850 ), această medie, respectiv 5900, nu mai corespunde mediei soldelor brute de 10000 ! 5900 nu mai reprezintă 58,5% din 10000 ! d) în prima parte a alin.(3) a art.60 se menționează că rata inflației se aplică la media soldelor nete CORESPUNZĂTOARE celor brute din BC ! Prin urmare, nu aplici rata inflației la 5900 ( care nu e CORESPUNZĂTOARE lui 10000, adică nu reprezintă 58,5% din ea ), ci la 5850 ( care e CORESPUNZĂTOARE lui 10000, pentru exemplul luat ) ! După ce ai făcut aceasta ...adaugi - cum spune partea a doua a alin.(3) suma care reprezintă intervenția ratei în prima operațiune de indexare ( mă refer la exemplul luat, adică cel cu două indexări ) ! Această intervenție înseamnă cu câți lei a crescut pensia ACORDATĂ după prima indexare ! Seară bună, tuturor !

Raspuns
Incurci notiunile, Mitica, desi logica este corecta.
Pensia acordata ciucalatilor nu este parte nici din media soldelor brute si nici din media soldelor nete din baza de calcul.
Pensia acordata este parte din pensia neta rezultata din pensia bruta: Pensia acordata nu poate fi mai mare decat media neta a bazei de calcul Art. 84 spune ca si indexeaza pensia neta, nu pensia acordata.
La indexare se indexeaza media soldelor nete numai, subliniez, numai in situatia in care pensia neta indexata, calculata potrivit art. 3 lit. m), este mai mare decat media soldelor nete care a stat la baza stabilirii pensiei. Se indexeaza si media neta a soldelor pentru a stabili pana la ce valoare se poate ridica pensia neta indexata, astfel incat indexarea sa nu se piarda dupa plafonarea reglementata de OUG nr. 59/2017. Pensia acordata dupa indexare este parte din pensia neta indexata, nu parte din media soldelor brute.
Regula stabilita de art. 84 trebuia sa acopere si situațiile in care pensia neta calculata potrivit art 3 lit. m) este mai mica decat media soldelor nete din baza de calcul.

Claudiu Marin said...

Mitica
19:13 (acum 1 oră)
către eu

P.s. Bineînteles că toate pensiile sunt indexate la brut, conform art.59, dar eu - prin exemplul luat - m-am referit strict la pensiile cărora li se aplică și art.60 ! Iar exemplul ( 10000 = media soldelor brute din BC ; 10200 = pensia brută ) vizează o pensie care are cuantumul net rezultat din cel brut mai mare decât media soldelor nete corespunzătoare celor brute din baza de calcul !

Claudiu Marin said...

Mitica
vin., 1 dec., 21:19 (acum 4 ore)
către eu

Claudiu, poate m-am grăbit și nu am fost foarte exact la exprimare (... de', cârnații și pălinca.. de 1 de Decembrie !🤣 ), dar ideea de bază e similară in cazul amândurora

Ca să mă refer la exemplul luat :
1) pensia militară de stat în cuantum brut = 10200 lei ;
2) pensia netă aferentă celei brute, după impozitarea celei dintâi = 9380 lei ;
3) media soldelor brute din baza de calcul = 10000 lei ;
4) media soldelor nete corespunzătoare celor brute = 5850 lei ;
5) pensia netă limitată la media soldelor nete ( art.60 alin.(1) din 223 ) = 5850 lei ;
6) pensia brută indexată ( art.59 din 223 )= 10465 lei ( 10200 x 2,6% + 10200 ) ;
7) pensia netă aferentă celei brute indexate, după deducerea impozitului = 9618 lei; 8) pensia netă limitată la media soldelor nete ( art.60 alin.(1) din 223 ) și indexată cu rata inflației ( art.60 alin.(2) = 6002 lei ( 5850 × 2,6% + 5850 ) ;
9) pensia brută după a doua indexare ( art.59 din 223 ) = 10999 lei (10465 x 5,1% + 10465 ) ;
10) pensia netă aferentă celei brute după a doua indexare, urmare a deducerii impozitului = 10099 lei ;
11) pensia netă limitată la media soldelor nete ( art.60 alin.(1), după a doua indexare = 5,1% × 5850 + 5850 + 152 ( intervenția ratei în prima operațiune de indexare ) = 6300 lei !
Seara cu bine !

Raspuns
Precizare: pensia neta limitata la media soldelor nete din baza de calcul este denumita de OUG 114/2018 pensie acordata/rezultata.
Nu aceasta fractiune de pensie neta se indexeaza ci intregul ei rezultat din fiscalizarea pensiei brute.

Claudiu Marin said...

Mitica
09:50 (acum 25 de minute)
către eu

Știu de cuantumul acordat și că nu acesta se indexează ! Weekend fain !

Raspuns

Precizarea nu este pentru d-ta ci pentru acei cititori carora le convine calculul gresit al Caselor de pensie.
Nu ar strica sa mai fie controlate o data de Curtea Constitutionala. Oricum, au dovedit ca decidentii nu stiu sa citeasca in limba romana.

Claudiu Marin said...

Sa luam o pensie militara stabilita in decembrie 2023 cu un cuantum acordat cu 100 lei mai mic decat baza neta de calcul de 8200 lei.
Cum se va indexa cu 13,8% la 01 01 2024?
Fiind mai mic decat baza neta de calcul, cuantumul acordat este egal cu pensia neta rezultata din fiscalizarea pensiei brute si potrivit art 84 putem sa indexam cu 13,8 chiar cuantumul acordat
Cuantumul acordat de 8100 lei indexat cu 13,8% da 8100 + 13,8 x 8100=9218 lei
Vedem ca depaseste baza neta de calcul de 8200 lei, caz in care indexam si baza neta de calcul 8200 +13.8% x 8200= 9332 lei
Cuantumul acordat ramane pensia neta,stabilita din pensia bruta, indexata cu 13.8% , deci 9218 lei, care este mai mic decat 9332.
Va las placerea de a calcula cum se indexeaza in ianuarie o pensie militara stabilita in luna decembrie 2023 cu un cuantum acordat dintr-o pensie neta fiscalizata mai mare cu 300 lei decat media neta a soldelor din baza de calcul de 8100 lei. Cuantumul acordat este fara dubii suma de 8100?

Claudiu Marin said...

Pentru ca nimeni nu s-a priceput sa indexeze cu 13.8% o pensie stabilita in anul 2023 cu un cuantum acordat de 8100 lei si un cuantum net 8400 lei(net rezultat din fiscalizarea pensiei brute) sa calculez tot eu.
Indexam pensia neta, asa cum cere alin (2) al art 84 si obținem:
8400 +13,8% x 8400 =9559
Indexam si baza neta de calcul pentru a nu se pierde total indexarea pensiei nete si pentru a vedea pana la ce valoare poate sa urce pensia neta indexata cu 13,8%.
8100 +13,8% x8100=9218
Cuantumul acordat dupa indexarea cu 13,8% este 9218 lei cu 341 lei mai putin decat pensia neta indexata.

Claudiu Marin said...

Si pentru ca am uitat sa precizez, daca nu ar fi fost art. 84 din OUG 114/2018, conform OUG 59/2017 pensia acordata ar fi fost tot 8100 dupa indexarea cu 13,8%, pentru ca acea ordonanta nu permitea indexarea si a bazei nete de calcul.