Decizia CCR nr. 237/2019 referitoare la articolele 28, 29 și 30 din L 223/2015, așa cum au fost modificate prin OUG nr. 57/2015, poate fi citită integral
aici.
De reținut două din Concluziile CCR, subliniate în motivarea de respingere a excepțiilor :
1.- legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia.
2.- atât aplicarea legii, cât și modificarea actelor normative excedează competenței Curții Constituționale, acestea constituind atribute ale puterii judecătorești, respectiv ale puterii legislative.
(spre exemplu, extrapolând, neadăugarea indexării din anul 2016 la cuantumul pensiei actualizate în anul 2017 este o problemă de aplicare greşită a fostului art. 60 din L 223/2015 decătre 2 case sectoriale, care poate fi îndreptată de către instanţele judecătoreşti sau prin norme comune lămuritoare, ale ministerelor din domeniul apărării , de aplicare a instituţiei de drept numită actualizarea pensiilor militare)
Redau mai jos ce a reținut CCR din extraordinara pledoarie a amicului acestui blog, Iosif Vasile, pledoarie pe care am mai prezentat-o și audio, într-un topic anterior, precum și Concluziile CCR.
Curtea Constituțională
DECIZIA NR. 237/2019
....…….........
11. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul lui I. N. V., care arată că dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015 au o acțiune nivelatoare, un adevărat "pat al lui Procust", care dorește să dea soluții identice la situații juridice diferite. Amintește că art. 28 din aceeași lege definește baza de calcul al pensiei militare de stat ca medie a soldelor militare brute la funcția de bază, dobândite în calitate de militar. Per a contrario, nu pot face obiectul limitării contribuțiile plătite la bugetul asigurărilor sociale de stat de către militari, dar ca cetățeni civili. Practic, aceste contribuții se supun Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice și sunt apărate de jurisprudența Curții Constituționale prin deciziile nr. 872 din 25 iunie 2010 și nr. 874 din 25 iunie 2010 și prin deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului în materia pensiilor contributive. Se ajunge astfel în situația paradoxală, sesizată de Senatul României, în care doi militari ies la pensie în anul 2011 și ating procentul de 85% exclusiv datorită dosarului militar, vechimii militare și funcțiilor îndeplinite, unul dintre ei își desfășoară activitatea acasă, iar altul se angajează în sectorul privat, plătește contribuții de asigurări sociale, primește pensie pentru stagiul civil realizat, iar la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 cei doi militari, deși se află în situații diferite, au pensii identice. Senatul României a sesizat acest paradox juridic și economic și a inițiat Legea nr. 475/2016, care se află din 2017 la Camera Deputaților și în care există un amendament care permitea militarilor care au lucrat după trecerea în rezervă ca cetățeni civili să extragă vechimea civilă și să o valorifice la casele de pensii. Guvernul României a sesizat și el acest paradox și a făcut un amendament. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017, după articolul 192 s-a introdus un nou articol, respectiv 1921, care prevede că persoanele care au drepturi de pensie acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor miliare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat. Deci, cu caracter general se permite acest lucru și, pentru considerente de simetrie juridică, ar trebui să se permită și militarilor, adică să se extragă din stagiile militare stagiile civile și să fie valorificate la casele de pensii. În momentul de față, nu se poate face acest lucru. Amintește că deciziile de recalculare a pensiei au fost pentru limită de vârstă și, începând cu 1 ianuarie, pensia aflată în plată, care constituia un drept câștigat în baza Legii nr. 263/2010, a fost suspendată. Având în vedere deciziile de pensionare emise în temeiul art. 7 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, solicită repunerea în plată a dreptului de pensie contributivă cuvenită pentru stagiul civil adăugat în calitate de cetățean civil, de la data suprimării neconstituționale a dreptului, respectiv 1 ianuarie 2016. De asemenea, solicită Curții Constituționale ca, în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, în care se precizează că "pensia contributivă intră nu doar în sfera de protecție a dispozițiilor art. 47 alin. (2) din Constituție, ci și a dispozițiilor art. 44 din Constituție, precum și a celor ale art. 1 din primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale", să constate că acțiunea limitativă a art. 30 asupra pensiei contributive pentru limită de vârstă dobândită pentru stagiul civil adăugat după încetarea raporturilor cu Ministerul Apărării Naționale este neconstituțională.
12. În ceea ce privește art. 28 din Legea nr. 223/2015, în legătură cu pensia suplimentară, arată că și aceasta este o pensie bazată pe contribuțiile plătite statului cu o istorie îndelungată și necontestată, fiind creată în afara pensiei militare de stat și plătită indiferent de cuantumul acesteia. Deci, art. 30 din Legea nr. 223/2015 acționează nelegal în acest domeniu, pensia suplimentară fiind și ea o pensie contributivă. Autorul excepției arată că a contribuit 37 de ani pentru pensia suplimentară. În momentul de față, a fost introdusă în mod abuziv în baza de calcul, care se referă strict la soldele de bază primite în fiecare lună. Pensia suplimentară însă este tratată ca un fel de spor de noapte sau spor de radiații plătit de angajator, iar în realitate militarii sunt cei care au plătit aceste contribuții, confiscate în prezent pentru militarii cu vechime îndelungată. Faptul că această pensie suplimentară se plătește unor militari care au încetat mai rapid raporturile de serviciu dovedește că dreptul există, este real, exigibil. Care este atunci criteriul rațional pentru ca anumiți militari să fie discriminați în cadrul aceleiași categorii sociale? Arată că, personal, "este frustrat de valoarea de 9% din pensia militară prin confiscarea acestei pensii suplimentare". În concluzie, solicită Curții Constituționale să constate caracterul contributiv al pensiei suplimentare și în baza deciziilor sale nr. 872 din 25 iunie 2010, nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 224 din 13 martie 2012, să constate neconstituționalitatea acțiunii limitative a art. 30 din Legea nr. 223/2015 asupra pensiei contributive în afara pensiei militare de stat și repunerea ei în plată de la data constituirii dreptului.
13. În legătură cu condițiile de muncă, arată că, având în vedere că în art. 41 alin. (2) din Constituție este înscris dreptul salariaților la măsuri de protecție socială a muncii, acesta privește prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale. Din cauza acțiunii neconstituționale a art. 30 din Legea nr. 223/2015, acest drept constituțional nu este respectat în integralitatea sa. Astfel, art. 29 alin. (1) prevede că pentru fiecare an care depășește vechimea prevăzută la lit. a) la cuantumul pensiei se aplică 1% din baza de calcul prevăzută la art. 28. Doar că această prevedere nu este respectată. Nefiind plătite de angajator în timpul muncii, condițiile de muncă nu exercită nicio influență asupra bazei de calcul. A existat doar promisiunea legislativă că vor fi plătite după ieșirea la pensie, iar când s-a ieșit la pensie, s-au supus art. 30, limitativ, care le taie și nu mai onorează promisiunea în acest domeniu. Condițiile de muncă deosebite sau speciale se acordă celor care își sacrifică viața în exercitarea muncii, iar în aceste condiții militarii nu vor mai fi stimulați să își asume riscuri și va fi o armată de muzeografi, de bibliotecari și de directori de centre culturale. De asemenea, îi determină pe militari să iasă cât mai devreme la pensie.
14. În sfârșit, arată că există o coliziune constituțională între art. 28 din Legea nr. 223/2015 și art. 31 din aceeași lege, care se referă la baza de calcul care prelevează contribuții la bugetul asigurărilor de stat sau la bugetul de stat, care sunt diferite. Baza de calcul prevăzută la art. 28 este limitată, în timp ce aceea prevăzută la art. 31 este extinsă. Consideră că cele două baze de calcul ar trebui să fie egale.
15. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 349 din 22 mai 2018, nr. 652 din 30 octombrie 2018 și nr. 656 din 30 octombrie 2018.
.........................
33. Analizând criticile referitoare la stabilirea unui plafon al pensiei militare de stat prin dispozițiile art. 30 din Legea nr. 223/2015, Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. Curtea a apreciat că extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor.
34. Cât privește criticile referitoare la faptul că dispozițiile de lege criticate exclud valorificarea stagiului realizat în sistemul public de pensii ulterior pensionării, Curtea constată că acestea privesc, în realitate, probleme de aplicare a legii, autorul excepției care a invocat aceste aspecte urmărind, totodată, o modificare a soluțiilor legislative existente. Or, atât aplicarea legii, cât și modificarea actelor normative excedează competenței Curții Constituționale, acestea constituind atribute ale puterii judecătorești, respectiv ale puterii legislative.
35. În sfârșit, analizând critica privind lipsa de corespondență dintre dispozițiile de lege care prevăd baza de calcul al pensiei militare de stat și cele care reglementează cota de contribuție individuală la bugetul de stat, invocată în susținerile orale prezentate de I. N. V., Curtea observă că aceasta se sprijină pe premisa falsă potrivit căreia cuantumul acestui tip de pensii se calculează în funcție de principiul contributivității, premisă contrazisă chiar de dispozițiile de lege care constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Prin urmare, Curtea apreciază că această critică este lipsită de susținere.
36. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,