Ultimatumul sovietic din 1940: Bucovina de Nord a fost cotropită de URSS cu titlu de despăgubire pentru stăpânirea Basarabiei de către România în perioada 1918-1940

 Pentru cine mai este despăgubire Bucovina de Nord dacă Federația Rusă, succesoarea de drept internațional a URSS, nu mai stăpânește nici Basarabia și nici Ucraina? Aici este porțița prin care diplomația română ar putea încolți Ucraina.

Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:

„În anul 1918, România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic de chestiunea transmiterii către URSS a acelei părți a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate de Ucraina sovietică prin comunitatea sorții istorice cât și prin comunitatea de limbă și compoziție națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părții de nord a Bucovinei către URSS ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despăgubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită URSS-ului și populației Basarabiei prin dominația de 22 de ani a României în Basarabia.

Uniunea sovietică nu s-a împăcat niciodată cu faptul luării cu forța a Basarabiei, ceea ce guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului iar situația internațională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor moștenite din trecut pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, URSS consideră necesar și oportun ca în interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei la Uniunea Sovietică.

Guvernul URSS propune Guvernului Regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii sovietice Basarabia;

2. Să transmită Uniunii sovietice partea de nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată.

Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile de față ale URSS și că aceasta va da posibilitatea a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre URSS și România.

Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.”

Comentariu al ziarului timpul.md în 26 iunie 2021

"Este de remarcat că nota ultimativă a sovieticilor nu are niciun fel de susținere în realitate, din mai multe motive. În primul rând, în Basarabia nu a existat niciodată o majoritate ucraineană și nici nu a avut vreo „unitate seculară" cu Ucraina. Dimpotrivă, încă de la anexarea din 1812 de către Imperiul Rus, majoritatea etnică a fost mereu românească. Aceeași situație este valabilă și în cazul Bucovinei.

În al doilea rând, Basarabia și-a declarat independența în 1918 față de Republica Federativă Rusia. URSS a fost creată în 1922. Așadar, România nu putea să „desfacă” de la URSS Basarabia pentru simplul motiv că Rusia și/sau Uniunea Sovietică nu existau.

Dacă cineva trebuia să primească o compensație, acela era Regatul României, pentru cei 107 ani de ocupație rusească, nicidecum URSS.

Din păcate, Regatul României era prăbușit în interior, de facto, așa că nu a avut cine să răspundă cum se cuvine acestei note ultimative batjocoritoare din partea URSS. Răspunsul părții române a fost după cum urmează:

„Guvernul U.R.S.S. a adresat guvernului român o notă care a fost remisă la 26 iunie 1940, la ora 10 seara, de către excelența sa d-l Molotov, președintele Comisarilor Poporului și Uniunii Sovietice, comisar al poporului pentru afacerile străine, excelenței sale d-l Davidescu, ministrul României la Moscova.

Fiind însuflețit de aceeași dorință ca și guvernul sovietic de a vedea rezolvate prin mijloace pacifice toate chestiunile care ar putea să producă o neînțelegere între U.R.S.S. și România, guvernul regal declară că este gata să procedeze imediat și în spiritul cel mai larg la discuțiunea amicală și de comun acord a tuturor problemelor emanând de la guvernul sovietic.

În consecință, guvernul român cere guvernului sovietic să binevoiască a indica locul și data ce dorește să fixeze în acest scop.De îndată ce va fi primit un răspuns din partea guvernului sovietic, guvernul român își va desemna delegații și nădăjduiește că conversațiunile cu reprezentanții guvernului sovietic vor avea ca rezultat să creeze relațiuni trainice de bună înțelegere și prietenie între U.R.S.S. și România”.

Ce a urmat este deja istorie. Cauzele acestei prăbușiri – în doar trei luni -, trebuie însă căutate în interior, nu în exterior. Cu alte cuvinte, ultimatumurile sovietice și dictatul german din august reprezintă efectele unei crize interne masive, care s-a manifestat prin distrugerea instituției Parlamentului, a credibilității partidelor și a oamenilor politici, aleși și plasarea puterii în mâinile unei singure persoane, sprijinită de instituțiile de forță.

Iată ce scria la 1 martie 1942, corespondentul lui „The Times" în România, Archie Gibson (sublinierile ne aparțin):

„Această situație în care se găsește România astăzi derivă dintr-o succesiune de evenimente care își au originea în decăderea sistemului parlamentar. Obosiți de convulsiile politice și confuzionati de succesul regimurilor totalitare în Germania și Italia, românii au renunțat de bună voie la libertățile lor, acordînd puteri nelimitate regelui Carol al II-lea prin plebiscitul din februarie 1938.

În ora fatală care a lovit România în iunie 1940, regele și-a aplecat capul în fața presiunii rusești, în timp ce un regim parlamentar, responsabil în fața electoratului, n-ar fi făcut probabil același lucru. Cedarea Basarabiei și Bucovinei a fost primul dintr-o serie de dezastre care a rupt coloana vertebrală a României și a tîrît-o în alianță cu Germania,o țară cu care ea nu avea nimic în comun. Politicienii și presa de partid sînt primii de blamat pentru compromiterea sistemului parlamentar și pentru tîrîrea populației românești spre totalitarism, în Camera Deputaților și chiar în Senat reprezentanții națiunii n-au făcut altceva decît să se injurieze unul pe altul, iar uneori au ajuns la bătaie.

Principala preocupare a presei a fost să proclame cu glas tare bănuiala de corupție a miniștrilor, senatorilor și deputaților. Parlamentul și presa au reușit să creeze o falsă imagine a administrațiilor succesive prin exagerarea defectelor unor persoane care,deși departe de a fi ireproșabile, reușiseră totuși să facă ceva pentru țară". (Conform Dennis Deletant, Studies in Romanian History, București, Editura Enciclopedică, 1991, p.243)

Semnalul care dă certitudine analiștilor militari că invazia sudului Ucrainei va începe în câteva săptămăni

 Imaginile satelitare arată mari concentrări de tehnică militară în Crimeea și în apropierea graniței cu Ucraină, în special în poligoanele de la Ielnya și Voronej.

Iminența atacului este susținută nu atât de trupele și tehnica militară ci  de sosirea în zonele de graniță a numeroase ambulanțe sanitare și a formațiunilor de rezerviști mobilizați pentru urnirea colosului militar care staționează în poligoane și pentru instalarea administrației rusești în teritoriile ocupate.

Trupe de rezervisti ruși mobilizați, mărșăluind prin zapadă

Ce teritorii din Ucraina vizează Putin, cel care zilele acestea a spus că destrămarea Uniunii Sovietice a fost cea mai mare catostrofă geo-politică a secolului trecut?

Este vizată regiunea istorică din sudul Ucrainei care odinioară se numea Novorusia, teritoriu care coincide cu fostul Hanat Tătar al Crimeii, cucerit de rusi la finele  secolului al XVIII-lea. Capitala regiunii istorice a fost Crmeia.  De asemenea sunt  vizate Donbasul la est și Bugeacul(Sudul Basarabiei) la vest- pentru a ajunge la Gurile Dunării, lângă Galați.  

Este plauzibilă și varianta că Rusia face această demonstrație de forță pentru a obliga SUA și NATO să ofere garanții că nu vor integra Ucraina în NATO și nu vor dezvolta arme ofensive în țările din vecinătatea Rusiei.

Istoria reală, dincolo de propaganda.

 

Petru Groza în 1945: Dacă Transilvania ne revine eu nu mai sunt preocupat dacă cei ce vor veni vor blestema

 HUHU REZEA  SÂMBĂTĂ, AUGUST 24, 2013 

 0 COMMENTS

Mircea Malița în vizită la Margaret Thatcher în 1991

Puțini își mai amintesc că, după 23 august 1944 și pînă la 06 martie 1945, data instalării guvernului Groza, Ardealul, partea eliberată de sub hortyștii unguri,  s-a aflat sub administrația Armatei Sovietice.

Compromisul pentru trecerea Transilvaniei în administrația statului român l-a constituit aceptarea formării unui guvern pro sovietic la București.

Reputatul diplomat Mircea Malița povestește, într-un interviu publicat în Adevarul/com, cum a acceptat burghezul Petru Groza să conducă un guvern român controlat de comuniști și de Moscova.

Mircea Malița:
..........
Am fost la toate partidele care ţineau uşa deschisă, mergeam să trag cu urechea. Simpatia mea a mers crescând spre stânga, pornind de la antihitlerismul care exista în familie prin respingerea antisemitismului, a legionarismului. Pe baza acestui antifascism, pe baza faptului că Petru Groza ne-a dat Transilvania înapoi şi ne-a permis să mergem acasă, am ales.

AD :Groza spuneţi că ne-a dat Transilvania?
 Mircea Malița: Absolut. El era în Frontul Democrat şi trebuia să fie prim-ministru al noului regim. A înţeles că regimul e făcut de Moscova şi de Partidul Comunist şi că el e cerut numai să fie acolo, în postul de prim-ministru, dar a înţeles şi că are o valoare această chestiune, să figureze în postul respectiv, chiar dacă va fi dominat de alţii. Şi a spus că acceptă doar dacă Stalin îi spune personal că Transilvania e a noastră. Mulţi au crezut că e un act ieşit din comun. „Stalin să-mi spună. La telefon.“ Tot jocul era făcut cu el să fie ales, dar nu venea telefonul. Vreo două zile a stat în casă şi nu discuta cu nimeni, spunând că aşteaptă telefonul de la Stalin.
AD: A sunat Stalin?
Mircea Malița: N-a sunat Stalin, a sunat secretarul lui – nu-l vezi pe Stalin vorbind la telefon –, care i-a spus că e însărcinat să-i comunice: „Vă asigură că poziţia oficială a URSS este ca Ardealul să revină în întregime României şi că va spune acest lucru la momentul potrivit“. A fost de acord. Momentul e şi mai interesant când se duce la Maniu şi-i spune:
 „Nene Maniu, facem guvern nou! Îl conduc eu. Vreau să fii cu mine, să reprezinţi ţărăniştii în Guvern“.
Maniu a spus: „
Nu pot să te urmez. Nu vreau ca generaţiile viitoare să mă blesteme că am susţinut comuniştii“. Atunci Groza s-a supărat şi a spus:
„Dragă, dacă Transilvania ne revine nouă şi pot să obţin asta, eu nu mai sunt preocupat dacă cei ce vor veni vor blestema“. E dramatic, nu? Parcă e teatru.
AD:De unde ştiţi aceste lucruri?
Mircea Malița: De la domnul Pamfil Ripoşanu, secretarul lui Groza, care a fost acolo. Mi-a spus la New York, în anii ’70.

Am sărbătorit Centenarul Marii UNIRI în 2018. Astăzi se împlinesc 160 de ani de la Unirea care a pus bazele statului național român.

Aşa a fost la Centenarul Unirii Principatelor,  la Horezu, pe 24 ianuarie 1959.
Trupele sovietice abia plecaseră din ţară, în anul 1958. Consilierii sovietici încă mai erau în instituţiile statului.
Propaganda post comunistă trece sub tăcere manifestările patriotice din anul Centenarului Micii Uniri, manifestări care atunci erau printre primele semne publice de independenţă faţă de Uniunea Sovietică.
Hora Unirii s-a jucat în Târgul Hurezilor, Vâlcea. Cadrele didactice din fostul raion Horezu au participat la festivităţile din Horezu, noi elevii beneficiind de o zi liberă de cursuri.

Imagine istorică  postată pe FB de Popas Valea Ursului.

La 24 ianuarie 1859 s-au unit Principatele Tara Românească și Moldova sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Denumirea noului stat aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman era Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei.
Termenul de România, care fusese frecvent folosit, dar neoficial, în anii 1850 cu referire la un stat unitar, situat între Marea Neagră și Munții Carpați, a devenit acum numele curent al Principatelor Unite și, începând din 1862, a fost folosit în actele oficiale ale țării.

Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și de cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

La acea dată, Transilvania, Banatul și Bucovina erau sub ocupație Habsburgică, Basarabia era sub ocupați Rusiei Imperiale, iar Dobrogea sub ocupație Otomană.

Statul român independent  a fost declarat de Mihail Kogălniceanu, ministrul de externe, la data de 9 mai 1877 și a fost confirmat de domnitorul Carol I la data de 10 mai 1877.

Primul teritoriu care s-a alipit statului român a fost Dobrogea, făra Cadrilater, în anul 1878, prin Tratatul de la Berlin, când Rusia a acceptat ca Dobrogea de nord, Delta Dunării și Insula Șerpilor să fie alipite la statul român, socotindu-se indreptățită să primească în schimb, de la turci, teritoriile Ismail, Cahul și Bolgrad(Bugeacul) din sudul Basarabiei.

A urmat Cadrilaterul după Războiul Balcanic din anul 1913.

Restul teritoriilor care au întregit România Mare din harta de mai jos s-au alipit de România în anul 1918.

  

Soluții date de diferite instanțe la cererea FDGR

Printre victimele acţiunilor în instanţă se numără istoricul Ioan Scurtu şi ziariştii Cornel Nistorescu, Silviu Mânastire şi Radu Golban.

Urmare a Armistiţiului din 12 sept 1944, un act de capitulare a României în faţa Puterilor Aliate din cel de-al doilea razboi mondial, prin care România se obliga să desfiinţeze toate organizaţiile naziste şi să-i condamne pe toţi cei care se fac vinovaţi de săvârşirea crimelor de război  împotriva umanităţii, în oct 1944 s-a dat Decretul Lege prin care Grupul Etnic German a fost scos în afara legii şi bunurile sale au fost confiscate. Decretul a fost dat înnainte de instaurarea regimului comunist în România, 06 03 1945,  şi bunurilor confiscate de la GEG nu puteau face obiectul retrocedărilor prin legile post-comuniste adoptate după anul 1989. Si un nespecialist stie ca bunurile confiscate nu mai pot face obiectul unei succesiuni a celui condamnat.Monotorul Oficial din octombrie 1944 l-am mai publicat, cu câţiva ani în urmă, aici.   O judecătoare din Sibiu, în anul 2007,  a dat o Sentinţă prin care s-a anulat practic Decretul Lege din 1944. In baza acestei Sentinţe, organizaţia Forumul Democrat al Germanilor din România, continuatoare şi a Consiliului Naţional al Românilor de Naţionalitate Germană din perioada comunistă, şi-a reconstituit abuziv, prin instanţe sau prin dispoziţii de primar, dreptul de proprietate asupra unui număr necunoscut de imobile, terenuri şi clădiri, din întreaga ţară. Se vede cum, în Sentinţă, judecătoarea omite să consemneze anul Decretului Lege nr. 485/1944.

JUDECĂTORIA SECT. 6, rescrie istoria în locul reputatului istoric Ioan Scurtu. 15.12.2017

Ora estimata: 12:30 Complet: 24-C Tip solutie: Admite in parte cererea Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în judeţul Sibiu, (...) în contradictoriu cu pârâtul SCURTU IOAN, cu domiciliul în Bucureşti, sect. 6, (...). Constată încălcarea de către pârât a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la imagine şi prestigiu, prin formularea, acreditarea şi răspândirea în mass-media a unor afirmaţii şi acuzaţii denigratoare/defăimătoare prin publicarea articolului ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” în ziarul Cotidianul din 15.02.2017 şi pe blogul personal al pârâtului http://ioanscurtu.ro/schimbarea-la-fata-a-grupului-etnic-german-din-Romania/. Obligă pârâtul la încetarea încălcărilor drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să îndepărteze din mediul virtual, respectiv de pe blogul său, articolul ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” şi interzice pe viitor pârâtului să facă afirmaţii care aduc atingere drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să publice în ziarul Cotidianul, pe cheltuiala pârâtului, într-un singur număr, dispozitivul acestei hotărâri. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 6000 lei cu titlu de daune morale. Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15.12.2017.  Apelul istoricului Ioan Scurtu a fost respins ca nefondat de Tribunalul Bucureşti Alt dosar Tribunalul Bucuresti 14722/3/2017 Obiect. actiune in raspundere delictuala 300 000 lei

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA    Reclamant GOLBAN RADU                         Pârât NISTORESCU CORNEL             Pârât MANASTIRE  SILVIU                Pârât 20.03.2018 Complet: F 6 Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale. Declină competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.03.2018

Soluţii date de diferite instanţe la cererea FDGR

Printre victimele acţiunilor în instanţă se numără istoricul Ioan Scurtu şi ziariştii Horia Nistorescu, Silviu Mânastire şi Radu Golban.

Urmare a Armistiţiului din 12 sept 1944, un act de capitulare a României în faţa Puterilor Aliate din cel de-al doilea razboi mondial, prin care România se obliga să desfiinţeze toate organizaţiile naziste şi să-i condamne pe toţi cei care se fac vinovaţi de săvârşirea crimelor de război  împotriva umanităţii, în oct 1944 s-a dat Decretul Lege prin care Grupul Etnic German a fost scos în afara legii şi bunurile sale au fost confiscate. Decretul a fost dat înnainte de instaurarea regimului comunist în România, 06 03 1945,  şi bunurilor confiscate de la GEG nu puteau face obiectul retrocedărilor prin legile post-comuniste adoptate după anul 1989. Si un nespecialist stie ca bunurile confiscate nu mai pot face obiectul unei succesiuni a celui condamnat.Monotorul Oficial din octombrie 1944 l-am mai publicat, cu câţiva ani în urmă, aici.   O judecătoare din Sibiu, în anul 2007,  a dat o Sentinţă prin care s-a anulat practic Decretul Lege din 1944. In baza acestei Sentinţe, organizaţia Forumul Democrat al Germanilor din România, continuatoare şi a Consiliului Naţional al Românilor de Naţionalitate Germană din perioada comunistă, şi-a reconstituit abuziv, prin instanţe sau prin dispoziţii de primar, dreptul de proprietate asupra unui număr necunoscut de imobile, terenuri şi clădiri, din întreaga ţară. Se vede cum, în Sentinţă, judecătoarea omite să consemneze anul Decretului Lege nr. 485/1944.   15.12.2017 Ora estimata: 12:30 Complet: 24-C Tip solutie: Admite in parte cererea Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de reclamantul FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA, cu sediul în judeţul Sibiu, (...) în contradictoriu cu pârâtul SCURTU IOAN, cu domiciliul în Bucureşti, sect. 6, (...). Constată încălcarea de către pârât a drepturilor nepatrimoniale ale reclamantului la imagine şi prestigiu, prin formularea, acreditarea şi răspândirea în mass-media a unor afirmaţii şi acuzaţii denigratoare/defăimătoare prin publicarea articolului ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” în ziarul Cotidianul din 15.02.2017 şi pe blogul personal al pârâtului http://ioanscurtu.ro/schimbarea-la-fata-a-grupului-etnic-german-din-Romania/. Obligă pârâtul la încetarea încălcărilor drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să îndepărteze din mediul virtual, respectiv de pe blogul său, articolul ,,Schimbarea la faţă a Grupului Etnic German din România” şi interzice pe viitor pârâtului să facă afirmaţii care aduc atingere drepturilor nepatrimoniale anterior arătate ale reclamantului. Obligă pârâtul să publice în ziarul Cotidianul, pe cheltuiala pârâtului, într-un singur număr, dispozitivul acestei hotărâri. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 6000 lei cu titlu de daune morale. Cu drept de a formula cerere de apel, care se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15.12.2017.  Apelul istoricului Ioan Scurtu a fost respins ca nefondat de Tribunalul Bucureşti Alt dosar Tribunalul Bucuresti 14722/3/2017 Obiect. actiune in raspundere delictuala 300 000 lei

FORUMUL DEMOCRAT AL GERMANILOR DIN ROMÂNIA    Reclamant GOLBAN RADU                         Pârât NISTORESCU CORNEL             Pârât MANASTIRE  SILVIU                Pârât 20.03.2018 Complet: F 6 Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale. Declină competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20.03.2018.

articol in curs de redactare

Decretul Lege nr.485/07 10 1944, semnat de Regele Mihai - Dizolvarea Grupului Etnic German și confiscarea bunurilor sale

Reactualizare din data de 06 11 2014, din campania în urma căreia românii l-au votat preşedinte pe Iohannis, preşedintele Forumului Democrat German, succesor al unei organizaţii naziste.    

Sa nu ne mai miram de unde apar reminiscențele antisemite ale lui Iohannis, apropo de "înțelegerile secrete ale lui Dăncila cu evreii"

Potrivit art.15 din Armistitiul de  capitulare,, din 12 sept 1944, România era obligata sa desfiinteze toate organizatiile naziste de pe teritoriul sau.


„15. Guvernul Roman se obliga sa dizolve imediat toate organizatiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul romanesc, atit cele politice, militare sau paramilitare, cit si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice, nepermitand in viitor existenta unor organizatii de acest fel.”
Astfel, Guvernul Sanatescu a emis Decretul Lege nr. 485/2010 prin care a dizolvat organizatia nazista Grupul Etnic German din România si a confiscat toate proprietatile pe care le avea in România
Cititi mai jos decretul semnat de Regele Mihai, in copie de pe Monitorul Oficial al vremii.

Culmea tupeului si rapacitatii, in anul 2007, Forumul Democrat German, condus de Klaus Johannis, in fapt continuatorul Consiliului Oamenilor Muncii de Nationalitate Germana din perioada comunista, prin act aditional la Statutul sau, recunoaste, fara jena, ca este succesorul in drepturi al organizatiilor etnice germane desfiintate de statul român dupa 23 august 1944 si formuleaza o actiune in constatare in instanta, in contradictoriu cu Primaria Sibiu, condusa de acelasi Klaus Johannis, si cerea sa constate ca Forumul Democrat German este continuatorul in drepturi al organizatei naziste Grupul Etnic German din România. Scopul a fost intrarea in posesia proprietatilor pe care organizatia fascista le-a avut in România, chiar daca legea retrocedarilor stabilea 06 martie 1945 data limita a confiscarilor.
Primaria Sibiu nu si-a aparat interesele si instanta a fost obligata sa constate continuitatea de drepturi, nu si de doctrina nazista, ale Forumului Democrat German. Vezi aici

Ramâne de vazut câte proprietati si-a tras Johannis, in folosul Forumului, prin hotarâri judecatoresti sau prin dispozitii de Primar.

Soluția lui Jirinovski: Transnistria – Rusiei, Bucovina și Basarabia – României

Soluția lui Jirinovski: Transnistria – Rusiei, Bucovina și Basarabia – României

March 17

17:43 2014

Printează Acest Articol Share

👤de Editor Moldova.ORG

Politicianul rus Vladimir Jirinovski și-a exprimat opiniile vizavi de conflictul dintre vestul și estul Ucrainei în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune al Federației Ruse.
În cadrul emisiunii, acesta a menționat că singura soluție pentru ca Ucraina să “se liniștească” este cedarea teritoriilor străine pe care le-a obținut aceasta de la Polonia, Ungaria și România.
“Aceste două părți ale Ucrainei, de Est și de Vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaționalism să ajute în acestă situație. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiți să-l luăm de la Polonia pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din același motiv. Iar Bucovina și Basarabia am luat-o în 1939. Dacă nu era Hitler, nu atingeam aceste pământuri”, spune politicianul.
Jirinovski spune că dacă teritoriile din vestul Ucrainei ar fi întoarse, centrul ar fi mai “cuminte”. “Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparține, Ungaria să ia Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară. În Basarabia și Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi. Sunt trei țări membre NATO. Transnistria – să revină la noi, e pământ rusesc. Doar atunci Ucraina se va liniști”, a adăugat acesta.

Militarii ucrainieni din Crimeea, in frunte cu amiralul Berezovschi, ar fi trecut de partea rusilor.

Atasamentul fata de un stat artificial, cum este Ucraina, se reduce la plata sau neplata soldelor.
Crimeea a facut parte din Federatia Rusa pâna in timpul lui Hrusciov care, din motive de ascendenta ucrainiana, a donat Crimeea catre  RSSS Ukraina, in anul 1954, la numai un an dupa moartea lui Stalin. 
Sudul Basarabiei, denumit de turci Bugeac, adica cele trei judete românesti din perioada interbelica - Ismail, Cahul si Cetatea Alba - precum si Nordul Bucovinei cu tinuturile romanesti Hotin, Cenauti si Herta au fost atasate de Stalin la RSSS Ukraina in anul 1940, după ultimatumul de retrocedare a Basarabiei.

Libertatea

„Majoritatea forţelor armate ucrainene detaşate în Crimeea au trecut de partea autorităţilor regiunii autonome Crimeea. Tranziţia a fost făcută în pace, fără a se trage vreun foc", au anunţat surse neidentificate agenţiei de presă RIA Novosti.
Aceeaşi sursă a declarat că sunt soldaţi care au dezertat, iar alţii şi-au dat demisia. Decizia se pare că ar fi fost luată de aceştia din cauză că militarii detaşaţi în regiune nu-şi mai primisera soldele de cateva luni.
Cel care se  numără printre Şi noul comandant al Forţelor Navale din Ucraina, amiralul Denis Berezovschi, se numără printre militarii care au depus jurământul de credinţă faţă de autorităţile separatiste din Crimeea. Gestul lui Berezovshi vine la doar o zi după ce a fost învestit în funcţie de preşedintele interimar al Ucrainei.

Armistitiul prin care Romania a capitulat in fata URSS, RU si SUA la 12 sept 1944

Lucretiu Patrascanu, PCR

Majestatea Sa Regala

CONVENTIE DE ARMISTITIU  din 12 09 1944

intre guvernul roman, pe de o parte, si guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii, pe de alta parte

ACT EMIS DE: GUVERNUL ROMANIEI

ACT PUBLICAT IN: ARHIVELE DIPLOMATICE ROMANESTI

    Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei, recunoscind faptul infringerii Romaniei, in razboiul impotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, Regatul Unit si Statele Unite ale Americii si celorlalte Natiuni Unite, accepta conditiunile armistitiului prezentate de catre Guvernele susmentionatelor trei Puteri Aliate, lucrind in interesele tuturor Natiunilor Unite.

    Pe baza celor de mai sus, reprezentantii Guvernului si Inaltului Comandament Roman, Ministru de Stat si Ministru de Justitie L. Patrascanu, Ministru Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutant al Majestatii Sale Regelui Romaniei, General D. Damaceanu, Princepele Stirbey si d-l G. Popp, avind depline puteri, pe de o parte, - si reprezentantul Inaltului Comandament Aliat (Sovietic), Maresal al Uniunii Sovietice R. I. Malinovski, deplin imputernicit pentru aceasta de catre Guvernele Uniunii Sovietice, Regatul Unit si Statelor Unite ale Americii, lucrind in interesul tuturor Natiunilor Unite, pe de alta parte, au semnat urmatoarele conditiuni:

    Cu incepere de la 24 August 1944, ora 4 a.m., Romania a incetat cu totul operatiunile militare impotriva Uniunii Republicilor Socialiste Sovietice, pe toate teatrele de razboi, a iesit din razboiul impotriva Natiunilor Unite, a rupt relatiunile cu Germania si satelitii sai, a intrat in razboi si va duce razboiul alaturi de Puterile Aliate impotriva Germaniei si Ungariei, cu scopul de a restaura independenta si suveranitatea Romaniei, pentru care scop va pune la dispozitie nu mai putin de 12 divizii de infanterie, impreuna cu serviciile tehnice auxiliare.

    Operatiunile militare din partea fortelor armate romane, cuprinzind fortele navale si aeriene, impotriva Germaniei si Ungariei, vor fi purtate sub conducerea generala a Inaltului Comandament Aliat (Sovietic).

    2. Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei se obliga sa ia masurile pentru dezarmarea si internarea fortelor armate ale Germaniei si Ungariei, aflate pe teritoriul Romaniei, ca si pentru internarea cetatenilor celor doua State mentionate, care isi au resedinta acolo (vezi anexa la art. 2).

    3. Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei vor asigura fortelor sovietice, si ale celorlalti Aliati, inlesniri pentru libera lor miscare pe teritoriul Romaniei, in orice directie, daca este cerut de catre situatia militara, Guvernul si Inaltul Comandament al Romaniei acordind orice concurs posibil pentru o astfel de miscare, prin mijloacele lor proprii de comunicatie si pe cheltuiala lor, pe pamint, pe apa si in aer (vezi anexa la art. 3).

    4. Se restabileste frontiera de stat intre Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice si Romania, stabilita prin acordul sovieto-roman, din 28 iunie 1940.

    5. Guvernul Roman si Inaltul Comandament al Romaniei vor preda imediat Inaltului Comandament Aliat (Sovietic), pentru inapoierea in tara lor, pe toti prizonierii de razboi sovietici si aliati, aflati in miinile lor, precum si pe toti cetatenii internati si pe cei adusi cu sila in Romania.

    Din momentul semnarii conditiunilor de armistitiu (pace) si pina la repatriere, Guvernul si Inaltul Comandament Roman se obliga sa asigure, pe socoteala sa, tuturor prizonierilor de razboi, sovietici si aliati, precum si cetatenilor internati sau adusi cu sila, persoanelor stramutate si refugiatilor, hrana potrivita, imbracaminte si asistenta medicala, conform cu cerintele sanitare, cum si mijloacele de transport pentru reintoarcerea acestor persoane in tara lor proprie.

    6. Guvernul Roman va elibera imediat, fara distinctie de cetatenie sau nationalitate, pe toate persoanele arestate din cauza activitatii lor in favoarea Natiunilor Unite, sau pentru simpatiile lor pentru cauza Natiunilor Unite, sau din cauza originei lor rasiale, si va desfiinta orice legislatie discriminatorie si restrictiunile impuse din aceasta cauza.

    7. Guvernul si Inaltul Comandament Roman se obliga sa remita ca trofee in miinile Inaltului Comandament Aliat (Sovietic) orice material de razboi al Germaniei si al satelitilor ei, aflat pe teritoriul roman, inclusiv vasele flotei germane si ale satelitilor ei, aflate in apele romanesti.

    8. Guvernul si Inaltul Comandament Roman se obliga sa nu permita exportul sau exproprierea a oricarei forme de propritate (inclusiv obiecte de valoare si bani) apartinand Germaniei, Ungariei sau nationalitatilor lor, sau persoanelor cu resedinta in teritoriile lor, sau in teritoriile ocupate de ele, - fara autorizatia Inaltului Comandament Aliat (Sovietic). Guvernul si Inaltul Comandament Roman vor pastra aceste bunuri in conditiile ce urmeaza a se stabili de Inaltul Comandament Aliat (Sovietic).

    9. Guvernul si Inaltul Comandament Roman se obliga sa remita Inaltului Comandament Aliat (Sovietic), pentru folosinta acestuia, pe intreaga perioada de razboi, impotriva Germaniei si Ungariei, si in interesul general al Aliatilor, toate vasele care apartin sau au apartinut Natiunilor Unite aflate in porturile romanesti, indiferent la dispozitia cui s-ar afla; ulterior aceste vase urmeaza sa fie restituite proprietarilor lor.

    Guvernul Roman poarta intreaga raspundere materiala pentru orice stricaciune sau distrugere a bunurilor susmentionate, pina in momentul predarii lor Inaltului Comandament Aliat (Sovietic).

    10. Guvernul Roman trebuie sa faca, in mod regulat, in moneda romaneasca, platile cerute de catre Inaltul Comandament Aliat (Sovietic), pentru indeplinirea functiilor sale, si in caz de necesitate va asigura folosinta, pe teritoriul romanesc, a intreprinderilor industriale si de transport a mijloacelor de comunicatie, statiunilor generatoare de energie, intreprinderilor si instalatiilor de utilitate publica, depozitelor de combustibili, petrol, alimente si alte materiale sau servicii, in acord cu instructiunile date de catre Inaltul Comandament Aliat (Sovietic).

    Vasele de comert romanesti, care se gasesc atit in apele romanesti, cit si in cele straine, vor fi supuse controlului operativ al Inaltului Comandament Aliat (Sovietic), pentru folosirea lor, in interesul general al aliatilor (vezi anexa la art. 10).

    11. Pierderile pricinuite Uniunii Sovietice prin operatiunile militare si prin ocuparea de catre Romania a teritoriului sovietic vor fi despagubite de catre Romania fata de Uniunea Sovietica, insa, luind in considerare ca Romania nu numai ca s-a retras din razboi, dar a si declarat razboi si in fapt duce razboi contra Germaniei si Ungariei, Partile sunt de acord ca compensatiile pentru pierderile mentionate sa nu fie platite in intregime de Romania, ci numai in parte, si anume in suma de 300 milioane dolari ai Statelor Unite, platibili in curs de 6 ani, in marfuri (produse petrolifere, cereale, materiale lemnoase, vase maritime si fluviale, diverse masini etc.)

    Romania va plati despagubiri pentru pierderile pricinuite in Romania proprietatilor celorlalte State Aliate si nationalitatilor lor, pe timpul razboiului, despagubiri a caror suma va fi fixata la o data ulterioara (vezi anexa la art. 11).

    12. Guvernul roman se obliga ca in termenele indicate de catre Inaltul Comandament Aliat (Sovietic) sa restituie Uniunii Sovietice, in desavarsita buna stare, toate valorile materiale luate de pe teritoriile ei, in timpul razboiului, apartinand Statului, organizatiilor publice si cooperative, intreprinderilor, institutiilor sau cetatenilor particulari, precum si utilajul fabricilor si uzinelor, locomotive, vagoane de cai ferate, tractoare, autovehicule, monumente istorice, valori de muzeu si orice alte bunuri.

    13. Guvernul Roman se obliga sa restabileasca toate drepturile legale si interesele Natiunilor Unite si ale nationalilor lor, pe teritoriul roman, asa cum existau inainte de razboi, si sa le restituie proprietatea in desavarsita buna stare.

    14. Guvernul si Inaltul Comandament Roman se obliga sa colaboreze cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic), la arestarea si judecarea persoanelor acuzate de crime de razboi.

    15. Guvernul Roman se obliga sa dizolve imediat toate organizatiile pro-hitleriste de tip fascist aflate pe teritoriul romanesc, atit cele politice, militare sau paramilitare, cit si orice alte organizatii care duc propaganda ostila Natiunilor Unite si in special Uniunii Sovietice, nepermitand in viitor existenta unor organizatii de acest fel.

    16. Tiparirea, importul si raspindirea in Romania a publicatiilor periodice si neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru si a filmelor, functionarea statiunilor de T.F.F., posta, telegraf si telefon vor fi efectuate in acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic). (Vezi anexa art. 16).

    17. Administratia civila romaneasca este restabilita pe intregul teritoriu al Romaniei, pina la o distanta de linia frontului, de minimum 50 - 100 km (depinzand de conditiile terenului), organele administrative romanesti obligindu-se sa aduca la indeplinire, in interesul restabilirii pacii si securitatii, instructiunile si ordinele Inaltului Comandament Aliat (Sovietic), lucrind in numele Puterilor Aliate (vezi anexa la art. 18).

    19. Guvernele Aliate socotesc hotarirea Arbitrajului de la Viena, cu privire la Transilvania, ca nula si neavenita si sunt de acord ca Transilvania (sau cea mai mare parte a ei) sa fie restituita Romaniei sub conditia confirmarii prin Tratatul de Pace, si Guvernul Sovietic este de acord ca fortele sovietice sa ia parte in acest scop, in operatiuni militare, conjugate cu Romania, contra Germaniei si Ungariei.

    20. Prezentele conditiuni intra in vigoare in momentul semnarii lor.

    Facut la Moscova, in patru exemplare, fiecare in limbile romana, rusa si engleza, textele rus si englez fiind autentice.

    Din insarcinarea Guvernului si Inaltului Comandament al Romaniei.

             (ss) LUCRETIU PATRASCANU

             (ss) G-RAL ADJ. DAMACEANU

             (ss) B. STIRBEY

             (ss) G. POPP

    Din insarcinarea Guvernelor Statelor Unite ale Americii, Uniunii Republicii Socialiste Sovietice si Regatului Unit.

             (ss) MALINOWSKI