Ordonanța de restituire a CASS a devenit OUG nr. 4/2023, publicată în MO nr.138/17 02 2023

Începând de luni, CPS-urile pot să facă socotelile privind drepturile de pensie pentru luna martie, drepturi în care trebuie să includă și CASS-ul reținut în ianuarie 2022, după ce, în prealabil,  l-au impozitat cu 10%.

 

Proiectul de OUG privind restituirea CASS reținut în anul 2022; forma oficială

Update 15 02 2023

Forma oficială a proiectului de ordonanță, așa cum Secretariatul General al Guvernului a transmis-o astăzi spre avizare la Consiliul Legislativ, o puteți citi  AICI

http://86.105.216.122:83/MyUploadedDosarBaza/2023/0163.pdf

Dosar  CL

163 / 2023

**********************************************************************

Articol publicat pe 08 02 2023

 Propunere de ordonanță elaborată de o instituție din sistemul național de apărare. ordine publică și securitate națională. Urmează a fi aprobată de guvern în următoarele ședințe de guvern, astfel încât restituirile să înceapă odată cu plata pensiilor pe luna martie 2023.

Mulțumesc Bure!

Atenție, urmașilor  celor decedați li se va restitui CASS la cerere, nu din oficiu.

Ordonanța va fi doar analizată în ședința de Guvern din 15 02 20123

Pensiile militare în plată stabilite după 15 09 2017 ar putea crește prin diminuarea CAS de la 25% la 20% sau.....

 ....să fie diminuate prin eliminarea, începând cu luna ianuarie 2023, a  deducerii la impozitare a salariilor/soldelor brute mai mari de 5 000 lei. 

Acesta este unul din inconvenientele plafonării pensiilor militare la nivelul mediei soldelor nete din baza de calcul, cuantumul lor în plată trebuind să fie recalculat de casele de pensii sectoriale de fiecare dată când guvernul modifică politica  sa fiscală, atât cu privire la contribuții cât și cu privire la impozitul din  soldele lunare brute. Altfel, se nasc noi inechități și între cei care s-au pensionat după 15 09 2017, funcție de politica fiscală variabilă.

Ce-i drept, OUG 59/2017, care mai are doar câteva zile de supraviețuire, reglementează că doar la stabilirea pensiei militare cuantumul ei net nu poate fi mai mare decât media soldelor nete din baza de calcul.Ulterior este vid de reglementare.

Bancuri pentru ardeleni.

Potrivit unor discuții din coaliția de guvernare, inițiate la propunerea PNL, CAS-ul plătit de salariați ar urma să scadă de la 25%  la 20 %. Automat ar urma să scadă și CIBS-ul plătit din solda brută de cadrele militare.

Consecința pentru calculul cuantumului pensiilor militare stabilite după 15 09 2017, după modificările aduse legii prin OUG 59/2017, ar fi că ar crește cu 5% media soldelor nete din baza de calcul,  de la 58,5% din media brută, in prezent,  la cca  63,5% în viitor. 

Dacă în prezent un asemenea pensionar are o pensie netă în plată de 7000 lei, ea corepunde unei baze brute de calcul de  11 966 lei

x-41,5%x= 7000

100x-41,5 x =700 000

58,5 x=700 000 lei

x=700 000 : 58,5= 11 966 lei (baza brută de calcul)

Viitoarea pensie netă, după reducerea CAS-ului cu 5% ar fi de

11 966 - 30% x 11 966=8 376 lei-»după calculul contribuțiilor.

Potrivit OUG nr. 16/2022, începând cu luna ianuarie 2023 beneficiază de deducere personală la impozitare numai veniturile din salarii mai mici de salariul minim pe economie + 2000 lei. Deci veniturile brute din salarii/solde mai  mari de 5 000 lei nu mai beneficiază de nicio deducere la impozitare în anul 2023.

Pentru salariile/soldele mai mici de 5 000 lei deducerile personale, începând cu luna ianuarie 2023, sunt diferențiate de la 20% pentru salariul minim pe economie la 0% pentru salariul minim+2000 lei, așa cum este reglementat în art. 77 din Codul Fiscal modificat de OUG nr. 16/2022.

In exemplul nostru  nu se beneficiază de deducere, astfel că întreaga sumă de 8 334 lei va fi impozitată cu 10%.

8 376 - 838=7 538 lei ---> ar fi noua pensie netă după reducerea CAS cu 5%

Influența contribuțiilor și impozitului asupra bazei brute de calcul mai mari de 5 000 lei s-ar reduce de la 41,5% la 37% sau pensia netă în plată ar fi de 63% din baza brută de calcul față de 58,5% în prezent.

Deocamdată, nu am auzit pe nimeni văitându-se că i s-a micșorat pensia netă în plată prin reducerea mediei soldelor nete din baza de calcul din cauza eliminării deducerii personale la impozitarea veniturilor din salarii/pensii mai mari de 5000 lei.

(in curs de redactare)

Cîțu propune majorarea pensiilor militare LOV-iste

Indirect, asta se înțelege din postarea de astâzi de pe contul său de socializare. Spune că este de acord, ba chiar prevăzuse în programul său pentru anul 2022, dacă rămânea la guvernare, să mărească salariile prin reducerea CAS-ului prea mare, de 25%, introdus de Lov și Dragnea.

Cu cât scade CAS cu atât crește procentul de calcul al cuantumului net al pensiilor stablite potrivit OUG nr. 59/2017.

Dacă CAS scade cu 5 procente, procentul de pensie pentru Loviști crește de la 58,5% spre 63%

Dintr-o baza de calcul de de 30 000 lei,  pensia netă crește de la 17 550 lei la 18 900 lei

Florin Cîţu

7 ore  · 

1. Reducerea contribuțiilor= salarii mai mari pentru toți românii ( nu doar cei angajați la stat)

Pregătisem această măsură și putea să intre în vigoare de la 1 iulie 2022

2. Reducerea TVA = ajută BNR în lupta cu inflația și ajută creșterea economică.

Guvernul s-a speriat de reacția SCMD și a amânat adoptarea Ordonanței de CASS-izare a pensiilor speciale și de serviciu

Domnul Dogaru il imputernicește pe Coarnă să obțină aprobările de la Firea pentru mitingul impotriva viitoarei ordonanțe de urgență. 

Nu  se omoară Coarnă cu firea pentru SCMD!

Vezi AICI

Asociațiile de rezerviști....încă dorm!

vineri, 7 decembrie 2018

-         In atentia tuturor celor interesati, salariati civili si militari si a pensionarilor militari in primul rand

 –Pentru ca noi, rezervistii suntem de 9 ani cobaii tuturor experimentelor privind dreptul la pensie, s-a lansat in mediul nostru, pentru a ni se testa viteza si capacitatea de reactie, proiectul unei noi O.U.G. menita sa ne loveasca definitiv, conform doleantelor enuntate de LOV inca din 17 mai 2017, prin inghetarea pensiilor militare de stat si reducerea cuantumului celor aflate in plata cu cel putin 10%. Drept urmare, vom publica textul respectivului proiect, pentru a fi pregatiti in situatia in care este real si va fi promovat, ca de obicei, in ultimii 9 ani, intre Craciun si Anul Nou. Atragem atentia salaratilor, si militari si civili, ca prevede inghetarea salariilor/soldelor si micsorarea ... veniturilor prin operarea unor sporuri, norme de hrana, prime de vacanta, etc. A se studia cu atentie articolele: 6 (Al. 1 si 2), 7 (Al. 1 si 2), 8, 9 (Al. 1 si 2) si art. 10-11.

In ceea ce priveste pensiile militare de stat, se legalizeaza inghetarea lor, inclusiv prin indexarea cu rata inflatiei care este legata nejustificat de pragul calcularii pensiei, inghetarea ajutoarelor salariale si micsorarea cu procentul enuntat prin impunerea discriminatorie la plata asigurarilor sociale de sanatate. Valabil si pentru pilotii civili, grefieri, functionarii publici din Parlament, Curtea de Conturi, etc.!

Tuturor le atragem atentia sa studieze articolele: 12 (Al. 1-6), 13 (Al. 1a si b), 14(Al. 1), 16, 17, 20 (Al. 1-3), 27 (Al. 1-3), 28 (Al. 1-3) si 29 (Al. 15-21 si 26).

Daca evenimentul se va produce, va trebui sa avem o reactie comuna, salariatii afectati, militari si civili, deci inclusiv jandarmii si fortele de ordine dar si pensionarii militari, grefieri, piloti, functionari publici din Parlament, Curtea de Conturi, etc.

In calitate de istoric, reamintesc tuturor ca, in ultimele 3 secole, Franta, „sora noastra mai mare” a fost modelul nostru in toate domeniile, politic, social, cultural si, mai ales, in domeniul justitiei.

Honor et patria! Vae victis!

Presedintele S.C.M.D.

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

Inceputul sfârşitului politicilor sociale promovate de LOV

Notă
Ordonanţa de urgenţă care a intrat pe ordinea de zi a sedinţei de astăzi a Guvernului nu are conţinutul vehiculat pe net, deşi, ca tehnică de redactare, textul anonim pare să emane de la specialişti în fiscalitate.

1. PROIECT DE ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ privind modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene

Proiectul poate fi consultat la adresa: https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2018/12/OUG.pdf

Proiectele de acte normative și documentele de politici publice incluse pe agendă pot suferi unele modificări în urma dezbaterilor  din cadrul ședinței Guvernului României.

Din paginile 18-20 ale draftului ordonanţei de urgenţă ce va fi aprobată în zilele următoare, rezultă că Guvernul Dăncilă elimină beneficiarii pensiilor speciale şi de serviciu din categoria contribuabililor scutiţi de la plata contribuţiei pentru asigurarea socială de sănătate prin Codul Fiscal modificat în 2017.
Pensionarii militari vor plăti 10% din cuantumul brut al pensiei militare. Contribuția individuală de CASS a fost de 5,5% până în decembrie 2017, când toate contribuțiile au fost transferate de la angajator la angajat.

Art. 156 din Legea 277/2015 modificat prin  OUG  nr. 79/ noiembrie 2017:

Cota de contribuţie de asigurări sociale de sănătate este de 10% şi se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.

Un calcul orientativ al reținerilor dintr-o pensie  de 5000 lei.

CASS: 5000 x 10%= 500 lei
Impozit: [(5000 - 500) - 2000] x 10% = 2500 x 10% = 250
Total reţineri la Casa Sectorială = 750 lei

Niciun angajat civil sau militar nu a plătit CAS -contribuție individuală pentru pensie- înainte de aprilie 2001

Pentru cei cu memoria scurtă, readuc în prim plan acest document al Casei Naţionale de Pensii.
In plus, începând cu 01 01 2011, acum suntem în al 7-lea an, personalul militar în activitate a plătit CAS la Fondul Naţional de Pensii, potrivit Legii 263/2010, până la 01 01 2016, şi contribuţie individuală la bugetul de stat, egală procentual cu CAS, începând cu ianuarie 2016, potrivit Legii 223/2015-legea pensiilor militare de stat. 

Viitorii pensionari militari vor fi pe de-a întregul pensionari contributivi!

PUBLICAT IN NOIEMBRIE 2015



Pentru cei care se laudă că au plătit contribuție pentru fondul de pensii din cele mai vechi timpuri și ne aruncă în nas mizeria că militarii nu au plătit, redau mai jos documentul cu evoluția plătii contributiei pentru asigurari sociale-CAS - platită numai de angajator din anul 1973 si de angajator și angajat din anul 2001. In același tabel apar si contribuțiile pentru pensia suplimentară  plătite de salariați, începând cu anul 1968.
 Cotele Contribuțiilor pentru pensii -CAS- si cine le-a platit le puteți vedea AICI 
+Vezi si istoricul pensiilor in România în ultimele 8-9 decenii AICI

Numarul platitorilor de CAS a depasit numarul pensionarilor de asigurari sociale

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a vorbit, duminică,  la Antena 3, despre evoluția numărului de angajați înregistrați oficial în România. 

"Avem o modificare totală, în sensul că INS, desigur el are o altă metodă de a analiza și de a numără salariați, anunță deja o modificare în sensul creșterii numărului de salariați. Casa Națională de Pensii îmi prezintă numărul de asigurați, aveam 5.300.000 la sfârșitul lunii iunie. La septembrie 2014, numărul de salariați, în revisal corelat cu ANAF, înseamnă 5.700.000 de contracte active, 5.200.000 de salariați care au contracte pe o perioadă nedeterminată, de opt ore normal, contracte pe o perioadă de 22 de zile. Diferența de aproape 520.000 o reprezintă cei care lucrează în regim part-time sau independenții. Important este că am ajuns la o cifră aproape egală a numărului de contributori - numărul de salariați cu contract individual pe perioadă nedeterminată cu contarct de muncă - cu numărul de asigurați", a declarat ministrul Rovana Plumb.

Istoricul pensiilor în România, în ultimii 80 de ani

Citiți întregul articol pe http://www.scritube.com/economie/asigurari/ISTORICUL-EVOLUTIEI-SISTEMELOR646231813.php

"Pastrând în linii mari principiile legii asigurarilor sociale din 1933, în anul 1938 s-a adoptat o noua lege, care prevedea ca, fondurile de asigurari sociale se constituie dintr-o cotizatie unica de 8 la suta asupra salariului mediu al clasei de cotizare respectiv (erau stabilite 8 clase de cotizare) platibila în parti egale de salariati si patroni, cotizatie majorata la 14 la suta în iunie 1944.

De mentionat ca, obligatia de plata a cotizatiilor revenea patronului, care era "în drept sa retina din salariul cuvenit angajatilor lui partea de cotizatie ce cade în sarcina acestora".

Dupa anul 1944, sistemul de asigurari sociale pentru batrânete îsi schimba modul de organizare si finantare, ca urmare a regimului comunist care s-a instaurat. Sunt desfiintate casele autonome de pensii si cele peste 100 case de pensii private.

În anul 1949, au luat fiinta asigurarile sociale de stat. Prin Legea      nr.10/1949 pentru organizarea asigurarilor sociale de stat, s-au instituit noi reglementari, între care cele privind constituirea fondurilor, obligatie preluata în totalitate de catre stat, împreuna cu persoanele juridice care angajau personal salarial - întreprinderi si institutii de stat. Fondurile de pensii sunt preluate si administrate de catre stat prin bugetul statului, care opera redistribuirea în functie de interesele sale.

În anul 1953, au fost stabilite contributii la asigurarile sociale în procente diferentiate pe ramuri si subramuri de activitate, variind între 5 si 15 la suta din fondul de salarii realizat de unitatile încadrate în ramura respectiva. Astfel, spre exemplu, pentru personalul casnic angajat de salariati contributia era de 5 la suta, iar pentru salariatii din unele ramuri ale economiei nationale aceasta era de: 15 la suta pentru industria carbunelui, 13,3 la suta pentru industria siderurgica, 8,2 la suta pentru învatamântul superior, 6,5 la suta pentru silvicultura etc.

Aceste reglementari, ce priveau constituirea fondurilor de asigurari sociale de stat, s-au aplicat pâna în anul 1972 inclusiv, când nivelul contributiilor a fost stabilit între 9 si 14 la suta.

Dupa anul 1980, sumele alocate pentru acoperirea riscurilor sociale au fost supuse unor restrictii fiind orientate spre finantarea unor obiective fara legatura cu sistemul de protectie sociala.

Astfel se poate constata o degradare continua a sectoarelor sociale din domeniul sanatatii, educatiei, asigurarilor si asistentei sociale, cu consecinte negative în plan social pâna în zilele noastre.

În perioada 1949-1989, legislatia pentru pensii a suferit mai multe modificari si completari, cele mai importante fiind operate prin Legea nr.27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat si pensia suplimentara, Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala si Legea nr.4/1977 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale membrilor cooperativelor agricole de productie.

Dupa anul 1990, au fost elaborate o serie de acte normative, în mare parte în scopul satisfacerii unor revendicari sociale: s-au facut o serie de "reparatii de natura sociala, de care au beneficiat diferite categorii de populatie, deseori sub presiunea miscarilor revendicative si au fost luate unele masuri de atenuare a efectelor negative în plan social ale reformei (spre exemplu compensatiile si indexarile acordate pentru majorarea preturilor la energie electrica, pâine, combustibil, transport etc.) operatiuni care au absorbit un volum mare de resurse, necorelat cu volumul productiei si nivelul productivitatii. Au fost aduse corectii si modificari la Legea nr.3/1977 (cele mai importante dintre acestea fiind reglementate prin Legea nr.49/1992 pentru modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale), determinate de necesitatea asigurarii functionalitatii sistemului, pâna la intrarea în vigoare a noii  legislatii, conceputa în spiritul obiectivelor înscrise în cartea alba privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale (elaborata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale).

În perioada imediat urmatoare evenimentelor din Decembrie 1989 atât asigurarile sociale, cât si asistenta sociala au intrat într-un proces amplu de schimbari privind organizarea, modul de finantare si tipurile de prestatii, datorita îndeosebi, evenimentelor care au traversat istoria tarii dupa cel de al doilea razboi mondial.

Însa, reformele din majoritatea domeniilor sociale au avut o evolutie destul de lenta si anevoioasa, exercitând un impact negativ asupra sistemului de protectie sociala din România, grav afectat de criza economica si de trecerea la economia de piata.

În perioada anilor 90 s-a urmarit, cu precadere, ameliorarea cadrului legislativ existent si, într-o masura neglijabila, reformarea profunda a sistemului de protectie sociala.

În ceea ce priveste finantarea sistemului de asigurari sociale de stat pot fi evidentiate urmatoarele etape mai importante:

Începând din anul 1990, s-a stabilit o cota unica de asigurari sociale de 20 la suta, suportata de persoanele juridice si fizice care angajeaza personal salarial, cota ce a crescut în 1991 cu 2 puncte procentuale, respectiv la 22 la suta, urmare introducerii unei prestatii de natura compensatorie si anume compensarea cresterii preturilor la medicamente, sume ce ulterior au fost încasate si gestionate în exclusivitate de Ministerul Sanatatii.

În anul 1992, au fost initiate si legiferate o serie de masuri în domeniul asigurarilor sociale, între acestea regasindu-se si cele privind majorarea contributiei si diferentierea acesteia în functie de frecventa producerii riscurilor sociale si de avantajele pe care le aveau diferite categorii de salariati, majorarea contributiei fiind determinata, în primul rând, de necesitatea de a asigura echilibrul bugetului asigurarilor sociale de stat, conditie absolut necesara în conditiile create de efectele tranzitiei spre economia de piata, etapa în care bugetul asigurarilor sociale de stat s-a desprins din bugetul de stat devenind una din cele trei componente ale Bugetului Public National, consolidat. În scopul realizarii unei echitati între diferitele categorii de asigurati, diferentierea cotei s-a impus, încercându-se a se crea o legatura mai strânsa între contributia platita în timpul activitatii si prestatiile obtinute în special la vârsta pensionarii, functie de grupele de munca în care asiguratul si-a desfasurat activitatea.

Astfel, contributia datorata  de persoanele juridice si fizice care angajeaza personal salarial a fost stabilita diferentiat, între 25 si 35 la suta, aplicata asupra câstigurilor realizate de salariati, cu mentiunea ca aceste cote diferentiate includ si contributia de 2 la suta pentru compensarea preturilor la medicamente care, începând cu 1 ianuarie 1993 s-a virat la Ministerul Sanatatii si s-a gestionat de catre acesta.

În categoria fondurilor destinate protectiei sociale au fost incluse si fondurile pensiei suplimentare, fondul asigurarilor sociale ale agricultorilor, fondul de somaj, fondul de risc si accident, fondul special pentru sanatate.

În afara fondului pentru pensia suplimentara si fondului asigurarilor sociale ale agricultorilor, care au fost constituite si au functionat si înainte de anul 1990, constituirea celorlalte trei fonduri a fost legiferata dupa anul 1990.

Fondul pentru pensia suplimentara s-a constituit din contributia salariatilor, reglementata în anul 1967, având la baza principiul mutualitatii între persoanele asigurate.

Initial aceasta forma de protectie sociala s-a constituit din contributia de 4 la suta (2 la suta obligatoriu si 2 la suta facultativ) din salariul de încadrare. Începând cu data de 1 iunie 1986 aceasta contributie a devenit obligatorie, fiind în cuantum de 3 la suta.

În perioada 2000-2005 a avut loc o accelerare a reformei sistemului românesc de pensii, prin:

·        Intrarea în vigoare, începând cu 1 aprilie 2001, a Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale (primul pilon de asigurari sociale, din cei trei, prevazuti în Planul de actiune al Programului de guvernare pe perioada 2001-2004, si avuti în vedere pentru diversificarea resurselor de asigurari de batrânete;

·        elaborarea Legii nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, cea de-a doua componenta a sistemului de pensii (pilonul II);

·        reglementarea celei de-a treia componente a sistemului de pensii (pilonul III) odata cu elaborarea Legii nr.249/2004 privind pensiile ocupationale;

·        trecerea, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de la bugetul asigurarilor sociale de stat la bugetul de stat a cheltuielilor privind pensiile provenite din fostul sistem de asigurari sociale al agricultorilor ;

·        externalizarea din bugetul asigurarilor sociale de stat a prestatiilor care nu au o legatura directa cu drepturile de pensie ;

·        externalizarea din bugetul asigurarilor sociale de stat a prestatiilor care nu au natura contributiva sau nu au legatura cu riscurile sociale asigurate .

Principalele elemente de noutate introduse în interesul reformarii sistemului de asigurari sociale sunt:

- principiile noi - exprimate si definite - care au impus si presupun înca  multe modificari în corelatie cu reglementarile precedente;

- cresterea vârstei de pensionare de la 57 la 60 de ani pentru femei si de la 62 la 65 de ani pentru barbati, într-o perspectiva de 13 ani;

- cresterea numarului de ani de munca necesari acordarii pensiei integrale pentru limita de vârsta, de la 30 la 35 de ani pentru barbati si de la 25 la 30 de ani pentru femei;

- adoptarea unui model flexibil de pensionare cu posibilitatea anticiparii pâna la 5 ani a vârstelor standard, în conditiile penalizarii pensiilor cu procente diferite în functie de numarul total al lunilor de anticipare;

- extinderea grupului de asigurati si beneficiari si o mai precisa definire a sferei de acoperire a beneficiilor;

- introducerea de prevederi restrictive pentru încadrarea locurilor de munca în categoria celor cu conditii deosebite si a celor cu conditii speciale;

- introducerea unei noi metodologii de calcul a pensiei, pe baza de punctaj, care ia în considerare contributiile platite în fiecare an de munca. Cuantumul pensiei este data de produsul dintre punctajul mediu anual realizat de asigurat în perioada de cotizare si valoarea unui punct de pensie, aceeasi pentru stabilirea tuturor pensiilor, din luna pensionarii.

- redefinirea regimului contributiilor la fondurile de asigurari sociale de stat, acestea fiind datorate atât de angajator, cât si de angajat;

-         schimbarea radicala a structurii administrativ institutionale a sistemului de pensii cu separarea elaborarii politicilor în domeniu pensiilor (public politics) realizata, de catre Ministerul Muncii, de implementarea propriu-zisa a strategiei în materie prin intermediul Casei Nationale de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale.

-         armonizarea sistemului de protectie sociala cu cele comunitare legate de egalitatea de sanse,

-         exportul de prestatii

-         stabilirea prestatiilor comunitare din UE:

În ceea ce priveste înfiintarea si dezvoltarea pilonului II, aceasta implica atragerea sectorului privat în gestionarea fondurilor si plasarea unei parti a contributiilor individuale din sistemul public de pensii în investitii, sub forma unor depozite create în numele contribuabililor. Aceasta forma de asigurare complementara a început sa fie implementata dupa existenta certa a surselor de acoperire a deficitului creat în bugetul asigurarilor sociale de stat; colectarea cu randament sporit a contributiilor de la participanti de la începutul anului 2008.

          Prin înfiintarea si dezvoltarea pilonului III vor fi stimulate pensiile suplimentare si optionale la nivel de ramura de activitate sau exercitarea unei profesii prin acordarea unor facilitati fiscale substantiale.

Strategia de colectare a contributiilor - mai ales în conditiile în care s-a optat pentru o reducere generala a "fiscalitatii sociale" a fost si ramâne în continuare foarte importanta.

Starea si dinamica evaziunii fiscale în domeniul asigurarilor sociale a impus necesitatea remodelarii cadrului institutional pentru zona de colectare a creantelor bugetare reprezentând contributiile sociale obligatorii, în cadrul carora CAS-ul ocupa o pondere însemnata.

Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2004, Ministerul Finantelor Publice (MFP) îsi exercita calitatea de creditor bugetar, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) si structurile de administrare pentru toate veniturile bugetare pe care le administreaza, având ca obiectiv principal, pe lânga colectarea veniturilor bugetului de stat si pe cele ale bugetului asigurarilor sociale de stat."