ROMÂNI A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
DECIZIA nr. 5361 Dosar nr.2774/2/ 2010
Şedinţa publică de la 11 noiembrie 2011
Preşedinte: Elena Canţăr - judecător
Liliana Vişan - judecător
Eugenia Marin - judecător
Alice Leasă - magistrat asistent
La data de.4 noiembrie 2011, s-a luat în examinare recursul declarat de Cristina Petre împotriva Sentinţei civile nr.543 din 28.01.2011 a Curţii de Apel Bucureşti -Secţia a VIII -a contencios administrativ şi fiscal.
Dezbaterile şi susţinerile părţilor au fost consemnate în încheierea din 4 noiembrie 2011, iar pronunţarea deciziei a fost amânată la 11 noiembrie 2011.
ÎNALTA CURTE,
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Prima instanţă
a) cererea de chemare în judecată
Prin acţiunea formulată, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Petre Cristina_să se constate existenţa calităţii acestuia_de lucrător al Securităţii.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că pârâtul a candidat la funcţia de primar al municipiului Alexandria. Conform prevederilor art. 3 lit.g) coroborat cu art.5 alin1 teza II din O.U.G. nr.24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.293/2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifică din oficiu, sub aspectul constatării calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii, persoanele care candidează, sunt alese sau numite în demnităţile sau funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b)-h).
Apreciază că pârâtul a avut gradul de locotenent major în cadrul Direcţiei a II-a, Serviciul 9, Biroul 2 (1972,1973).
În această calitate, în contextul urmăririi informative a unei persoane semnalată pentru „intenţii de evaziune şi legături suspecte cu cetăţeni străini", pârâtul a derulat următoarele măsuri:
- „introducerea mijloacelor de ascultare ia domiciliul lui < Dumbravă > în vederea stabilirii legăturilor, precum şi a comentariilor ce le face la domiciliu''.
Anterior, pârâtul s-a deplasat la domiciliul urmăritului şi a întocmit o schiţă a apartamentului acestuia precum şi o Notă de studiu în care raportează despre situaţia vecinilor persoanei urmărite. Toate aceste acţiuni au avut ca scop evident documentarea posibilităţii introducerii mijloacelor de ascultare;
- filajul asupra tuturor legăturilor urmăritului;
- dirijarea reţelei informative;
- interceptarea corespondenţei familiei obiectivului.
Aşa cum reiese din toate documentele cuprinse în Nota de constatare, activitatea pârâtului s-a remarcat prin acţiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor.fundamentale ale omului.
Activităţile desfăşurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securităţi au îngrădit următoarele drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea data:
- dreptul la viaţă privată, prevăzut de art.33 (secretul corespondentei şi al convorbirilor telefonice) din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
În drept, reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art. 2 lit.a, art.3 lit.g, art.5 alin. 1, art, 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.293/2008, coroborate cu art.30, art.31 alin.1, art.35 alin.5, lit.a din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A..S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr.2/2008, precum şi pe dispoziţiile art.112 al Codului de procedură civilă.
b) întâmpinarea formulată în cauză
Pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a arătat că în calitate de candidat la alegerile din iunie 2008, a fost verificat din oficiu, eliberându-i-se adeverinţa nr.242/29.o5.2008, din care rezultă ca n-a avut calitatea de lucrător al Securităţii, în sensul legii. Aceasta n-a fost contestată în termenul de 30 de zile şi ca atare, faţă de el şi de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, are caracter definitiv.
A mai susţinut că, personal nu a îngrădit sub nici o formă drepturile şi libertăţile
fundamentale cetăţeneşti prevăzute de Constitutuţia din 1965, drepturi reluate de altfel şi în Constituia din noiembrie 1991. Nu a făcut nici filaj, nici interceptarea corespondentei şi nici pătrunderea în domiciliul obiectivului "Dumbrava". În acest scop erau unităţi militare anume constituite, aşa cum rezultă şi din decretul de înfiinţare a C.S.S. (710/1967).
A mai precizat că „Dumbrava" a fost urmărit ca fiind suspect pentru "evaziune", infracţiune prevăzută de art.253 C. pen., abrogat prin. Decretul-Lege nr.9/1989 şi legături suspecte cu cetăţeni străini. Nu "Dumbrava" a fost filat ci „Ben” legătura lui. Planul său de măsuri nu a fost pus în aplicare în ceea ce priveşte filajul, interceptarea şi introducerea tehnicii de ascultare.
c) sentinţa şi considerentele primei instanţe
Prin Sentinţa nr.543 dm 28 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii în contradictoriu cu pârâtul Petre Cristina, constatând calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această sentinţă., prima instanţă a reţinut că activităţile desfăşurate de pârât au condus la suprimarea sau îngrădirea unor drepturi fundamentale ale omului, fiind astfel îndeplinite condiţiile prevăzute de art.2 lit.a) din O.U.G. nr.24/2008.
S-a apreciat de prima instanţă că introducerea mijloacelor de ascultare la domiciliul lui „Dumbravă", întocmirea schiţei apartamentului, interceptarea corespondenţei sunt acţiuni prin care s-au îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.
2. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Petre Crisina
a) Motivele de recurs
În motivele de recurs pârâtul a susţinut că a avut calitatea de ofiţer în perioada 1.08.1967 - 31.03.1975, dair nu a suprimat sau îngrădit drepturi fundamentele ale omului.
A precizat că a avut în supraveghere informativă întreprinderile de comerţ exterior că măsurile pentru ascultare şi interceptare au fost dispuse de şeful de direcţie, că planul de măsuri pe care 1-a întocmit nu a fost pus în aplicare.
S-a susţinut că s-a impus supravegherea lui „Dumbravă", datorită activităţii acestuia în comerţul exterior şi legăturile sale cu cetăţenii străini.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte examinând motivele de recurs, acţiunea reclamantului, apărările pârâtului, probele cauzei şi legislaţia aplicabilă, reţine;
Situaţia de fapt:
Recurentul-pârât Cristina Petre a avut_gadul de locotenent major în cadrul Direcţiei a II-a, Serviciul 9, biroul nr.2. Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a apreciat că pârâtul Cristina Petre a avut calitatea de ofiţer al Securităţii şi a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Legislaţia aplicabilă:
O.U.G. nr, 24/2008, art.2 lit.a) „lucrător al Securităţii - orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în penoada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste".
Din examinarea prevederilor art.2 lit.a) din O.U.G. nr. 24/2008 rezultă ca pentru a se stabili calitatea de lucrător al Securităţii, trebuie întrunite cumulativ doua condiţii, respectiv persoana să fi avut calitatea de ofiţer sau subofiţer al Securităţii şi în perioada 1945-1989 să fi desfăşurat activităţi care au avut care_au avut drept consecinţă suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în scopul susţinerii puterii totalitar comuniste.
În ceea ce priveşte prima condiţie aceasta este îndeplinită în cauză, însă nu
este suficientă pentru a conduce la atribuirea calităţii de lucrător al Securităţii.
Pentru a stabili calitatea de lucrător, instanţa are obligaţia legală de a stabili vinovăţia persoanei respective, pe baza materialului probator depus de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
În speţa analizată, instanţa de fond a pronunţat o soluţie nelegală în raport de probatoriul administrat de C.N.S.A.S.
Începând cu 8.09.1972 a fost urmărit informativ de către Direcţia a II-a numitul David Alexandru, urmărire ce a încetat la 26.03.1973.
În acest sens, s-a întocmit la 20.09.1972 un plan de măsuri (fila 17 dosar fond) pentru acţiunea „Dumbravă", pentru punerea sub supraveghere a obiectivului Ben (cetăţean israelian), pentru interceptarea corespondenţei familiei Dumbravă.
Din notele întocmite la 26 octombrie 1972 (filele 19 şi 21 dosar fond) rezultă că s-a consemnat starea de spirit a numitului David Alexandru în momentul schimbării acestuia din funcţia de director al Geomin. Ulterior, s-a întocmit un studiu pentru posibilitatea intreducerii mijloacelor de ascultare la domiciliul lui David Alexandru.
Prin nota-raport (fila 16 dosar fond) întocmită la 26.03.1973 s-a propus de Cristina Petre închiderea dosarului de urmărire informativă a lui David Alexandru.
Examinarea acţiunilor întreprinse de recurent demonstrează că notele raport întocmite de acesta nu relevă îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, reprezentând aspecte legate de activitatea profesională a persoanei supravegheate.
De asemenea, din probele cauzei rezultă că schiţa apartamentului lui David Alexandru s-a întocmit în raport de poziţia aparamentului familiei Zberea (fila 32, dos. fond).
În aceste circumstanţe, supravegherea nu îndeplineşte condiţia impusă de art.2 lit.a) din O.U.G. nr.24/2008 privind desfăşurarea de activităţi prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Înalta Curte arată că în Decizia nr.843/2011 şi Decizia nr.530/2009 ale Curţii Constituţionale, s-a statuat că O.U.G. nr.24/2008 urmăreşte deconspirarea, prin consemnarea publică a persoanelor care au participat la activitatea de poliţie politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică şi politică a acestora şi fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală şi juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informaţii, în condiţiile lipsei de vinovăţie şi a vreunei încălcări a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Considerentele deciziilor de mai sus au efect obligatoriu, astfel că vor produce efecte la soluţionarea prezentului recurs.
Motivele reclamantului Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, potrivit cărora orice informaţie obţinută fără acordul persoanei şi care nu viza apărarea intereselor naţionale constituie încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, sunt nefondate.
Drepturile omului reglementate prin diverse instrumente internaţionale au un regim juridic diferit în raport de conţinutul lor.
Astfel există drepturi intangibile, care nu pot fi suprimate, suspendate sau limitate sub nicio formă, acestea fiind dreptul la viată, dreptul de a nu fi supus la tratamente inumane sau degradante, dreptul de a nu fi adus în stare de sclavie şi dreptul la neretroactivitatea legii penale, drepturi ce se regăsesc inclusiv în Pactul privitor la drepturile civile şi politice.
Însă, atât actele internaţionale cât şi cele interne pot institui limitări ale exerciţiului unor drepturi şi libertăţi ale omului, cu îndeplinirea cumulativă a trei condiţii esenţiale, limitările să fie prevăzute de legea naţională în materie, să aibă un scop legitim şi să fie necesare într-o societate democratică.
În cazul lui David Alexandru, supravegherea s-a justificat prin natura funcţiei pe care o deţinea în comerţul exterior al României, urmărindu-se un scop legitim deprotejare a intereselor economice ale statului român.
O astfel de abordare nu are legătură cu regimul comunist, ci are în vedere apărarea intereselor statului român, care sunt prioritare intereselor private, acestea din urmă fiind subordonate intereselor naţionale generale.
Trebuie arătat că apărarea intereselor economice ale unei ţări reprezintă un scop legitim în orice sistem, motiv pentru care activitatea pârâtului-recurent nu poate fi circumscrisă scopului de susţinere a purerii totalitar comuniste.
c) Soluţia instanţei de recurs
Având în vedere considerentele acestei decizii, Înalta Curte constată că recursul declarat de Cristina Petre este fondat, astfel că în baza art.312 Cod procedura civilă îl va admite şi va modifica sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Cristina Petre împotriva Sentinţei civile nr.543 din 28.01.2011 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa recuzată în sensul ca respinge acţiunea Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2011.
JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E.Canţăr L.Vişan E.Marin
MAGISTRAT ASISTENT,
A.Leasă
