Va aduce Giuliani probe privind amestecul grosolan al lui Biden in condamnarea lui Dragnea?

Bate un vânt de primăvară!

La Chilia-n port, cu Ghiță. Dâncu și Kovesi

Într-o intervenţie la România TV, Cozmin Guşă a vorbit despre "indicile" care ar trebui să-i dea spaime Laurei Codruţa Kovesi: "Primul e legat primul indiciu e legat de poze si filmari care certifica ca Ghita avea o relatie personala cu Kovesi, ceea ce a fost negat de Kovesi . În al doilea rând, este vorba de un schimb de mailuri, unde i se cere lui Ghita sa efectueze acea plata in interesul statului in contul Parchetului, legat de aducerea lui Popa din Indonezia. Apoi, sunt marturiile fostilor sefi ai politiei romane care au fost audiati de procurori, care au spus ca doar au completat ce facuse Ghita pentru aducerea lui Popa, mimand o licitatie, cerere de oferte", a declarat Guşă la România TV.

Reluare din 28 12 2016


Varianta originală cu Ionel Tudorache Varianta statului de drept

Cine o mai face justiție politică în România, ca Onea, Portocală, Man, Kovesi, Coldea, Maior să pățească

Procuroarea Adina Florea  de la noua secție pentru investigarea magistraților a Parchetului General, refuzată pe bandă rulantă de Werner pentru a fi numită ca șefa DNA, a solicitat avizul CSM pentru  demararea procedurii de arestare preventivă a procurorilor  Onea și Negulescu de la DNA Ploiești, unitate de elită a sistemului judiciar de poliție politică, sistem înființat de Maior (SRI) și Kovesi(PG), instrumente politice ale lui Băsescu și Monica Macovei. 

Acesta este grupul infracțional organizat care trebuie tras la răspundere penală, nu numai procurorii și polițiștii de cercetare  penală de la Ploiești sau Oradea. 

Am mai spus pe acest blog că ingineriile procedurale devoalate la DNA Ploiești sunt, din punct de vedere tehnic,  încercări neprofesioniste de a transforma informații obținute ilegal despre adversarii regimului Băsescu în probe și mijloace de probă.

Onea și Portocală vor spune, dacă nu au făcut-o deja, cine le-a dat acele informații și cine le-a ordonat să le transforme în mijloace de probă prin denunțători mincinoși, martori mincinoși și documente falsificate, așa cum au prezentat cu prisosință dovezi frații Cosma.

Ai aresta numai pe Onea și Negulescu, fără a-i inculpa și pe Kovesi, Coldea, Maior, Macovei, Băsescu este ca și cum, în urmă cu câțiva ani,  Munteanu Liviu, secretarul Primăriei Porumbacul de Jos, județul Sibiu, a fost trimis în judecată pentru fals și abuz în serviciu în emiterea documentelor necesare pentru  procedura succesorală, în timp ce instigatorii și beneficiarii falsurilor, între care Werner și soața sa, au fost atât de fezandați și perpeliți de sistem încât au fost urcați pe cea mai înaltă funcție de demnitari, pentru slujirea intereselor mafiote ale grupului infracțional organizat.      

Giuliani, procurorul anti-mafia și avocat al lui Trump, trăznește peste statul paralel al lui Iohannis. Ha... ha...ha!

Dragă domnule preşedinte Iohannis

Vă scriu ca să îmi exprim îngrijorarea în legătură cu prejudiciul continuu adus statului de drept în România, comis sub pretextul aplicării cu eficienţă a legii. Acest prejudiciu afectează negativ, în mod direct, cursul investiţiilor străine directe în România, deoarece niciun investitor raţional nu ar investi într-un loc în care domnia legii şi sistemul legal ajung subiect al manipulăriifăcute de cei de la putere.
Înainte de alegerea mea în funcţia de primar al New York-ului, am servit ca oficial de rang înalt în Departamentul de Justiţie al Statelor Unite, deţinând şefia reputatului Birou de procurori din New York. De-a lungul mai multor ani, ca procuror, am investigat şi urmărit personal, sau am condus acuzarea unui număr mare de cazuri de corupţie publică, ceea ce a dus la condamnarea a numeroşi demnitari.

“Protocoalele secrete şi excesele DNA: intimidarea judecătorilor, a avocaţilor apărării şi a martorilor”

După căderea lui Nicolae Ceauşescu din 1989, România a făcut paşi hotărâţi spre aplicarea legilor, în concordanţă cu repectarea dreptului la un proces corect, conform regulilor statului de drept. Cu toate acestea, progresele au fost SUBMINATE GRAV de excesele Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a României, sub conducerea fostului procuror şef, Laura Codruţa Kovesi. Aceste excese au inclus: intimidarea judecătorilor, a avocaţilor apărării şi a martorilor; ascultarea neconstituţională a telefoanelor; mărturii silite şi procese judiciare incorecte.

În plus, faţă de excesele făcute de DNA în numele ”aplicării legii”, am luat la cunoştinţă cu tristeţe în cursul ultimelor luni despre existenţa ”protocoalelor secrete” pe care mai multe instituţii publice le-au semnat cu Serviciul Român de Informaţii (SRI). Acestea includ protocoale secrete cu: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României; Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.

Semnatarii protocoalelor secrete sunt: Laura Codruţa Kovesi, din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi George-Cristian Maior, care acum îndeplineşte funcţia de ambasador al României în Statele Unite, din partea SRI.

”O amnistie ar trebui dată celor care au fost condamnaţi ca urmare a exceselor”

Recunosc şi înţeleg importanţa luptei împotriva corupţiei. În acest sens, încurajez România să îşi reafirme angajamentul de a investiga şi a judeca corupţia în mod cinstit, transparent, şi în concordanţă cu legea. O amnistie ar trebui dată celor care au fost acuzaţi şi condamnaţi ca urmare a exceselor DNA făcute de la implementarea protocoalelor secrete, inclusiv mai multor oameni inocenţi care au fost trimişi la închisoare.

“Protocoalele să fie verificate de o comisie de judecători internaţionali”

De asemenea, îndemn Guvernul României să înfiinţeze o comisie independentă formată din judecători internaţionali şi experţi legali, care să examineze originile protocoalelor secrete, ca şi impactul lor asupra Parchetului General şi a judecătorilor din întreaga ţară.
Pe baza rezultatelor, comisia independentă ar putea face recomandări specifice pentru ca aplicarea legii să fie întărită în România, iar Codul Penal românesc să fie reformat, pentru a preveni reapariţia unor astfel de excese.

“Guvernul trebuie să se asigure că judecătorii nu sunt intimidaţi de DNA sau de SRI”

Guvernul României trebuie, de asemenea, să se asigure că judecătorii nu sunt intimidaţide DNA sau de SRI. În consecinţă, există nevoia de a identifica sutele de dosare ale DNA despre judecători, aşa cum a descris recent un adjunct al DNA, pentru a determina numele judecătorilor, acuzaţiile şi originea acestor acuzaţii împotriva judecătorilor, precum şi cronologia şi durata acestor dosare.
În sfârşit, secţii de responsabilitate profesională ar trebui stabilite pentru Parchetul General, DNA, SRI şi orice alte instituţii recomandate de comisia independentă, pentru a stabili standardepotrivite de comportament şi răspundere, ca şi investigarea plângerilor împotriva acestor instituţii.

“Un angajament în respectarea legii va îmbunătăţi perspectivele investitorilor în România”

România trebuie să clarifice faptul că rămâne angajată în asigurarea proceselor corecte, transparente, şi a respectării legii. Acest lucru va impune corectarea multelor abuzuri ale DNA şi SRI şi ar trebui să includă amnistie pentru acuzaţiile şi condamnările suspecte. Un astfel de angajament în respectarea legii va îmbunătăţi, de asemenea, apetitul investitorilor pentru a contribui la viitorul României.
Cu respect,
Rudolph W. Giuliani, Esq.”

CCR a decis pe 30 mai 2018 soarta cucuvelei roz din cuibul statului vertical

UPDATE

Judecătorii CCR au admis sesizarea Guvernului și s-a constatat existența conflictului de natura constituțională între Guvern și Administrația Prezidențială.

Președintele CCR a explicat că în minuta ședinței va fi indicată și calea de rezolvare a conflictului.

La Revedere, Luluța!

COMUNICAT DE PRESA

30.05.2018

privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului

În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere  cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie.

Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării  este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017]. În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept.

Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor.

Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei.

Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională. De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi, a statuat:

1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale

După decizia CCR.

Ori Johannis va fi obligat să emită decretul de revocare a Codruței Kovesi, ori Tudorel Toader va fi nevoit să demisioneze din funcția de ministru al Justiției, pentru a ieși din conflictul juridic de natură constituțională. 

Ședinţa de plen din 30 mai 2018

- Dosar în pronunţare –

1. Dosar nr.589E/2018.           - Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură                                  constituțională între ministrul justiției, pe de o parte, și 

                   Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul 

României și Președintele României, în subsidiar

Grefier şef,

Floriana-Dorela Sandu

Sedința poate fi urmărită în direct AICI

CCR
Şedinţa de plen 10 mai 2018, ora 12 

1. Dosar nr.589E/2018                                  - Cerere de soluționare a conflictului juridic de  natură                                                                              constituțională între Ministerul   Justiției, pe de o parte,
                                                                          și Președintele, României, pe de altă par în principal, și
                                                                          între Guvernul României și Președintele României, în
                                                                          subsidiar, cerere formulată de primul-ministru al
                                                                          Guvernului.

                                                                                     Grefier şef, Floriana-Dorela Sandu

Uncheselu, ocaua mica a presedintelui Johannis

După achitarea fostului premier Ponta în prima instanță, este de actualitate ce scriam în urma cu trei ani, când nefericitul fotbalist amator, devenit procuror, Jean de la  Craiova, adus parchetar de Luluța la DNA, îl acuza  pe Ponta că a spălat banii lui Sova.

Așa comentam pe 10 06 2015:


Ca sa intelegi un eveniment politic nu trebuie decât sa te intrebi: cui foloseste?

Raspunsul vine simplu, de la sine, ar zice prezidelul nostru.

In vremurile de glorie ale guvernarii Boc, Ion Oltean de la Bistrita, cel cu broscoiul in gât, si cu infuzia de Miss-uri pe la Retrocedari, facea celebra propunere ca unitatea de masura in PDL sa fie BOCUL.

Acum, când pedelistii se ascund pe sub fustele prospaturilor care au mai ramas din istoricul PNL, vechea unitate de masura, BOCUL, a fost asimilata de cei care vor sa defineasca incompetenta in politica. 

Noii conducatori ai fostului PDL s-au straduit, s-au perpelit, s-au ...etc, etc,  pentru a-i face pe plac Wernerului ales,  sa-i  daruiasca in prima parte a anului 2015 un guvern pe care sa-l poata nominaliza ca fiind al sau - guvernul român al neamtului Werner. Nu s-a putut pentru ca tânarul Cârlan social-democrat s-a imbatosat dupa pierderea alegerilor prezidentiale, aruncând pe piata cu masuri liberale, sprijinit de cel care pastreaza marca originala a fostului PNL. Ce program liberal alternativa la programul Micului Titulescu sa mai propuna Vasile, Alina si Catalin- candidat al presedintelui tacut?

Domnului presedinte nu i-a mai ramas decât posibilitatea sa masluiasca, „Pas cu Pas”, unitatea de masura a competitiei politice, delegând-o, in „Primul pas” pe Codruta sa gaseasca o masura cu care sa-l scoata de pe circuit pe copilotul Ponta.

Baschetbalista la origine, Codruta s-a executat si a gasit tot un sportiv, pe Uncheselu. E drept ca a fost doar profesor de sport prin câteva comune de pe lânga Craiova, inainte de a studia Dreptul de la distanta. 

Profesorul de sport s-a rascracanat pe Noul Cod Penal si pe Noul Cod de Procedura Penala, asemenea vecinului sau Mircea Badea in emisiunile TV, si i-a trântit lui Ponta o Comanda(Ordonanta) de „stânga'mprejur” prin care l-a pus in disputa de interese cu avocatul Sova.
Dupa buimaceala din primele momente ale zilei in care Vasile si Alina se  potrivisera in pasul Motiune cu Uncheselu, fostul procuror Ponta a rupt frontul si a iesit la contraatac. Zice ca o sa conteste la procurorul ierarhic ocaua mica cu care umbla Iohannis. Cam riscant! Daca se alege cu o noua invinuire de conflict de interese, de data asta cu ierarhica Codruta, pe care el a propus-o ca sefa la organul devenit anexa la noul PNL?
Sa urmarim Pasii urmatori ai competitorilor politici!

 Contul de Facebook
Jean Uncheselu
Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Lucrează la Ministerul Public

A studiat la Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Trăieşte în Bucharest, Romania

Statul Paralel şi-a luat şi DGIA ca aliat

Acum înţelegem mai bine pentru ce şi pentru cine i-a acordat Gabriel Oprea grad militar Luluţei. DGIA a făcut poliţie politică impotriva militarilor şi a factorilor naţionali de decizie prin interceptările DNA. 

“Eu îl cunosc pe Gelu Savu de foarte mulţi ani. În opinia mea, Gelu Savu a dat curs unui demers agresiv din partea unui ministru abuziv, Gabriel Oprea. Vă spun sincer. S-a temut atât pentru funcţie, cât şi pentru libertate. Şi-a dat seama singur sau i-a spus cineva că se pot face dosare din nimic. Şantaj”, a afirmat Corneliu Dobriţoiu.

În opinia sa, acest protocol nu numai că era nelegal, dar şi inoperant. “În primul rând , indiferent de pomelnicul legislativ care e trecut în preambul, scopul protocolului nu poate fi îndeplinit pentru că nu se poate face schimb de informaţii într-o structură departamentală ale cărei misiuni sunt foarte clare şi limitative şi se cantonează doar în sfera asigurării securităţii trupelor, spaţiilor de cazare, securităţii operaţionale, a informaţiilor din domeniul diplomaţiei militare, a informaţiilor în folosul luptei. Deci, aceste zone, aceste domenii de nişă nu intră în competenţa cabinetul procurorului general sub nici o formă. Mai mult decât atât, eu cred că prin semnarea acestui protocol, am adus o gravă atingere reputaţiei se bucură DGIA, în raport cu celelalte instituţii similare din NATO care au, de asemenea, misiuni de genul celor amintite anterior”, afirmă fostul ministru.

El a explicat că, după părerea sa, motivul pentru care s-a semnat acest protocol ar fi fost eludarea procedurilor legale de autorizare a interceptărilor convorbirilor telefonice.

Decizia lui Klaus Werner referitoare la revocarea Luluței. A scos procuroreasa de sub controlul constituțional al ministrului justiției

IOHANNIS A ÎNCĂLCAT ASTAZI ACEASTA DECIZIE A CCR

Decizia nr. 45/30 01 2018 a CCR

165. Cu privire la criticile de neconstituționalitate ale art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege, Curtea constată că, potrivit art.132 alin.(1) din Constituție, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Având în vedere caracterul bicefal al autorității executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul și Președintele să conlucreze. Rolul central în această ecuație îl are, însă, ministrul justiției, sub autoritatea acestuia funcționând procurorii constituiți în parchete. Președintele României nu are nicio atribuție constituțională expresă care să justifice un drept de veto în această materie. Prin urmare, dacă legiuitorul organic a ales o asemenea procedură de numire, menținând un veto prezidențial limitat la refuzarea unei singure propuneri de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 54 alin.(1) din lege, el a respectat rolul constituțional al ministrului justiției în raport cu procurorii, Președintelui conferindu-i-se atribuția de numire în considerarea solemnității actului și a necesității existenței unei conlucrări și consultări permanente în cadrul executivului bicefal. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea art.94 lit.c) din Constituție. În consecință, art.I pct.88 [cu referire la art.54 alin.(3)] din lege nu încalcă art.94 lit.c) și art.132 alin.(1) din Constituție

Astăzi, la ora 18, declarație de presă.

Bunăăă siaara!
Ieee prea deevreeme să ne proooonunțăm peeentru revoooocarea șefiei DNA!
Să lăsăm organele competente ale justiție să  finalizeze cercetările disciplinare și, dacă eleee considerăăăă, să vină elee cu propuneri.
Vă mulțumesc!



Iohannis nu amână decizia ci vrea razboi politic!
Johannis a spus zeflemitor că ministrul i-ar fi pus în fașă un așa zis Raport și că el se ia după Avizul Negativ al secției de procurori a CSM.
Deși interpretarea textului constitțional, dată recent de CCR, nu-i dă dreptul să respingă propunerea ministrului justiției, prizonierul STATULUI VERTICAL a anunțat  că o lasă pe Luluța să continue abuzurile anticonstituționale.

Reacția promptă a TT-ului

Tudorel Toader

Urmăreşte · 12 minute · 

În condițiile în care Președintele României nu are abilitarea legală și nici competențele funcționale de evaluare a activității profesionale și manageriale desfășurate de procurorul șef al DNA;
În condițiile în care argumentele care au stat la baza declanșării procedurii de revocare au devenit mai actuale și mai consistente;
Văzând legislația aplicabilă în acest domeniu;
Valorificând jurisprudența instanței de contencios constituțional,

Vom sesiza Curtea Constituțională cu privire la refuzul Președintelui de revocare din funcție a procurorului șef al DNA !

Un discurs delirant-mesianic al câinelui de pază al regimului Băsescu. Cine sunt... IUDA?

Cetăţeanul acesta, care nici acum nu realizează cum de a ajuns adjunct al celui mai mare serviciu de informaţii al României, are tulburări grave de percepţie a conceptelor de democraţie, legalitate şi siguranţă naţională.
Pentru el democratie înseamnă să promoveze şi să apere interesele celui care l-a numit sau îl păstrează în funcție, statul se reduce la statul vertical care servește conducătorul statului, legalitatea se reduce la aplicarea directivelor venite de la CSAT, neavând nicio relevanță că acestea nu sunt transpuse în legea siguranței naționale, iar cetățeanul cu drepturile sale fundamentale lipsește cu desăvârșire din discursul său de pastor al inchiziției statului vertical.
Prin referirea la sine la numărul plural, cu pronumele noi, Coldea ne comunică subconștent că nu se reprezintă doar pe sine. Intereseul general este doar al celor care intră în pronumele NOI.
Discursul său este perfect coordonat cu cel al șefei DNA(vezi referirile la asalt, cooperare nu colaborare). Pe alocuri, discursul lui Coldea se coordonează și cu zicerile lui Iohannis.
Nu mai este de mirare că acești talibani au introdus presa ca vulnerabilitate de siguranță națională.
Nu trebuie uitat nici ideologul statului vertical, fostul șef al lui Coldea, acum ambasadorul Maior în SUA. Acesta spunea într-un inerviu acordat lui Dan Andronic, prin ianuarie 2015, că cele două suspendări ale lui Traian Băsescu au fost  atacuri la statul de drept.
Mulți au sărit în sus, identificându-se cu Iuda trădator al statului paralel/vertical, ca atenționati de Coldea.
In realitate, Coldea a transmis un avertisment pentru cei din interiorul mecanismului creat de statul mafiot.
Așa cum Kovesi a avut nevoie de păpușile Onea, Negulescu, Iorga, Uncheșelu, Tulus și alții pentru paradirea adversarilor lui Băsescu, Maior și Coldea au avut nevoie de alte păpuși pentru aplicarea măsurilor de eliminare a trădătorilor statului vertical.
Spre deosebire de zarva politicienilor și ziariștilor, dacă vorbesc cei din interiorul sistemului, Maior, Coldea, Stanciu, Băsescu etc. merg sigur în spatele gratiilor.


Reactia unuia pe care Coldea îl consideră un IUDA. 

Colonel(r) Daniel Dragomir

Nu vrea să facă rău în Postul Mare

Intrebat la Bruxelles ce va face cu revocarea lui Kovesi, Klaus a spus:

„Pot acum să vă spun că această decizie nu va fi luată înainte de sărbători, ci mai degrabă după Paşti. Cum va suna această decizie, voi explicita într-o declaraţie publică pe care o voi face la momentul respectiv. Mă voi inspira din toate documentele care sunt puse la dispoziţie si de o parte şi de cealaltă”

Greu cugetă Klaus...
Ghici revocare ce-i?

Dați 1 LEU pentru reperarea onoarei Luluței

Ar fi fost condamnat Mircea Băsescu dacă Antena 3 nu difuza înregistrarea lui Florin Anghel din clanul Mondialul de Drăgănești Olt, atărnător de salbe lăiețe pe gâtul doamnei Băsescu? Nu!!!
Ziariștii au întrebat de ce Kovesi nu a pornit cercetarea timp de trei ani. Nu cumva a acoperit fapta infracțională?
Luluță s-a simțit ofensată deși ea îl deposedase de dosar pe procurorul de la Slatina.
A solicitat instanțelor civile repararea onoarei cu un milion de lei.
Instantele obediente i-au acordat 250 000 lei pe fond și 300 000 lei în apel, desi,  intre timp, Mircea Băsescu a fost condamnat.
Să vedem cum iese cu onoarea din recurs și din sesizarea la CEDO!

Bruxelles începe să-și pună întrebări despre anticorupția din România.

NEWSEUROPE astazi

Atenție Iohannis, atenție CSM! CCR soluționează, nu doar constată, conflictele de natura constitițională dintre autorități.

O frig talpile pe Luluţa

Din Legea 47/1992 privind organizarea și functionarea CCR

Soluţionarea conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice

Art.34. - (1) Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor şi opinia autorului cererii.

Art.35. - (1) Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.mjj
(2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere.
(3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin.(1), a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.

Art.36. - Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I

In curs de redactare

Efectele deciziei

Autorităţile publice implicate în conflict se conformează celor statuate de Curte, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie.
****************
Sa luăm cazul ipotetic in care Iohannis, considerându-se venit dintr-o lume anterioară, dă un comunicat prin care respinge propunerea de revocare a șefei DNA sau, trec mai mult de 20 de zile de la momentul in care a fost sesizat și.... nu a luat nicio decizie cu privire la revocare.
Din acel moment conflictul de natură constituțională a fost declanșat, in sensul că președintele a scos șeful DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției.
Guvernul este îndreptățit să sesizeze CCR. Curtea constată ca presedintele a declanșat un conflict juridic de natură constituțională si indica modalitatea de iesire din conflict prin semnarea cererii de revocare de către președinte.
In ciuda procurorilor din CSM care s-au umplut de ridicol, decizia CCR se aplică si conflictului juridic dedus judecății, nu numai situatiilor viitoare.
Conflictul dintre DNA si Guvern în legătură cu Ordonanța 13 s-a soluționat prin clasarea de catre DNA  a dosarului penal deschis abuziv.
Chiar si deciziile de neconstituționalitate, date in excepțiile ridicate in instante,  se  aplica in primul rând în acel dosar, dar și cauzelor pendinte, adică acelor cauze aflate încă pe rol,  în care s-a ridicat aceeasi exceptie până la data publicării deciziei CCR în MO.
Deci neretroactivitatea deciziilor CCR nu este absolută.
Cei care nu au reclamat dreptul afectat de o norma juridică declarată neconstitutională vor beneficia de efectele erga omnes ale deciziei CCR numai de la data intrării în vigoare a  legii de modificare a normei declarate neconstitutională.

Rabinul Timmermans: poliţia magistraturii trebuie făcută de magistraţi. Dacă există dubii despre această poliţie, atunci trebuie luate măsuri.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, olandez, realizează politica familiei europene populare, deşi dânsul face parte din familia social democrată. In discuțiile avute la București, Timmermans a dat dreptate, precum rabinul, tuturor taberelor care se confruntă în problema revocării șefei DNA. 

La discuţiile cu Timmermans de la Reprezentanţa Comisiei Europene din Bucureşti au fost prezenţi Laura Codruţa Kovesi, procurorul sef al DNA, Augustin Lazăr, procurorul general, Daniel Horodniceanu, şeful DIICOT, Cristina Tarcea, şefa ÎCCJ, Simona Marcu, şefa CSM şi Codruţ Olaru, vicepreşedinte CSM.
Este straniu că un membru al guvernului european ii convoacă pe toţi sefii instituţiilor care fac parte din Autoritatea Judecătorească din România, fără prezenţa unui reprezentat al guvernului român. Este ceva similar cu gestul impoliticos pe care l-ar face un vice-premier al României, care s-ar duce la Bruxelles şi i-ar convoca pe comisarul pe Jusţiţie şi pe alţi  membri ai  Comisiei Europene la sediul Ambasadei României.
Pe de altă parte, acești aparatnici ai autorității judecătorești au sărit doi metri în sus, clamând încălcarea independenței justitiei, când au fost invitati să discute cu reprezentanți ai celorlalte autorități ale statului român.
Independența justiției din România nu funcționează, stimabililor șefi de magistrați, și față de guvernul de la Bruxelles?
Propaganda a scos în evidenţă pasajele din discursul lui Timmermans în care acesta spunea că doar politia internă a sistemului judiciar poate verifica şi dispune măsuri în interiorul sistemului, în respectarea separaţiei puterilor în stat.
Puţine instituţii mass-media au dat şi continuarea răspunsului oficialului european în conferinţa de presă,  pentru situaţia în care există dubii în legătură poliţia internă a sistemului judiciar. Trebuie luate măsuri când
poliţia internă acoperă abuzuri şi disfuncţionalităţi.

"Aşa cum am spus deja şi interlocutorilor mei din Parlament, premierului şi ministrului Justiţiei, eu cred cu fermitate că această poliţie a magistraturii ar trebui să fie făcută de magistraţi. Dacă este o problemă cu magistraţii, atunci ar trebui ca cineva din magistratură să cerceteze acea problemă. Toţi oamenii sunt păcătoşi, mai şi greşim. Dacă cei din magistratură fac o treabă proastă, atunci ea ar trebui să fie verificată, dar nu ar trebui să fie cei din Guvern sau din exterior care îi verifică, ci alţi oameni din sistem pentru a asigura separaţia puterilor în stat, dar şi sistemul judiciar are o responsabilitate. Există dubii despre modul în care se face această verificare, această poliţie în sânul sistemului. Atunci, trebuie luate măsuri" a spus oficialul european.

Doi foști președinți ai CCR, despre revocarea șefei DNA

Augustin Zegrean:

Președintele poate să refuze revocarea, dar este obligat să verifice dacă sunt împlinite condițiile prevăzute de lege pentru revocare.Președintele nu poate opera cu considerente politice ci cu dispoziții legale. Opinia domnului Zegrean este destul de stânjenitoare pentru Klaus. Ii sugerează că nu poate opera decât in limitele juridice ale propunerii de revocare. 

Ioan Vida:

Este obligat s-o revoce! 

Autorii Constitutiei au prevăzut competențe legate

Preşedintele nu poate scoate procurorii de sub autoritatea ministrului justiţiei.

Temeiurile juridice.

CONSTITUŢIA ROMÂNIEI

ARTICOLUL 132
(1) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Art. 54 din Statutul judecătorilor şi procurorilor
 (4) Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului general al Parchetului Național Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplică în mod corespunzător.

Art. 51

(2) Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:

a) în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;

b) în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;

c) în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.

Comentariu:

Dacă ministrul justitiei constată motivele de revocare din Art. 51 alin.(2) al L 303/2004, propune revocarea procurorilor cu funcţii de conducere. Motivele invocate de ministrul justiţiei sunt motive juridice. In cazul Kovesi, Tudorel Toader a dezvoltat nu 2-3 motive ci ditai...20 de motive  juridice care impun revocarea sefului DNA.

Conform art. 54, dacă vine propunerea ministrului, revocarea se face de preşedinte, în oglindă cu numirea sefului DNA. 

Se pune întrebarea dacă preşedintele poate să refuze propunerea ministrului. 

Poate, dar nu cu argumente politice sau de oportunitate, ci răsturnând motivele juridice invocate de ministrul justiţiei.  Este greu ca Iohannis să răstoarne  motivele juridice invocate profesionist de Tudorel Toader, susţinute de Decizii CCR, hotărâri judecătoreşti, rapoarte ale Inspecţiei judiciare.

Refuzul preşedintelui de a semna revocarea şefei DNA este echivalentă cu scoaterea acesteia de sub autoritatea ministrului justiţiei, în fapt o încălcare a art. 132 din Constituţie şi declanşarea unui conflict de natură constituţională între Preşedinţie şi Guvern, prin ministerul justiţiei. 

Cine va sesiza acest conflict la CCR? 

Nu mă aştept ca Guvernul ezitantei Dăncilă sau presedintele Camerei Deputaţilor să sesizeze CCR. In mod sigur Tăriceanu va avea curajul să  sesizeze CCR.

Consecinţele deciziei CCR:

Dacă admite sesizarea, Iohannis va fi obligat să semneze revocarea şefei DNA

Dacă respinge sesizarea, Tudorel Toader trebuie să-şi dea demisia. 

Cine credeţi că va câştiga?

Curaj Iohannis! Raportul pentru revocarea sefei DNA, un rechizitoriu la adresa statului paralel.

Mediafax prezintă cele 20 de puncte enumerate de Tudorel Toader, reţinute în perioada februarie 2017-februarie, în raportul privind activitatea DNA 2018, pentru carea cerut revocarea şefei DNA.

1. Cele trei decizii ale Curţii Constituţionale în care, în două dintre ele, s-a constatat un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public-DNA, pe de o parte, şi alte autorităţi ale statului, Guvern şi Parlament, pe de altă parte. „Într-un singur an au fost înregitrate trei conflicte juridice de natură constituţională în cadrul cărora DNA a fost chemată în faţa instanţei de contencios consituţional. Trei conflicte în care CCR a sancţionat comportamentul lipsit de loialitate din partea procurorului şef al DNA”, a spus Toader, comentând că în 16 ani, pe rolul Curţii au fost 39 de astfel de dosare, ultimele trei fiind doar în ultimul an.

2. Ancheta în cazul OUG 13. Ministrul Justiţiei a susţinut că în cazul anchetei declanşate de DNA după adoptarea OUG 13 Direcţia şi-a arogat o competenţă pe care nu o are, respectiv de a aprecia oportunitatea emiterii unui act normativ, fapt, de altfel, remarcat şi de Curtea Constituţională.

„CCR a reţinut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitatea OUG. Acest lucru echivalează cu o încălcare gravă a principiului separaţiilor puterilor în stat. Ministerul Public, prin DNA, şi-a arogat competenţa de a efectua o ancheta penală într-un domeniu ce excedează cadrului legal. Declanşarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, ridicarea de acte, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică. Sub imperiul unei temeri declanşate de activitatea penală, Guvernul este blocat în activitatea de legiutor. Prin conduita sa, DNA şi-a arogat o competenţă pe care nu o are”, a spus Toader.

3. Refuzul lui Kovesi de a se prezenta la comisia parlamentară de anchetă. Ministrul Justiţiei a susţinut că, în lumina deciziei CCR în acest caz, „s-a produs un blocaj în activitatea comisiei de anchetă”, iar şefa DNA nu a respectat „acel comportament necesar loial” între instituţiile statului.

4. Ancheta DNA în cazul hotărârilor de Guvern în cazul Belina. Tudorel Toader a reluat teza potrivit căreia oportunitatea emiterii unui act normativ nu este în sfera de competenţă a DNA. „Văzând din partea cealaltă, îţi pui întrebarea cum cu jumătate de an în urmă CCR statuează, iar, ulterior, sub considerentul că e vorba de HG nu OUG, au fost verificare aceleaşi aspecte”, a comentat el.

5. DNA s-a erijat în evaluator în aspecte care nu au legătură cu sfera penalului, a spus ministrul Justiţiei făcând referire la un comunicat al Direcţiei în care se imputa că nu au fost respectate normele  de tehnică legislativă. „Încălcarea normelor de tehnică legislativă nu constituie infracţiune”, a comentat el.

6. Explicaţia comunicatelor DNA ca fiind simple opinii. Minsitrul justiţiei a criticat faptul că, ulterior comunicatulului mai sus amintit, DNA a susţinut că formularile folosite „au reprezentat simple opinii”. „Nu poţi să exprimi simple opinii când te referi la libertate, demnitatea unei persoane. Apreciem că e inadmisibilă o astfel de abordare prin care sunt afectate valori şi drepturi fundamentale ale unei persoane fizice”, a spus el.

7. Împiedicarea aflării adevărului şi lămuririi unor aspecte de interes public, prin refuzul de a se prezenta la audierile comisiilor parlamentare de anchetă.

8. Comportament excesiv de autoritar şi discreţionar. Ministrul Justiţiei a amintit de controlul pe care Inspecţia Judiciară l-a efectuat la DNA, precizând că în raport se consemnează dificultăţi întâmpinate de inspectori, precum şi indicii privind săvârşirea abaterii disciplinare, inclusiv prin obstrucţionarea activităţii inspectorilor de către Kovesi.

9. Implicarea în achetele altor procurori. Tudorel Toader a reluat o declaraţie publică a şefei DNA care a admis că a supravegheat personal ancheta în cazul OUG 13. „Se observă o implicare în realizarea anchetelor altui procuror, ceea ce legea interzice şi e contrară limitelor de competente. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui comportament, ci la o acutizare, cum o relevă iesirile în spaţiul public”, a comentat el.

10. Prioritizarea dosarelor cu impact mediatic. „Dosarele nu se rezolvă după rezonanţa publică pe care o au, nu după calitatea persoanei anchetate, ci în ordinea cronologică a înscrierii sesizării”, a afirmat Toader.

11. Contestarea actelor şi autorităţii Curţii Constituţionale. Ministrul Justiţiei a susţinut că Laura Codruţa Kovesi„ a învinovăţit CCR, punând pe seama deciziilor pretinsa imposibilitate a DNA de urmărire a unor fapte şi recuperarea unor prejudicii”. „Procurorul şef a contestat însăşi Constituţia ţării”, a mai spus el.

12. Interviurile pentru BBC şi Euronews. „Procurorul şef declara pentru BBC că se teme de desfiinţarea DNA. Într-un alt interviu acordat la Euronews s-a lansat într-o critică dură a proiectelor de lege aflate în dezbatere parlamentară, acuzând că politicienii lovesc împotriva efortului de a combate corupţia. Potrivit Constitutiei, tuturor legilor în vigoare, procurorul işi exercită competenţele legale, interpreteaza, aplică legea, dar opera de legiferare este a legiuitorului”, a argumentat Ministrul Justiţiei.

13. Afectarea imaginii României. „Au fost exprimate critici vehemente cu privire la propuneri de modificare legislativă, propuneri care s-au dovedit a fi constituţionale. Afirmaţiile sunt fără precedent, au afectat iremediabil imaginea României. Sunt de natură să creeze o imagine falsă asupra României şi a statului de drept”, a spus ministrul Justiţiei.

14. Dezinformarea forurilor europene. Tudorel Toader a afirmat că luările de poziţie de la nivelul conducerii DNA au creat o falsă imagine la nivelul Parlamentului European, inducându-se ideea că situaţia România este similară Poloniei.  „La nivelul Parlamentului European, prin dezinformare, s-a generat o dezbatere şi la nouă întrevederi am explicat de nouă ori că România nu are nicio legătură cu ce se întâmplă în Polonia”, a spus Toader.

15. Încercarea de a obţine condamnări cu orice preţ. Ministrul Justiţiei a făcut referire la înregistrările în care şefa DNA ar fi cerut să se ajungă până la premier, folosind termenul „decapare”. „Această încercare de „decapare”, cuvântul cheie la care vreau să mă refer, este absolut contrară oricărui stat de drept. La mijloc este destinul unui om egal cu toţi ceilalţi. Cauzele nu trebuie rezolvate după funcţie”, a comentat el.

16. Creşterea numărului de achitări, sporirea cheltuielilor şi raportări eronate. „Se raportează numărul de inculpaţi trimişi în judecată în 2016 şi se raportează numărul de achitări din 2016, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimisi în judecată în 2016 nu se regăsesc printre cei achitaţi în 2016, pentru că nu ar fi avut timp ca să se parcurgă. Şi dacă pui raportul de achitări pe anul în curs ai un calcul la o bază alta decât cea factuală”, a spus el. În privinţa cheltuielilor, Toader a spus că un dosar la DNA „costă” aproape 40.000 de lei, spre deosebire de Parchet unde este 2.000 şu DIICOT -6.000.

17.Neimplicarea procurorului şef în identificarea şi eliminarea comportamentelor abuzive presupuse a fi comise de procurori. „Spaţiul public este plin de presupuse abuzuri ale procurorului Negulescu. El a fost lăudat, în loc să se ia măsuri”, a dat ca exemplu Toader.

18. Falsificarea transcrierilor unor convorbiri telefonice. Ministrul Justiţiei a susţinut că în multe cazuri instanţele au trimis înapoi dosarele pentru inadvertenţe între înregistrarea audio şi şi stenogramele depuse. „În multe hotărâri judecătoreşti în care instanţa a statuat diferenţe între ce se aude şi ce se vede”, a spus el.

19. Tergiversarea soluţionării unor cauze. Ministrul Justiţiei a dat exemplul dosarului Microsoft.

20. Lipsa de reacţie în verificarea activităţii profesionale şi conduitei unor procurori: DNA Ploieşti. „Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori se reclamă între ei, obligaţia e nu să-i lauzi”, a mai spus Toader.