Fostul și viitorul ministru al Muncii, Mariana Campeanu, despre 5,5% și Legea 263/2010

Aflată direct în emisiunea „ La Ordinea Zilei” a  Danei Grecu, pe A3, M. Campeanu a aflat de la televizor că va prelua portofoliul Muncii în Guvernul Ponta.
A dat asigurări că ceea ce s-a aprobat în Comisiile reunite ale Camerei Deputaților va deveni lege cît mai curînd, respectiv modificarea Ordonantei 107/2010 prin legea de adoptare, în care se va prevedea interpretarea dată de  Deciziile CCR, dar și restituirea sumelor reținute, în tranșe, pînă la sfîrșitul anului, prin virarea către Casa Natională de Sănătate a unor sume mai mici. Prin legea de adoptare a unei ordonanțe se poate legifera și în legatură cu efectele ordonanței pînă la momentul adoptării sau respingerii.
Nu ar mai fi cazul, deci, ca pensionarii să se mai adreseze Tribunalelor, zic eu, n-a zis doamna Campeanu.
Nu a amintit, e drept că nici n-a fost întrebată, dacă intenționează să facă vreo modificare a legii privind sistemul public de pensii
A spus că se duce la ministerul Muncii cu un anumit țel, are o datorie față de pensionari, n-a spus care, și dacă nu-l va putea realiza va demisiona într-o lună.
Nu trebuie uitat că doamna Mariana Munteanu a criticat serios forma finală a Legii 119/2010, propusă atunci de ministrul Apărării, Gabriel Oprea. O deranja sporul acordat militarilor pentru Ordinul Meritul Militar.

Judecătorii, speriați de pensionari, cer întăriri de la Guvern și CSM

UNJR a dat duminica urmatorul comunicat de presă

„Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) constată cu îngrijorare că în urma publicării în Monitorul Oficial a Deciziilor cu nr. 223 şi 224 din data de 13.03.2012 ale Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti au fost asaltate cu cereri din partea pensionarilor prin care se solicită să le fie restituite sumele încasate cu titlu de CASS. În condiţiile în care la acest moment instanţele de judecată au de soluţionat un număr foarte mare de dosare, ceea ce afectează celeritatea desfăşurării proceselor, un nou val de litigii ar duce la blocarea activităţii la nivelul secţiilor specializate în soluţionarea litigiilor de muncă

 UNJR reaminteşte Guvernului României, şi în special ministrului justiţiei, domnul Cătălin Marian Predoiu, că este responsabil pentru asigurarea funcţionalităţii justiţiei ca serviciu public, astfel că este momentul să se implice activ în vederea identificării măsurilor necesare pentru gestionarea acestei situaţii, responsabilitatea Domniei Sale fiind deopotrivă faţă de cetăţenii pensionari cărora trebuie să le asigure respectarea drepturilor lor legale, cât şi faţă de sistemul judiciar, căruia trebuie să îi asigure condiţiile materiale şi logistice pentru a putea funcţiona în mod eficient

 Reamintim CSM că împarte cu Ministerul Justiţiei responsabilitatea pentru asigurarea funcţionalităţii sistemului judiciar, astfel încât este momentul să acţioneze concret în acest sens. În acest moment este nevoie nu de declaraţii incurajatoare sau de exerciţii de imagine, ci de măsuri urgente şi ferme pentru gestionarea acestei situaţii care poate deveni extrem de păgubitoare atât pentru cetăţeni cât şi pentru sistemul judiciar"

Blonda, ministru al Muncii, Claudia Boghevici gafează cu privire la aplicarea Deciziei 223/2012 a CCR. DEMISIA!!!!!

Ce prostii poate să debiteze un ministru din Guvernul elitistului MRU!!!!
Nu doamnă ministru, în luna mai este obligatoriu să deduceți suma de 740 lei din pensie pentru calculul contribuției de 5,5%.

"Decizia Curţii Constituţionale noi o respectăm şi o aplicăm. Pentru luna mai rămân în vigoare normele codului fiscal actual, iar în 45 de zile legile fiscale vor fi puse în concordanţă cu decizia Curţii. În ceea ce priveşte solicitările pentru restituirea sumelor încasate până acum din contribuţia de sănătate pot să spun un singur lucru, Curtea Constituţională a precizat foarte clar că drepturile sunt calculate şi se aprobă de acum încolo. Nu există un temei legal pentru a restitui sumele încasate până acum", a declarat Claudia Boghicevici. 

Curtea Constituționala spune că interpretarea dată prin  Decizia 223/2012  a art. 259/ din Legea 95/2004,  așa cum a fost modificat prin OUG 107/2010, se aplică imediat de Casele de Pensii, la data publicării in MO a deciziei.  

Cum să aplice în luna mai Codul Fiscal , dacă și in Constituție spune că  dispozițiile legale care au fost declarate neconstituționale, aici vorbim de o interpretare a textului ca să nu fie declarat neconstituțional, sunt suspendate de drept pe perioada termenului de 45 de zile de care vorbește aiurea blonda ministresă?

Repet textul din Constituție referitor la efectele deciziilor CCR.

„ARTICOLUL 147 - Deciziile Curtii Constitutionale
(1) Dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.”

Doar cei care au solicitat despăgubiri pînă pe 17 aprilie 2012, la Tribunal, pentru reținerea contributiei de 5,5 % din pensie, au șanse de cîștig

Cozi la Tribunale, timp pierdut.

Curtea Constituțională nu a declarat neconstituționale prevederile art. 7 din OUG 107/2010 prin care s-a modificat art. 259 al Legii 95/2010, ci a decis, prin Decizia 223/2012,  exceptie ridicată într-o cauză de contencios administrativ formulata în baza  art. 9 din Legea 554/2004, că interpretarea corectă a modificării este cea în sensul că suma de 740 lei este o suma deductibilă din orice pensie, asupra căreia nu se aplică  5,5% contribuție de asigurări de sănătate.

Dacă textul era declarat neconstituțional toți cei lezați aveau un termen legal de un an de zile sa solicite statului despagubiri, atenție despăgubiri nu restituiri, așa cum se prevede în art. 9, alin (4) al Legii 554/2004.

Art. 9 din Legea 554/2004

(4) In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, actiunea poate fi introdusa direct la instanta de contencios administrativ competenta, in limitele unui termen de decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Acesta este și motivul pentru care CCR a ținut să precizeze în Decizia 223 cum va trebui să fie aplicată de către autoritîți și de către instanțe, citez:

„Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.”

Reiau aici interpretarea acestui text, așa cum am scris în comentariul de la articolul precedent:

1. Sistarea reținerii contribuției de 5,5% pe suma de 740 lei, dedusă din pensie, o aplică din oficiu, începînd cu luna mai,Casele de pensii.

2.Tribunalele vor aplica interpretarea CCR a art. 259/2006 numai în cauzele înregistrate inclusiv pe data de 17 aprilie sau care poarta data de expediere prin poștă 17 aprilie. Cererile introduse începînd cu 18 aprilie vor fi respinse ca inadmisibile.

3.Interpretarea se aplică în toate cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstitutionalitate a art 259/2006 pînă la data de 18 aprilie 2012, inclusiv în cele soluționate definitiv dar supuse revizuirii, avînd ca temei Decizia 223 a CCR.

Așadar, nici instanțele nu ar avea temei legal să dea cîștig de cauză celor care introduc acțiuni după  data de 17 aprilie 2012.

Tribunalele primesc înregistrarea cererilor pentru că, nu-i așa?, nu sunt scutite de taxa judiciară de timbru! 

Doar Guvernul ar putea da o OUG prin care să oblige Ministerul Muncii să regularizeze în viitor sumele reținute din pensie cu titlu de contribuție de asigurări de sănătate pe suma deductibilă de 740 lei..

Inedit: CCR dă indicații de aplicare a deciziei sale nr. 223/2012 privind contribuția pentru sănătate de 5,5%

                          DECIZIA Nr.223
                din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

 ::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::

Pag 8

 privinţa tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscală să fie aşezată în mod echitabil în privinţa acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în

Pag 9

Monitorul Oficial al României, nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât
considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general
 Pag 10
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,

                                                            CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                                                                         În numele legii
                                                                               Decide:
Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în Dosarul nr.204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se
interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.