ICCJ va pronunta hotararea prealabila ca este inadmisibila sesizarea cu privire la sporul pentru lucrari de exceptie

NOTA

Concluzia dupa deciziile ICCJ referitoare la sporul de 50% pentru lucrari spoeciale este ca acest spor nu face parte din solda de functie ci doar este calculat din solda de functie si, ca atare, nu se supune plafonarilor soldei de functie instituite de ordonantele care au modificat L 153/2017 din perioada 2019-2022. Efectele plafonarilor au produs diminuarea soldei lunare si a bazei de calcul pentru pensii. Diminuarile vor fi restituite celor afectati, inclusiv pensionarilor afectati. 

De asemenea, este stabilit fara dubii ca acest spor face parte din baza de calcul pentru pensia militara, prin faptul ca nu este exclus de art. 28 din Legea nr. 223/2015.

A se vedea si

https://www.huhurez.com/2024/11/majorarea-soldei-de-functie-pentru.html

Critici supuse atentiei CCR prin Dosarul 2856/2022 despre sporul OMM si Decizia nr. 16/2021 a ICCJ privind interpretarea art. 11 din Legea nr. 80/1995.

 

Stelian Palagheanu
mar., 19 dec., 23:19 (acum 14 ore)
către eu

pt. camarad
ce nu ai înțeles ???
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecinţă, stabileşte că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

Oricum nu am OMM , și sunt pensionat inainte de 2017.

Acel principiu trebuie înțeles ca atare nu cum vrem sa-l interpretăm .

O SINGURA NELĂMURIRE AM CAMARAD , DE CE NU TE-AI DUS ÎN FATA CCR SI SA LE SPUI TOT CE STII ÎN FAȚĂ ?????

Camaradul

Pt. @Stelian Palagheanu & others

Dosarul meu la CCR se afla inca in faza de raport. Fiti convins ca imi voi exprima punctul de vedere in scris precum si verbal in fata completului cand va veni vremea.

Decizia 16/2021 a ICCJ (RIL) din care ati citat interpretarea  data art.11 din L80/1995 face obiectul criticilor in dosar, intrucat pune in discutie insasi existenta acestui drept prevazut de o lege speciala in vigoare. Interpretarea data de ICCJ nu este intemeiata pe vreun text de lege publicat in MO iar prin acest lucru, ICCJ si-a depasit competentele prevazute  de art.124 Constitutie (justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii sunt supusi legii, ei neavand competente de legiferare ori modificare a actelor normative de rangul LEGII). Atat textul OUG 59/2017 cat si L223/2015 NU CONTIN PREVEDERI EXPRESE de reglementare (suspendare ori anulare) dreptului prevazut de art.11 din L80/1995. L80/1995 si L223/2017 fac parte din Dreptul Public unde nu sunt permise supozitii, interpretari prin analogie si alte manevre speculative, orice dispozitie sau actiune trebuie sa fie expres prevazuta de lege.

Prin interpretarea data a art. 11 din L80/1995,  ICCJ a adaugat la lege instituind o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta vointa legiuitorului si sensul de aplicare a beneficiului la pensia incasata, adica pensia neta (conform Tempus Regit Actum).

Pensia este un drept de asigurare sociala izvorat din veniturile incasate pe perioada activitatii iar OMM/ SOSP este un drept distinct reglementat de o lege speciala in materie, care se determina procentual prin raportare la pensia incasata (neta), insa pensia neta este doar un reper de calcul, nimic mai mult. Dreptul prevazut de art.11 nu este un element component al pensiei (pensie care se determina din veniturile incasate pe perioada activitatii, art.28-30 din L223/2015)), ci un supliment procentual al acesteia, care se adauga, prin exceptie, la pensia neta, iar exceptiile sunt de stricta interpretare.

O alta ineptie a ICCJ este scrisa la paragraful nr.100 al Deciziei 16, unde subliniaza ca pensia se stabileste in conditiile prezentei legi cadru 223/2015 si ca orice alte PREVEDERI PREVAZUTE DE ALTE LEGI vor fi plafonate in conformitate cu dispozitiile legii cadru a pensiilor militare?!?

De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995, art.11) se supun dispozitiilor legii cadru generale 223/2015??? Se rescrie sistemul de drept??? "Specialia generalibus derogant" si "Generalia specialibus nonderogant" nu mai sunt valabile??? Mai ales ca nici nu exista in cuprinsul OUG 59/2017 sau L223/ 2015 dispozitii exprese privind reglementarea altor drepturi prevazute de alte legi, cum este art.11 din L80. 

Camaradul

Pt.@Stelian Palagheanu & alti colegi

Este adevarat ca ICCJ, instanta suprema cu rol in unificarea practicii judiciare are dreptul sa interpreteze legea, insa prin interpretare nu are dreptul sa depaseasca sensul si limitele legii asa cum au fost date de legiuitor! Se incalca separatia puterilor in stat, prevazuta in Constitutie!

CEAVEM NOI AICI?!  Exact! Ce avem noi aici??

Sensul dat de legiuitor de aplicare a beneficiului art.11 la pensia incasata (neta) si pe de alta parte interpretarea data de ICCJ (fara drept si fara temei legal) de aplicare a acestui beneficiu la pensia bruta, ceea ce reprezinta o imixtiune a ICCJ in puterea legislativa si uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului ( sunt decizii CCR care critica ICCJ pentru acest lucru, intrucat a mai procedat astfel).  

PRACTIC, ICCJ a legiferat, mai exact a modificat, fara drept si fara temei legal, prin interpretare legea in vigoare  si a introdus beneficiul art.11 in cuantumul pensiei brute, beneficiu care astfel se pierde, dispare. Cu sau fara OMM/SOSP pensia neta a celor pensionati dupa 2017 este egala tot cu media soldelor nete. Astfel, existenta beneficiului art.11 din L80/1995 este pusa in discutie prin Decizia 16 a ICCJ.

Daca Parlamentul ar fi dorit sa aplice beneficiul art.11 din L80/1995 la cuantumul pensiei brute, ar fi modificat pana acum art.11 din L80. Dar ce sa vezi?? Parlamentul nu a schimbat nici macar o virgula din textul originar al art.11, semn ca nu a dorit acest lucru.

Sarbatori cu bine tuturor!

Camaradul.

Pe 08 02 2021 ICCJ decide daca sporul OMM/SOSP se include sau nu în plafoanele legii pensiilor militare

 In plafonul de 85%, introdus în art. 30 din L223/2015 prin art. 40 al OUG nr. 57/2015, in mod sigur nu a fost inclus... ci a fost adaugat la acesta. 

De ce ar fi inclus in plafonul cuantumului final stabilit prin OUG nr. 59/2017?

Dacă acel cuantum stabilit potrivit articolelor 28-30 și 108 din L 223/2015 nu mai este cuantumul definitiv al pensiei militare, așa cum s-a reglementat prin OUG nr. 59/2017, nici sporul OMM/SOSP nu se poate stabili din acel cuantum si nici nu se poate adăuga la el. 

Cuantumul  brut al pensiei militare, rezultat din soldele brute, art. 28-30 și 108, se compară cu cuantumul net, rezultat din soldele nete, articolele 28 și 60,  și cel care rămâne cuantum definitiv primește sporul OMM/SOSP, acordat prin L 80/1995.

Altfel, sporul OMM acordat militarilor medaliați prin art. 11 al L 80/1995 rămâne lipsit de conținut.

Sporul OMM nu are caracter juridic de drept de asigurare socială ca să fie integrat pensiei militare.

Soluția Curții de Apel Bacău este complet greșită.

Click cu butonul stâng al mouse-ului pentru a vizualiza fişierul.

CA Bacău trimite sporul OMM/SOSP spre dezlegare la ICCJ... dar dă cu nuca în perete prin opinia sa ca orice spor adăugat pensiei are și el statutul juridic de pensie militară.

 Intreaga Decizie a CA Bacău cu privre la sesizarea ICCJ pentru a dezlega problema de drept... dacă cuantumul net al pensiei militare la care face referire noul art. 60 al L 223/20 include și sporul OMM/SOPS poate fi citită AICI .

In primul rând felicitări avocatului care a asigurat asistență pensionarului militar din Bacău. El a subliniat și statutul juridic distinct al sporului OMM față de pensia militară. Dreptul de pensie derivă dintr-un drept de asigurare socială pentru militari, a se vedea art. 1 din L 223/2015, pe când sporul OMM este o recompensă numai pentru cei care au o vechime în serviciu de cel puțin 15 ani. 

Singurele legături ale acestui drept cu pensia militară sunt că se naște numai pentru cadre militare, veterani și sgp-iști în momentul când li se deschide un drept de pensie și că sporul OMM se calculează și se adaugă la pensia primită conform legii pensiilor. 

Nu trebuie uitat că sporul OMM nu s-a inclus nici în cuantumul pensiei pentru miliatari, calculat în puncte de pensie potrivit L 263/2010, în perioada 2011-2015. El s-a calculat procentual din cuantumul final al pensiei contributive și s-a adăugat la acesta.  Nu a avut nimeni curajul să spună atunci că și Sporul OMM are caracterul de pensie contributivă... doar pentru că se impoziteaza laolaltă cu pensia. Chiar și în prezent, pensiile militare rămase în plată din vremea pensiei contributive au sporul OMM adăugat cuantumului, nu inclus. 

Cu siguranță că instanța adaugă la lege când opinează că orice spor care se atașează la cuantumul pensiei militare devine si el pensie militară si nu poate fi adăugat peste plafonul net stabilit de art. 60, introdus în lege prin OUG nr.59/2017. Să le spună cineva judecătorilor de la Bacău că la cuantumul pensiei militare se poate adăuga și un spor de 50% pentru membrii uniunilor de creație potrivit Legii nr. 8/2006. 

Dar, mai întâi să ne spună Casele Sectoriale la care cuantum net adaugă acest spor, la cel stabilit înainte sau la cel de după plafonarea reglementată de art. 60?

Unde mai punem că la momentul adoptarii Legii 80/1996 pensiile militare aveau un singur cuantum. Pensionarii militarii nu plăteau impozit, nu plăteau contribuții. Nu s-a gândit atunci Legiuitorul că pensiile vor fi impozitate, ba și plafonate.

UPDATE

Pensia netă definită de art. 3 lit. m) este pensia militară dedusă, prin impozitare, numai din brutul bazei de calcul.

Soluția ICCJ ar trebui să statueze că netul din articolul 60 este cuantumul rezultat din baza neta de calcul, iar cuantumul net definit de articolul 3 lit. m) este cel rezultat din impozitarea baza brute de calcul, ambele cuantumuri neincluzând sporul pentru OMM/SOSP. 

Ca atare, sporul OMM/SOSP se calculează și se adauga din/la cuantumul net al art. 60, întocmai ca și sporul de 50% pentru ziariști și cântăreți. Impozitarea lui se va face intocmai ca  a sporului acordat pe L 8/2006.

Tribunalul Ilfov cere CSP a MAI micșorarea cuantumului actualizat al pensiei militare?

Deși ICCJ a dat mai multe decizii prin care  validează cuantumul compus al soldei/salariului de funcție potrivit reglementarilor din anul 2010 și anii următori, până la L 153/2017, respectiv OUG nr.1/2010, Legea nr. 285/2010 și ordonanțele anuale privind salarizarea bugetarilor din perioada 2011-2016, soluție adoptată și de multe Curți de Apel, iată că mai există instanțe care dau decizii potrivit cărora o Hotărăre de Guvern, precum HG nr. 1/2017, ar anula caracterul compus al soldei /salariului de funcție reglementat prin lege.

HG nr. 1/2017 putea să stabilească valoarea salariului/soldei de baza la suma minimă de 1450 lei în anul 2017, aceasta având semnificația pentru militari și polițiști că se refera la solda/salariul de funcție așa cum este definit de legislația din anul 2010, definiție valabilă până la aplicarea completă a art. 38 din L 153/2017. Adică, se referă   la valoarea soldei/salariului de funcție  în cuantum compus, așa cum este evidențiat el în toate deciziile de calculare/recalculare/actualizare pensii militare, potrivit L 223/2015.

Petenta  Petruța din Ilfov era în drept să ceară actualizarea pensiei, stabilite în prima parte a anului 2017, doar dacă cuantumul compus al soldelor de funcție de la litera h3 din Notele de calcul era mai mic de 1450 lei în anul 2017, situație existentă la @flavius în Dosarul 2033/110/2018 de la Tribunalul Bacău în care ieri a mai primit o amânare.

Casa de Pensii a MAI, în loc să  arate baza legală a netemeiniciei cererii, se avântă în niște excepții idioate, recunosc aici după cine se inspiră @avia al nostru, fără să observe că era acționată ca pârâtă într-o actiune în  realizare, nu de contestare.  

Soluția dată de Tribunalul Ilfov, dacă ar fi respectată de Casa de Pensii a MAI în litera dispozitivului ei, ar conduce la micșorarea cuantumului pensiei militare deoarece, la litera h3 din Nota de calcul, petenta are soldele de funcție, actualizate în anul 2017, din baza de calcul mai mari de 1450 lei.

 

2496/202024-09-2020

Recalculare pensieTribunalul ILFOVDosar nr. 444/93/2020

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului I____ la data de 4 februarie 2020,  reclamanta D____ P______ a chemat în judecată pe pârâta C___ de P_____ Sectoriala a M___________ A_________ I______, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: actualizarea pensiei militare de serviciu de care beneficiază la nivelul unei solde lunare brute realizate la funcția de bază în valoare de 1.450 lei, de la data de 01.02 2007, precum și plata drepturilor de pensie actualizate începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor.

În motivarea în fapt a cererii, reclamanta a arătat că prin Decizia nr. xxxxxx/19.05.2017 emisă de pârâta i s-au stabilit drepturile de pensie în conformitate cu art. 28 din Legea 223/2015. Potrivit acestor dispoziții legale, în momentul în care se majorează solda de grad/ salariul gradului profesional, sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, aflați în activitate,  se majorează și pensiile militare de stat ale pensionarilor

Se mai arată că, potrivit Anexei nr. 2 l Ordinul MAI nr. 31/2016, actualizarea pensiilor militare de stat se realizează de către Casele de P_____ Sectoriale, de regulă din oficiu, pe baza informațiilor din bazele de date proprii. Cu toate că beneficiază de pensie militară de serviciu, pârâta nu a utilizat la stabilirea drepturilor de pensie o valoare a salariului de funcție în cuantum de 1.450 lei

Potrivit  prevederilor art. 9, art. 12, art. 4, capitolul II din Anexa VII din Legea cadru nr. 284/2010, coroborat cu art. art. 7 și art. 4, capitolul II din anexa 6 din Legea cadru 153/2017, rezultă că polițiști au dreptul la un salariu lunar denumit și salariul de funcție, care potrivit art. 7 litera b din Legea 153/2017 nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de baza minim brut pe țară garantat în plată.

Față de aceste dispoziții legală, apreciază că beneficiază de  un cuantum al pensiei de serviciu calculat la nivelul unui salariu de funcție mai mic, deși, potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017 salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, care nu  include sporuri și alte adaosuri este de 1.450 lei, astfel că are dreptul la actualizarea pensiei de serviciu. În acest sens, apreciază că actualizarea se impune a fi realizată la nivelul unui salariu de funcție în valoare de 1450 RON, iar pârâta trebuie să fie obligată la plata diferențelor de pensie rezultate din actualizare, precum și la actualizarea acestor diferențe cu rata indicelui de inflație și dobânda legală penalizatoare începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective a drepturilor,  pentru lipsa de folosință a sumelor de bani

La data de 18.03.2020 pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care invocă excepția prematurității introducerii acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, iar pe fondul cauzei solicită respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

În ceea ce privește excepția prematurității introducerii cererii se arată că, reclamanta solicită actualizarea unui drept salarial, respectiv majorarea salariului de funcție de care a beneficiat la data deschiderii dreptului de pensie. Această majorare poate fi realizată doar de unitatea angajatoare și nu de către instituția pârâta.

Pentru ca reclamanta să poată beneficia de prevederile HG nr. 1/2017, se impunea ca la data deschiderii drepturilor de pensie, drepturile salariale ce au constituit baza de calcul necesară stabilirii pensiei militare, să fie actualizată de către unitatea angajatoare cu care reclamanta a avut raporturi juridice de muncă.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției, se arată că potrivit anexei nr. 1b,  care cuprinde situația soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază, actualizate de care a beneficiat reclamanta, a fost întocmită în conformitate cu prevederile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat și a art. 4 alin. 6 din Ordinul MAI nr. 31/2016.

Pe fondul cauzei, se arată că elementele salariale care au fost incluse în baza de calcul a deciziei contestate, sunt aferente perioadei în care reclamanta a avut raporturi juridice de muncă cu unitatea angajatoare, și care au stat la baza recalculării drepturilor de pensie, au fost transmite de către unitatea angajatoare către C___ de P_____ Sectoriala a MAI.

Mai mult chiar, actualizarea se efectuează pe baza elementelor salariale specifice, realizate în perioada de 6 luni, aleasă de reclamantă, respectiv noiembrie 2003 – aprilie 2004, în conformitate cu dispozițiile legale, neexistând nicio posibilitate legală de a actualiza elementele salariale care nu făceau parte din salariul lunar brut realizat la funcția de bază în lunile indicate.

Se mai arată că unitatea angajatoarea transmis  Casei de P_____ sectoriale Anexa nr. 1 b care cuprinde situația soldelor/salariile lunare realizate la funcția de bază, actualizate, pentru perioada indicată de reclamant în care a beneficiat în perioada de referință fiindu-i stabilit un cuantum brut al pensie de 4.246 lei.

În drept au fost invocate dispoz. art. 205 Cod proc. civilă.

Analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul reține următoarele:

Reclamanta are calitatea de pen sionar, în baza deciziei nr. xxxxxx/19.05.2017 emisă de pârâtă.

Tribunalul va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată, constatând  că decizia de pensionare a reclamantei a fost emisă de către C___  de  P_____ S_________ a M___________ A_________ I______, respectiv pârâta chemată în judecată, în sarcina acesteia fiind actualizarea drepturilor de pensie. Prin urmare, având în vedere existența raportului juridic dintre reclamant și pârâtă, tribunalul apreciază că se justifică calitatea procesuală pasivă a pârâtei.

De asemenea Tribunalul va respinge excepția prematurității introducerii acțiunii de către reclamantă ca neîntemeiată, constatând  că acțiunea reclamantei, astfel cum a fost formulată, nu este supusă unui termen sau unei condiții pentru introducerea cererii de chemare în judecată.

Potrivit art. 1 din HG nr. 1/2017, intrată în vigoare la data de 01.02.2017 începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.

În conformitate cu disp. art. 1 alin. (1) din OUG nr. 9/2017, în perioada 1 martie - 31 decembrie 2017, se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna februarie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare lunară, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut, solda lunară brută/salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții și nu se aplică valoarea de referință și coeficienții de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare prevăzuți în anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare”.

De asemenea, potrivit art. 4 alin. (2) din același act normativ, „p rin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna aprilie 2017, pentru personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, sporurile, indemnizațiile și alte asemenea drepturi specifice acestui domeniu de activitate, acordate proporțional cu timpul efectiv lucrat - pe baza pontajelor, și care nu fac parte, potrivit legii, din salariul de bază/salariul funcției de bază/solda funcției de bază, precum și drepturile salariale acordate pentru risc și suprasolicitare neuropsihică sau, după caz, pentru risc și pericol deosebit se determină prin raportare la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit, al cărei/cărui cuantum nu poate fi mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată ”.

În fine, conform art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, „De la data intrării în vigoare a prezentei legi se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcție ale următoarelor categorii de personal: b) cadrele militare în activitate, precum și soldații și gradații voluntari, inclusiv personalul civil din Ministerul Apărării Naționale și instituțiile aflate în subordinea sa, cu excepția celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

Se reține că, deși legile de salarizare impun respectarea condițiilor de încadrare în fondurile aprobate prin buget și a limitelor maxime prevăzute pentru anul 2022, în stabilirea salariului de funcție pe lângă condiția din art. 5 din Legea nr. 153/2017 (în limitele prevăzute în prezenta anexă la cap. I), se mai prevede în art. 7 lit. b) ca salariul de funcție să fie stabilit conform anexelor nr. I - IX, și să nu fie mai mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Verificând elementele salariale componente, rezultate din dosarul de pensie, reiese că solda în funcție nu a fost stabilită prin raportare la valoarea de 1450 lei în conf. cu prev.  HG nr. 1/2017 și art. 4 alin. (2) din OUG nr. 9/2017

Față de toate aceste motive cererea formulată apare ca fondată astfel încât va fi admisă, obligată intimata  la actualizarea pensiei militare de serviciu a reclamantului, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la o soldă de funcție în valoare de 1450 lei, și la emiterea unei decizii în acest sens, precum și la plata diferențelor dintre pensia astfel calculată și cea achitată efectiv, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, retroactiv, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective și respinse excepțiile invocate ca neîntemeiate.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE :

 

Respinge excepțiile prematurității și lipsei calității procesuale pasive invocate de intimată.

Admite cererea formulată de reclamanta D____ P______ , CNP – xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul ales în Popești Leordeni, ________________________. 14A, județul I____ în contradictoriu cu pârâta C___ DE P_____ S_________ A M___________ A_________ I______ cu sediul în București, _________________________. 3 sector 4 .

Obligă intimata la actualizarea pensiei militare de serviciu a reclamantului, începând cu data de 01.02.2017, prin raportare la o soldă de funcție în valoare de 1450 lei, și la emiterea unei decizii în acest sens, precum și la plata diferențelor dintre pensia astfel calculată și cea achitată efectiv, actualizate cu rata inflației și dobânda legală, retroactiv, începând cu data de 01.02.2017 și până la data plății efective.

Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce se depune la Tribunalul I____.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, azi, 24.09.2020.