Cum a evoluat pensia unui militar în perioada 2016-2022 și cum ar fi putut crește dacă se păstra calculul contributiv.

 Cineva a avut răbdarea să calculeze, lună de lună, pensia pe care ar fi putut s-o aibă potrivit calculului contributiv pe Legea  263/2010, cu punctajul mediu anual  de 4, 636, comparativ cu pensia militară calculată după cum au ciuntit gulerații legea pensiilor militare din anul 2015.

Ii mulțumesc pentru încrederea avută în blog, astfel încât cititorii lui să poată compara.

După cum se vede, pensia brută calculată potrivit L 223/2015 a ajuns în iulie 2022 cu mai bine de 3 000 lei mai mică decât cea dacă ar fi fost stabilită potrivit calculului contributiv.

Adaug eu încă o comparație, cea  cu calculul potrivit L 127/2019, dacă nu ar fi fost  prorogată de Cîțu.

La un punctaj anual de 4,636 corespunde o sumă a punctajelor anuale de 4,636 x 20= 92,720

92,720 x 75=6954 lei +20% spor OMM= 8 345 lei

Circulă pe rețelele sociale un Comunicat falsificat al Casei Naționale de Pensii.

 Cu privire la micșorarea pensiilor militare, transformate în pensii contributive.

A mai fost distribuit si în anii trecuți.

Comunicatul nedatat pe care puteți să-l primiți, cu pretenția că ar fi actual, este acesta:

https://www.cnpp.ro/-/comunicat-micsorare-pensii-militari

Comunicatul real, din anul 2010, publicat în condițiile emiterii Legii nr. 119/2010 de desființare a pensiilor militare, îl puteți citi  mai jos:

https://www.cnpp.ro/noutati/-/asset_publisher/FbjvUfJwDu7P/content/comunicat-micsorare-pensii-militari?redirect=https%3A%2F%2Fwww.cnpp.ro%2Fnoutati%3Fp_p_id%3D101_INSTANCE_FbjvUfJwDu7P%26p_p_lifecycle%3D0%26p_p_state%3Dnormal%26p_p_mode%3Dview%26p_p_col_id%3Dcolumn-1%26p_p_col_pos%3D1%26p_p_col_count%3D3%26p_r_p_564233524_tag%3D2010

Magistrații se împiedică de necontributivitatea pensiilor militare.

Intr-o scrisoare deschisă și destul de subiectivă, magistrații își apără pensiile lor de serviciu, printre argumente aducând referiri la pensiile de serviciu ale militarilor care, într-adevăr, sunt calculate pe principii de necontributivitate deși, de 10  ani, militarii plătesc o contribuție, până în anul 2016... la Fondul Național de Pensii, iar după aceea la bugetul de stat, egală, procentual, cu CAS-ul pe care magistrații și toți civilii angajați cu contracte de muncă îl plătesc, începând cu luna aprilie 2001, data intrării în vigoare a L 19/2000, legea pensiilor contributive. 

Niciun magistrat nu poate face dovada că a plătit CAS înainte de aprilie 2001. Ar fi de dorit ca nimeni să nu mai afirme că militarii nu plătesc nimic pentru a-și asigura dreptul de pensie.

Decizia nr.20/2000 a CCR a stabilit o similitudine între pensiile militare și pensiile magistraților, dar numai pentru a argumenta de ce ar fi neconstituțională eliminarea pensiilor pentru magistrați, argumente care nu au mai fost reluate în decizia CCR care a validat desființarea pensiilor militare prin Legea 119/2010. 

Mai mult, pentru a respinge sutele de excepții de neconsituționalitate ridicate de militari impotriva dispozițiilor  din OUG nr. 57/2015 și 59/2017 prin care au fost plafonate pensiile militare, CCR a reiterat, până în prezent, prin zeci de decizii, aplicabile tuturor pensiilor de serviciu, că Legiuitorul poate institui un plafon maxim pentru partea necontributivă a acestor pensii, fără să excludă pensiile de serviciu ale magistraților, parte care nu este ocrotită de principiul legal al dreptului câștigat. 

Este una din puținele situații în care judecătorii CCR s-au autofaultat! 

Am dezbătut mai pe larg aceste motivări ale CCR aici.

De asemenea, este total înacceptabil că, în loc să compare pensia medie a magistraților cu pensia medie a militarilor, magistrații compară impactul bugetar al celor 3300 pensii de magistrați cu cel al celor aproape 200 000 pensii militare. Cu alte cuvinte îndeamnă guvernul să desființeze pensiile militare dacă vrea să reducă impactul bugetar.

Reiterez și aici că desființarea pensiilor magistraților este neconstituțională prin prisma unor decizii ale CCR, dar plafonarea lor, la cuantumuri comparabile cu nivelul de trai din România, rezistă la orice contestare la CCR. 
Nu le-a încălcat nimeni mai mult independența magistraților decât au acceptat ei înșiși, prin protocoalele de poliție politică semnate cu Maior și Coldea, pentru  a proteja deep state-ul lui Băsescu și Iohannis.

Scrisoarea deschisă a magistraților români ref. proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu

Subsemnaţii, magistraţi români, am luat act cu îngrijorare de recentele declarații publice referitoare la proiectele legislative de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților şi ne exprimăm surprinderea față de inițiativele parlamentare care, cu nesocotirea jurisprudenței constante a Curții Constituționale, pun în lumină numeroase vicii de neconstituționalitate, generând o serie de situații discriminatorii sau inechitabile în raport cu alte categorii profesionale.

ARGUMENTE

1. Principiul egalităţii.

.......

2. Independenţa magistratului.

.......

3. Anomaliile permise de actuala reglementare.

Existența unor „anomalii” invocate ca principal argument al eliminării pensiilor speciale nu poate fi invocată ca argument în sprijinul acestui tip de inițiative, în condițiile în care aceste „scăpări” își au izvorul în lege, iar ele nu sunt de natură de avantajeze magistrații de carieră, ci, dimpotrivă, să creeze profunde dezechilibre și inechități în rândul aceleiași categorii profesionale.

Astfel, este indiscutabil că prevederile art. 82 din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, recunosc această pensie de serviciu în favoarea unor persoane care au exercitat alte funcții sau profesii juridice decât aceea de magistrat, inclusiv ca efect al asimilării vechimii în magistratură cu vechimea dobândită în exercitarea altor activități și, tot astfel, aceste dispoziții legale instituie un tratament diferit în cazul posibilității de a se pensiona anticipat în baza unei vechimi cuprinse între 20 și 25 de ani, diferențiat de un criteriu de vârstă (60 de ani).

Totodată, există și alte inechități care pot fi corectate şi care decurg din existența unor reglementări care asigură o pensie în plată mai ridicată decât nivelul indemnizației nete a judecătorilor și procurorilor în activitate, care prevăd pensii de serviciu achitate pentru personal asimilat magistraților sau pentru diverse perioade asimilate și care asigură chiar posibilitatea de pensionare imediat după reintegrarea magistratură a unor foști judecători și procurori, printr-un simplu interviu, dar toate aceste deficiențe sunt determinate de incapacitatea puterii legislative și executive de a legifera consecvent și neechivoc, iar nu în beneficiul unor entități profesionale direct interesate în obținerea acelor beneficii specifice profesiei de magistrat.

Cu titlu de exemplu, trebuie precizat că potrivit art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, magistraţii şi alte categorii de persoane enunţate expres, beneficiază de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Acest fapt nu trebuie privit ca o anomalie întrucât, după s-a mai arătat, în cauza Beune c – 7/1993, Curtea Europeană de Justiție de la Luxemburg a precizat clar aceste criterii decisive, subliniind că expresia “ultimul salariu” nu trebuie înțeleasă strict, ea putând reprezenta chiar și “media salariilor din ultimele luni de angajare”, intrând în aria de reglementare din art.141 al Tratatului CE.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2017, pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2017 privind Codul fiscal, a redefinit noţiunea de salariu brut în România, în conţinutul acestuia fiind introduse contribuţiile către bugetul de stat pe care până la respectiva modificare angajatorul le datora.

Se modifică astfel paradigma salariului brut, în sensul că, pornind de la mutarea sarcinii contribuţiilor respective la angajat, pentru a nu genera diminuări drastice de salarii, conceptul de salariu brut s-a modificat introducându-se în conţinutul său inclusiv cuantumul contribuţiilor care până la intrarea în vigoare a respectivului act normativ erau datorate de angajator.

Efectul imediat generat de această normare a constat în mărirea cuantumului salariului brut cu sumele ce constituie contribuţiile angajatorului, sume care însă erau datorate direct bugetului de stat. În fapt, de această redefinire normativă, angajatul din perspectiva venitului net lunar nu a beneficiat de nicio mărire.

Întrucât art. 82 alin. 1 din Legea nr.303/2004 raportează pensia la salariul brut, pensiile magistraţilor şi altor categorii de persoane asimilate acestora s-au mărit cu procentul care a fost mărit salariul brut în urma adăugării contribuţiilor angajatorului.

Cum aceste tipuri de contribuţii sunt datorate numai de către salariaţi, nu şi de pensionari, sumele nete care au intrat în patrimoniul persoanelor afectate de aceste norme au suferit modificări în sensul măririi, au fost cele reprezentate de venituri generate de pensii.

Or, o astfel de reglementare, care nu ţine cont de efectele pe care le produce în toate categoriile de persoane vizate, este o eroare legislativă de proporții, ce nu poate fi pusă decât în sarcina legiuitorului, nicidecum în sarcina beneficiarilor pensiei, cu atât mai mult în sarcina magistraților în activitate și viitorilor beneficiari ai pensiei de serviciu.

Acesta este și motivul pentru care necesitatea unor ajustări ale sistemului actual de salarizare și pensionare (din perspectiva personalului asimilat, a diurnelor, a diferenței excesive între pensie și salariu) nu a fost niciodată negată de magistrați, dar nici nu poate fi generalizată, prin promovarea de către reprezentanții celorlalte puteri, a unui discurs bazat de propria culpă evidențiată în procesul legislativ și care naște o ură viscerală împotriva magistraților români, orientată exclusiv în scopuri electorale.

Reamintim pe aceată cale că alimentarea unui conflict artificial și inutil oferă muniție exclusiv acelor persoane care nu doresc un stat de drept, o magistratură independentă, un corp onest, netimorat și profesionist al magistraților în România și care ignoră în mod repetat cele statuate în mod constant de Curtea Constituțională și entitățile internaționale relevante.

4. Neconstituţionalitatea abrogării pensiei de serviciu potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale

Abrogarea pensiei de serviciu (art.103 din Legea nr.92/1992 reluat în art. 85 din Legea nr. 303/2004), prin art.198 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, a fost declarată neconstituțională prin Decizia Curții Constituționale nr. 20/2.02.2000 publicată în Monitorul Oficial al României nr.12/18.02.2000.

Curtea a reținut, în esență, că “acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistraținu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistrații”, soluție în acord cu jurisprudența.

..........

5. Independenţa economică a magistratului în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene

............

6. Date statistice. Confuzia pensie de serviciu – pensie specială. Impactul bugetar al pensiilor de serviciu ale magistraţilor

Din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) se observă că cele ale judecătorilor şi procurorilor (3301) reprezintă 1,32%, iar față de totalul general al pensionarilor din România de 4.674.833 (site-ului CNPP, pilonul I, 30.06.2017), procentul este de 0,07%.

Introducerea confuziei voite că pensiile de serviciu ale celor 3301 de magistrați, este o componentă decisivă a celor peste 250.000 pensii de serviciu, denumite impropriu „speciale” şi că aceste pensii ar sufoca bugetul de stat, dominat total de pensiile militare ale beneficiarilor necontribuabili, reprezintă un tip de abordare inacceptabilă din partea susținătorilor proiectelor legislative aflate în dezbatere publică.

Din statistica prezentată publicului, rezultă clar că pensia medie ponderată a celor 3301 judecători/procurori este mai mică decât cea a personalului aeronautic şi constituie un procent infim, irelevant, în raport cu cele 250.000 pensii militare de serviciu acordate din buget fără nicio contribuție directă la fondul de pensii.

Toate pensiile militare de serviciu apar ca pensii cu limită de vârstă (la 45 de ani cel mult), iar toate pensiile de serviciu ale judecătorilor/procurorilor acordate la împlinirea vechimii de 25 de ani în profesie sunt anticipate, dacă beneficiarii nu au împlinit limita de vârstă (65 ani şi respectiv, 70 de ani la Înalta Curte de Casație și Justiție).

...................................

ss

Comunicate din vremea când MApN apăra interesele pensionarilor militari.

In anul 2009 începuseră, ca și în prezent,  discuțiile politice care înfierau pensiile militare și celelalte categorii de pensii speciale.

Atunci, MApN a dat un comunicat care a prezentat sintetic numărul pensiilor militare cuprinse pe intervale valorice de 1000 lei, până la la 5000 lei, precizând și cine are pensii militare mai mari de 5000 lei.

A prezentat și un scurt istoric al actelor normative referitoare la pensiile militare.

Situația prezentată nu i-a convins pe politicieni să nu desființeze pensiile militare în anul 2010, dar rămâne consemnat faptul că s-a  încercat demontarea dezinformărilor. 

De ce nu mai prezintă Casele Sectoriale și în prezent asemenea informări despre structura pensiilor militare? 

In luna iunie 2009 Casa de Pensii Sectorială a MApN avea în plată 81 772 pensii militare.

UPDATE

In marea lor majoritate, pensiile în plată în luna mai 2009 cuprindeau şi sporul pentru condiţiile de muncă introdus prin OUG 77/2007, cu începere de la 01 01 2008, pentru cei care au depus cereri de recalculare. 

De asemenea, erau calculate din oficiu la valoarea de referinţă sectorială de 197, 33 lei, majorată din luna oct. 2008, aceeaşi valoare ca şi  cea folosită în prezent pentru recalcularea potrivit Legii nr. 223/ 2015, modificată prin OUG nr. 57/2015. 

Putem spune că noua lege a pensiilor militare, aşa cum a fost ciuntită de guvernul Cioloş, a întors pensiile militare deschise  până în anul 2009 la cuantumurile din acest Comunicat, în unele situaţii la valori chiar mai mici. In anul 2001 pensiile militare fuseseră recalculate pe Legea 164/2001 cu o baza de calcul în care indemnizaţia de dispozitiv era 25%... chiar şi pentru cei care procentul fusese mai mic la data pensionării. Noua lege aplică doar procentul istoric, de la data pensionării, pentru indemnizaţia de dispozitiv.

Cuantumul pensiei militare putea ajunge în 2009 la 120% din baza de calcul, inclusiv cu OMM.  Pe noua lege, cu aceeaşi bază de calcul sau mai mică, cuantumul pensiei nu poate depăşi 102% din baza de calcul.

Iată de ce pentru pensionarii aflaţi în plată în anul 2009 nu mai era nevoie de o îngheţare a pensiilor militare, aşa cum a fost dispusă de actualii guvernanţi prin OUG nr. 59/2017. Ei nu sunt beneficiari ai sporurilor introduse după anul 2010 în solda lunară, în detrimentul soldelor de funcţie şi de grad.

In faţa îngheţării abuzive şi discreţionare, aceste categorii de pensionari militari, sunt apărate, pe termen scurt,  doar de cuantumul mai avantajos, aflat în plată,  calculat pe Legea 263/2010, legea contributivităţii.

Proiect de lege reparatorie pentru grefieri, diplomati, parlamentari, functionari publici parlamentari, personalul aeronautic al aviatiei civile si personalul Curtii de Conturi

        Articol reluat din data de 24 01 2014, pentru ca tot se discuta astazi despre pensiile speciale pt parlamentari.
        
Un grup de deputati PSD a depus, in luna decembrie 2013, la Biroul Camerei Deputatilor,

                 un proiect de lege prin care se reia in plata, incepând cu luna septembrie 2010, pensiile 

                 avute inainte de recalcularea potrivit Legii 119/2010 pentru celelate categorii, altele 

                 decât militarii si politistii, din articolul 1 al respectivei legi. Cu alte cuvinte, o varianta 

                 imbunatatita a Legii 241/2013 pentru militari.

                 Proiectul a fost inaintat spre Senat, ca prima Camera sesizata. 
                 Cine doreste sa citeasca expunerea de motive, care cuprinde câteva inadvertente, si lista
                 initiatorilor o poate face aici.
                Avizul negativ al Guvernului aici

                 Initiatorii isi justifica demersul, invocând legea reparatorie pentru militari,
                 dar omit sa consemneze, in expunerea de motive, ca Legea 241/2013, pentru 

                 militari, s-a aplicat incepând cu luna octombrie 2013.

                

                 Diplomatii au fost deja rezolvati prin indemnizatii functie de vechimea in diplomatie,

                 adaugate la pensia corespunzatoare punctajului, iar consilierii Curtii de Conturi

                 au fost asimilati magistratilor.

                Surprinde faptul ca deputatii sustin, in expunerea de motive, ca mai exista pensii stabilite 

                de instante potrivit legislatiei anterioare Legii 119/2010 si nu au fost inca

                revizvuite, conform OUG nr. 59/2011, de catre Casele Teritoriale de Pensii ... 

                chiar si dupa ce ICCJ a dat Decizia nr.9/2013 in RIL  promovat   de Procurorul General.

Decizia nr.261/06 05 /2014 a CCR privind Legea 119/2010 si OUG nr.1/2011 privind recalcularea/revizuirea pensiilor militare

Curtea Constituţională Decizia nr. 261/2014 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) şi art. 9 lit. b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum şi ale legii în ansamblul său, ale art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ale art. 3 alin. (1) şi (3) lit. c), art. 6 şi art. 7 din anexa nr. 3 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 şi ale art. 85 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare

Din nou despre majorarea pensiilor mici si plafonarea pensiilor mari

Invitat telefonic intr-o emisiune a RTV, la concurenta cu meciul Ecuador-Elvetia de la CM, premierul Ponta a anuntat  ca saptamâna viitoare va fi introdus in Parlament proiectul legii de reducere cu 5% a CAS-ului platit de angajatori, incepînd cu luna octombrie a.c. cu toate ca FMI se opune.

Tribunalul Prahova ii amageste pe pensionarii aviatori civili, reprezentati de Av. Gh. Piperea, cu o sentinta ilegala

 Tribunalul Prahova, dosarul nr. 58004/3/2011  

 Domnul avocat Gh. Piperea isi face reclama pe contul sau Facebook cu solutia data, in dosarul de mai sus, de niste judecatori care isi permit sa infrânga legea in vigoare si sa mentina pensiile speciale ale  unor pensionari aviatori civili, acordate potrivit Legii 223/2007, abrogata prin Legea 119/2010.

Regret, dar domnul Piperea dezinformeaza grav când afirma „ (Legea nr. 119/2010, contrara CEDO, deci inaplicabila)”. E de prisos sa amintim ca toate sesizarile la CEDO in legatura cu Legea 119/2010 au fost respinse ca inadmisibile.

CCR a motivat de ce nu s-a aplicat art.180 alin (7) al Legii 19/2000- cuantumul mai avantajos- la recalcularea pensiilor militare

DECIZIA Nr.149
din 18 martie 2014

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență

Publicată în Monitorul Oficial nr.343 din 09.05.2014

Augustin Zegrean    — președinte      
Valer Dorneanu    — judecător      
Toni Greblă    — judecător      
Petre Lăzăroiu    — judecător      
Mircea Ștefan Minea    — judecător      
Daniel Marius Morar    — judecător      
Mona-Maria Pivniceru    — judecător      
Puskás Valentin Zoltán    — judecător      
Tudorel Toader    — judecător      
Ioana Marilena Chiorean    — magistrat-asistent   

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la această ordonanță de urgență, excepție ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 710D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.4.637/63/2013, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Laurențiu Măcinic într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de revizuire a pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15 alin.(2) și art.16 alin.(1), precum și dispozițiilor art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată următoarele:
1. Dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 „sunt neconstituționale în măsura în care de prevederile art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000 pot beneficia și beneficiază în continuare numai cei care au obținut o pensie din sistemul public de pensii”.
În acest sens, arată că art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale contravin prevederilor art.16 alin.(1) din Constituție și art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, dreptul la nediscriminare protejează persoanele fizice aflate în situații asemănătoare împotriva aplicării unui tratament diferit. În speță, discriminarea se referă la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de asigurări sociale au o rezolvare diferită a situației lor, lipsind justificarea obiectivă și rezonabilă. Așadar, dacă cuantumul pensiei unui beneficiar din sistemul public de pensie rezultat prin recalculare ar fi ieșit mai mic, acestuia i s-ar menține în plată cuantumul mai avantajos dacă el a rezultat din reglementarea mai veche.
De asemenea, apare o discriminare și între beneficiarii Legii nr.119/2010. Astfel, dacă unuia dintre acești beneficiari i s-a putut calcula pensia existând documentele doveditoare ale drepturilor bănești înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, acesta poate beneficia de prevederile art.7 alin.(1) ale Legii nr.119/2010, având ca rezultat păstrarea în plată a cuantumului avantajos. În schimb, un beneficiar al Legii nr.119/2010, căruia nu i s-au găsit documentele doveditoare ale drepturilor bănești — situație care s-a dorit a fi reparată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, „nu ar putea beneficia de cuantumul mai avantajos în accepțiunea Casei de pensii pe considerentul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 nu mai prevede cuantumul mai avantajos”. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.120/2007 și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele Saieva împotriva Caisse de compensation des allocations familiales și Mario Viva împotriva Fonds National de Retraite des Ouvriers Mineurs.
2. Dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 sunt neconstituționale în condițiile în care prin sintagma „vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare” nu se înțelege vechimea luată în calculul pensiei (valorificată) în ultima decizie de pensie.
În acest sens, arată că principiul neretroactivității legii și principiul drepturilor câștigate sunt încălcate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 în condițiile în care prin decizia de recalculare și prin hotărârea contestată se consideră că vechimea care se ia în calcul la stabilirea cuantumului pensiei este de 32 ani, 8 luni și 24 zile, iar decizia anterioară stabilea că vechimea este de 33 ani. Astfel, noua lege nu poate interveni prin modificarea acestei vechimi, fără încălcarea principiului neretroactivității legii și a principiului drepturilor câștigate.
De altfel, din reglementarea art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 reiese că vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie constituie vechimea în muncă, iar o altă interpretare este neconstituțională.
Arată că măsura privind revizuirea și recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr.9/1994, nr.830/2008, nr. 375/2005, nr.57/2006 și nr.120/2007.
3. Dispozițiile art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 contravin dispozițiilor art.16 alin.(1) din Constituție și ale art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, în situația în care s-ar identifica pentru un beneficiar al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011 venituri lunare pentru perioade care constituie vechimea în muncă, dar acestea sunt sub cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut conform anexei nr.1 și aceasta nu beneficiază de prevederile art.1 alin.(4) din ordonanță, se creează o situație discriminatorie față de alte persoane cărora nu le-au fost identificate niciun venit. Or, aceste venituri nu sunt reale, pentru că persoana respectivă nu putea avea venituri mai mici decât cuantumul minim al soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut.
De altfel, chiar spiritul reglementării a fost de a corecta prevederile anterioare care prevedeau calculul pensiei raportat la salariul mediu/brut pe economie, iar art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 stipulează tocmai acest lucru. Astfel, neaplicarea textului de lege criticat și în situația invocată ar crea o situație discriminatorie.
Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, criticile vizează o diferență de tratament juridic instituită între cadrele militare titulare ale dreptului la pensie de serviciu și ceilalți beneficiari ai pensiei de asigurări sociale de stat, numai aceștia din urmă beneficiind de menținerea în plată a cuantumului mai avantajos. Instanța apreciază că în realitate este vorba de critici legate de modul de aplicare și interpretare a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr. 119/2010. Cât privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, instanța consideră că acestea sunt neîntemeiate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr.919/2011 și nr. 192/2013.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 nu reglementează competența instanței în litigiile privind stabilirea pensiilor, ci instituie doar o normă de trimitere către prevederile Legii nr.19/2000. Cu privire la art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 70/2003. Referitor la dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, apreciază că acestea nu conțin prevederi care să indice aplicarea retroactivă a legii. Cu privire la art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 107/2013.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr.47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, precum și ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.511 din 19 iulie 2011, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență — „Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”.
Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:
— Art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010: „Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.”;
— Art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011:
„(1) Pensiile prevăzute la art.1 lit.a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art.5 alin.(4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
[...]
(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin.(1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr.1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.”;
— Art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011: „(1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu și, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și în sistemul administrației penitenciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituții de învățământ pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor sau funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unități agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii.”
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15 alin.(2) privind principiul neretroactivității legii și art. 16 alin.(1) privind egalitatea în fața legii, precum și dispozițiilor art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr.446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.770 din 10 decembrie 2013, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate din perspectiva acelorași prevederi constituționale invocate și în cauza de față, constatând constituționalitatea acestora, pentru considerentele ce urmează.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180 alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos „a fost prevăzut de Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a reținut că „nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr.119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile”.
De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea, prin Decizia nr.192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte de lege „nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituțiilor în care și-a desfășurat activitatea date care privesc situația sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată și contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, și apoi în justiție, după cum dispune art.22 din anexa nr.3 la Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.1/2011”.
Prin aceeași decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea a reținut că dispozițiile art.19 din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională.
Analizând în continuare critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepției solicită ca instanța de contencios constituțional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod expres, și anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data încheierii procesului de recalculare prevăzut de Legea nr.119/2010, cu alte cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de această lege.
În sfârșit, referitor la criticile care vizează dispozițiile art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea a constatat că autorul excepției dorește, în realitate, extinderea acestor dispoziții și asupra persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut. Or, ipoteza acestui text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activității și pentru care legiuitorul a înțeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeași situație cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate și a căror pensie se stabilește, în conformitate cu principiul contributivității, în funcție de aceste venituri. Așadar, nu există niciun temei constituțional pentru care Curtea ar putea reține existența vreunei discriminări generate de textul de lege criticat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Cu privire la celelalte critici aduse de autorul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce intră în competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
În final, Curtea observă că, potrivit art.1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 19 iulie 2013, „(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin.(1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.
(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin.(1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin.(1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin.(1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr.119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147 alin.(4) din Constituție, precum și al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
Decide:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu  criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 martie 2014.

Pensiile pentru limita de vârsta ale cadrelor militare pe perioadele de concentrare sau mobilizare

Foto Adevarul

 Daca tot este de actualitate discutia despre posibila mobilizare a rezervistilor, in contextul conflictului din Ucraina, s-au nascut si unele discutii alarmiste despre soarta pensiilor cadrelor militare( ofiteri, subofiteri, maistri militari) care ar urma sa fie mobilizati. Spun unii, neintemeiat, ca pensiile cadrelor vor fi inlocuite cu solde de mobilizare, iar la sfârsitul perioadei, daca vor scapa cu viata, pensiile vor fi recalculate potrivit legii 263/2010 cu stagiile complete de cotizare potrivit Anexei 6. Aceasta viziune nu i-ar afecta pe cei care si-au deschis dreptul de pensie pe L 263 ci pe cei recalculati pe L 119/2010, carora li s-ar inlocui stagiul complet cotizare de 20 de ani cu stagiul din Anexa 6, corespunzator datei nasterii.

In Legea pensiilor militare mobilizarea era asimilata cu o reincadrare in activitate si gaseam reglementari privind suspedarea platii pensiei si revocarea deciziei de pensie in caz de concentrare, mobilizare sau reincadrare.

In Legea 164/2001 gaseam urmatoarele texte:

ART. 59

(1) Plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care:

a)

b) pensionarul a fost concentrat sau mobilizat

ART. 63

(1) Deciziile de pensie ale pensionarilor militari rechemati în rândul cadrelor militare în

activitate sau încadrati în instituii ale sistemului de apărare, ordine publică si securitate natională ca functionari publici cu statut special cu grad profesional se revocă.
 In Legea 263/2010 nu gasim asemenea reglementari, regula generala fiind ca pensia pentru limita de vârsta se cumuleaza cu salariul/solda pentru stagiile ulterioare pensionarii.
In Legea 263/2010, in art 114 , gasim urmatoarea prevedere care are tangenta cu problema pusa in discutie, respectiv ca plata pensiei se suspenda când: 

k) pensionarul nu mai indeplineste conditiile prevazute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul. 

Desigur ca restrictia se refera la cumulul pensiei cu salariul din mediul de stat, cand pensia pentru limita de vârsta  este mai mare decât salariul mediu.

Cand Boc a introdus aceasta masura de austeritate, prin cap IV al Legii 329/2009, nu se intrezarea vreo criza internationala care sa impuna mobilizarea rezervistilor. Masura discriminatorie intre cei care lucreaza in mediul privat si cei care presteaza in mediul bugetar, daca nu este eliminata, s-ar aplica si cadrelor mobilizate. Cei cu pensia mai mare ca salariul mediu nu ar putea-o cumula cu solda pentru mobilizare.

Ideea e ca dreptul de pensie pentru limita de vârsta subzista si pe perioada mobilizarii, iar la sfârsitul perioadei de mobilizare, indiferent daca pensia s-a cumulat sau nu cu solda,  pensia se recalculeaza potrivit art. 99 si 107 ale Legii 263/2010, punctajul pentru perioada de mobilizare urmând sa fie calculat folosind acelasi stagiu complet de cotizare  cu care a fost calculat punctajul pensiei pentru limita de vârsta. In cazul pensiilor recalculate potrivit Legii 119/2010 se va aplica si la noua recalculare tot stagiul complet de cotizare de 20 de ani. Vezi art. 136 alin (3) al HG 257/2011, de aplicare a L 263/2010

Indemnizatii reparatorii pentru pensionarii proveniti din personalul aeronautic civil

 O noua categorie de pensionari va fi scoasa de sub incidenta Legii 119/2010, de recalculare a unor pensii speciale
Prezenta in emisiunea „Ora de varf” a RTV , astazi 30 04 2014, Rovana Plumb a anuntat ca nu se vor mai accepta pensii speciale, astfel ca Guvernul va da aviz negativ oricarei initiative legislative care vizeaza reintroducerea pensiilor speciale pentru diverse categorii profesionale, inclusiv pentru parlamentari.
In schimb, a anuntat ca se afla in curs de emitere, tehnica de redactare mai dureaza 2 saptamâni, o Ordonanta a Guvernului prin care pensionarii proveniti din personalul aeronautic civil, afectati   de Legea 119/2010, vor primi, cu titlu reparatoriu, indemnizatii lunare, peste cuantumul pensiei recalculate/revizuite, asa cum au primit deja diplomatii.
Probabil, va fi o ordonanta asemanatoare cu cea pentru diplomati, OUG nr.96/2013

Propunerea pentru reintregirea pensiilor grefierilor, diplomatilor, parlamentarilor, piloti civili etc, blocata in Senat din 16 12 2013

 

Roba de grefier

Initiative inregistrate la Senat care nu au intrat în proces legislativ:
 

16.

Click aici - >BP861/16.12.2013

Propunere legislativă privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic şi consular, din rândul funcţionarilor publici parlamentari, din rândul deputaţilor şi senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi din cadrul Curţii de Conturi

înregistrată 16.12.2013

Exceptii de neconstitutionalitate pe Legea 119/2010 si OUG nr.1/2011 au fost pe ordinea de zi a CCR. Solutia: Respinse

Sedinta publica a CCR din 18 martie 2014

14. Dosar nr.710D/2013 

Parti:

- Măcinic Laurențiu

***

- Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale

- Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Apărarii Nationale

Obiect:

- Excepţia de neconst.a disp. art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1)si (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniții din sistemul 

de apărare, ordine publicăși siguranță națională, precum si ale art.3 alin.(1) din Anexa nr.3

 la această ordonanță.

Dupa cum vedem pe site-ul CCR, in dosar s-a dat o solutie de respingere a actiunii, pe 18 03 2014, si decizia este in faza de redactare pentru a fi publicata in MO
 A fost găsit 1 dosar în urma căutării.

Nr. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act	Dată Act	Soluție Act
710D/2013	28.10.2013	LEGEA nr.119/2010 art.7 alin.1, O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.4, alin.1, O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.3 alin.1	Decizie in faza de redactare	149	18.03.2014	R

„Elitele” argesene au esuat in tentativa de a executa silit CPS a MApN cu pensiile militare acordate ilegal de unele instante

Foto din Curierul de Arges

ale procesului de recalculare a pensiilor militare, s-a incheiat ieri 20 03 2014 la sediul M,Ap.N., cu un esec total;
Nu vreau sa comentez absolut nimic.
Concluzia Generala desprinsa, se rezuma la cateva aspecte deosebit de importante:
1.M.Ap.N. si CPS nu sunte interesate sub nici-un fel de aspect, de solutionarea problematicei pensiilor militare de stat; Desi nu au temei legal, persista a se impotrivi la punerea in executare a HJD in procesul de recalculare a pensiilor militare;
2.Noua lege a pensiilor militare ''de stat'', este un vis prea indepartat;
3.Comanda politica periculoasa data de acest regim impotriva pensionarilor militari, in lipsa unei reactii unitare si ferme a tuturor cadrelor militare, va anihila orice posibilitate de aparare a acestora:
4.SCMD a ramas in continuare structura care, reconsiderandu-si, componenta si atitudinea intr-un timp scurt,( inca nu este tarziu)  poate da riposta cuvenita, sistemului politic actual corupt si compromis , pentru apararea drepturilor cadrelor militare;
Drept urmare, pe termen scurt, noi ne concentram atentia pe actiuni in justitie, strangerea de semnaturi pentru sprijinul unor ca,ndidati independenti ( vezi exemplul Mircea Diaconu ) la alegerile europarlamentare si vom sanctiona prin vot, orice politician inscris pe listele acestor alegeri!

Honor et Patria, Vae Victis!
Vicepresedinte CD/Coordonator FMS
colonel Victor Popescu

 Nota, Huhurez
Baza legala a respingerii punerii in executare a unor hotarâri judecatoresti definitive si irevocabile este art. 20 din Anexa 3 a OUG nr.1/2011. Toate hotarârile judecatoresti date dupa 26 ianuarie 2011, cu incalcarea procesului de revizuire, reglementat de OUG nr.1/2011, sunt ilegale si nu au putere de lucru judecat, a stabilit si ICCJ intr-un RIL pe OUG nr. 59/2011.
Vezi si Decizia Curtii de Apel Pitesti care a admis recursul formulat de MApN si CSP.

Toate deciziile Curtii Constitutionale pronuntate cu referire la OUG nr.1/2011

Legea 119/2010 si OUG nr.1/2011au fost frecvent contestate la Curtea Constitutionala prin ridicarea unor exceptii de neconstitutionalitate  in procedurile de contestare in instante a deciziilor de recalculare/revizuire a pensiilor militare. Au mai ramas putine articole din cele doua acte normative care sa nu fii facut obiectul unei exceptii de neconstitutionalitate.
Cei care doresc pot citi AICI toate cele 27 de decizii date de Curtea Constitutionala in legatura cu OUG nr.1/2011, introducând textul „O.U.G. nr. 1/2011” , exact in aceasta forma, in casuta  Titlu obiect al formularului de cautare.

Tot aici vor aparea si deciziile pe care CCR le va pronunta in exceptiile de neconstitutionalitate ridicate de „ elite” in procesele de la Tribunalul Arges si CA Pitesti.









 Au fost returnate 31 dosare în urma căutării.

Nr. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act
89D/2014	06.02.2014	O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.1, LEGEA nr.119/2010 şi LEGEA nr.80/1995 art.85 lit.e	Dosar in faza de raport	Nu există
830D/2013	06.12.2013	O.U.G. nr.1/2011 art.4, O.U.G. nr.1/2011 art.20 anexa 3	Dosar in faza de raport	Nu există
829D/2013	06.12.2013	O.U.G. nr.1/2011 art.4, O.U.G. nr.1/2011 art.20 anexa 3	Dosar in faza de raport	Nu există
710D/2013	28.10.2013	LEGEA nr.119/2010 art.7 alin.1, O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.4, alin.1, O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.3 alin.1	Termen dosar	Nu există
471D/2013	11.07.2013	LEGEA nr.119/2010 art.7 alin.1, LEGEA nr.19/2000 art.180 alin.6, O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.1, alin.4, O.U.G.nr.1/2011 Anexa nr.3 art.3 alin.1 şi art.19	Decizie trimisa la M.Of.	446
340D/2013	21.05.2013	LEGEA nr.263/2010 art.96 alin.1, O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.7 alin.1	Decizie trimisa la M.Of.	353
163D/2013	12.03.2013	LEGEA nr.263/2010, O.U.G. nr.1/2011	Decizie trimisa la M.Of.	295
88D/2013	08.02.2013	LEGEA nr.119/2010 art.1, O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.1, alin.3, O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.19	Decizie trimisa la M.Of.	192
70D/2013	01.02.2013	LEGEA nr.119/2010, O.U.G. nr.1/2011	Decizie trimisa la M.Of.	190
1428D/2012	26.10.2012	LEGEA nr.119/2010 art.11 lit.c, O.U.G. nr.1/2011 art.1 alin.4,	Decizie trimisa la M.Of.	107
1279D/2012	26.07.2012	O.U.G. nr.1/2011 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1, LEGEA nr.263/2010 art.196 lit.e,	Decizie trimisa la M.Of.	1051
1250D/2012	18.07.2012	O.U.G. nr.1/2011 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1 lit.a şi lit.b,	Decizie trimisa la M.Of.	1051
1249D/2012	18.07.2012	O.U.G. nr.1/2011 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1 lit.a şi lit.b,	Decizie trimisa la M.Of.	1051
1244D/2012	16.07.2012	O.U.G. nr.1/2011 art.6, O.U.G. nr.1/2011 art.7,	Decizie trimisa la M.Of.	934
1230D/2012	11.07.2012	O.U.G. nr.1/2011 art.1, LEGEA nr.119/2010 art.1 lit.a şi lit.b, LEGEA nr.263/2010 art.196 lit.b,	Decizie trimisa la M.Of.	1033
1 2 3

Televiziunea care sperie pensionarii

Mergeti la o Pizza si la Expozitia de caricaturi a colegului Vecerdea

Sub titluri bombastice, prevestitoare de schimbari alarmante in legislatia pensiilor, sunt prezentate, pâna la urma, modificarile deja cunoscute sau intentiile de modificare discutate de mai multa vreme. Sub acelasi semn s-a desfasurat si emisiunea din 15 martie 2014.
Doar Mircea Dogaru si-a modificat opinia. Nu mai are ajutor social. Mai nou, pensia sa este solda de rezervist.

Curtea de Apel Pitesti a deposedat „ELITA” de pensii NATO

Asa cum previzionam in articolele anterioare, pe acest subiect, vezi http://www.huhurez.com/2013/11/ca-pitesti-inceput-sa-judece-recursul.html , Curtea de Apel Pitesti, in sedinta din 30 01 2014  a admis recursul Casei de Pensii  Sectoriale a MApN impotriva Sentintei Tribunalului Arges prin care fusesera anulate deciziile de revizuire a pensiilor stabilite de catre instante.

30.01.2014Ora estimata: 08:30
Complet: C4R
Tip solutie: Modifică sentinţa
Solutia pe scurt: Admite recursul. Modifică sentinţa, iar pe fond, respinge contestaţia completată şi precizată. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică.
Document: Hotarâre    30.01.2014

Decizia de astazi a CA Pitesti poate fi interpretata, fara a mai astepta Motivarea, in sensul ca, pentru contestatorii intimati, pâna la 01 10 2013, ramân valabile Deciziile de revizuire emise de CPS a MApN, in baza art. 20 al Anexei 3 a OUG nr.1/2011 si dupa aceea deciziile de punere in plata potrivit Legii 241/2013.

Adrian Iovan, pilot civil care astepta o lege reparatorie pentru inlaturarea efectelor Legii 119/2010

Din gândurile lui Iovan despre recalcularea pensiilor speciale:
"Guvernul a naţionalizat pensiile. Mi-a luat 80%!", e supărat. Normal, de te gândeşti că din 15.000 de lei pe lună, acum abia sare de 2.000. Zice că nu are rate, dar că alţi colegi sunt în rahat: "Le-au luat băncile casele şi maşinile. Io am renunţat la una, s-o ţin pe a doua. Vi se pare mult? O oră la 10.000 de metri face cât trei în subteran, la mineri. Şi io am zeci de mii! Am ieşit la pensie la 50 de ani, cu 46 de ani vechime...". spunea Iovan in 2011in Evz.

La  ING a băgat lunar 1.500 de lei în contul de studii al fiului său. Când n-a mai făcut faţă, a cerut banii înapoi: "Mi-au dat 55% din ce am depus! Cică e neperformant! Mi-au zis că doar dacă muream preluau ei debitul! Nemernicii...".

„ Am ajuns la fundul sacului. Nu-i mai pot plăti pensia copilului, iar de fiecare dată când ies cu Albert în oraş şi vrea o jucărie îi spun că statul ne-a luat banii de jucării. Asociaţia Aviatorilor Pensionari, din care fac parte, a dat statul în judecată, pentru că nu este normal ca pensiile să fie influenţate retroactiv. De la 15.000 pe lună am rămas cu 1.900 de lei“, a declarat, pentru „Adevărul de Seară“, Adrian Iovan.

"Am vrut să fac greva foamei, când cu pensiile. Da’ m-a sfătuit învăţătoarea aia din Craiova să n-o fac, decât dacă sunt perfect sănătos. De sinucis nu mi-a trecut prin cap. Nu te lasă nimeni să zbori cu bube la cap!"

 *                                                          *                                          *                                           
Pensionar fiind, s-a îngrăşat. La viaţa sa a stat la manşa mai multor tipuri de aeronave: IL 18, AN 24, BN 2 şi, cel mai important, a pilotat marile Boeing-uri 737. Pe ele a zburat peste 13.000 de ore. Acum, îşi completează venturile pilotând BN 2-uri, "Britten Norman 2" cu opt locuri.  "Sunt colaborator la o firmă de aviaţie. Un fel de taxi aerian! Mă joc cu astea mai micuţe... Revin la începuturi!".

Primele spaime ca aviator:
"La Câmpulung, în ’85, am intrat în «efect de foehn». Aerul urcă pe pantă, se răceşte accentuat după care, pe versantul celălalt, capătă viteză foarte mare. Avionul era purtat involuntar... Era să intru în brazi! Nu mai avea putere motorul!", se înfioară Adrian Iovan

Din pacate, Adrian Iovan a sfârsit tot printre brazi. Rar se intâmpla ca un avion cu sapte persoane la bord sa cada si toti pasagerii sa supravietuiasca. Nu cred ca e o intâmplare! E o maiestrie pentru pilotul care reuseste sa  atenueze socul impactului, stergând cu avionul vârfurile brazilor de pe cea mai mare inaltime intalnita, ca apoi avionul sa se strecoare printre brazi pe descendenta versantului de munte.

Daca Iovan nu era prins intre fiare, accidentul nu se solda cu morti.Stia minimele reguli de supravietuire in munte.Newscluj

Au scapat numai cu rani din accidentul de avion, dar au murit 2 oameni din cauza idioteniei celor din institutiile statului care trebuiau sa-i localizeze. In mai toate institutiile de forta ale statului competenta a fost inlocuita de nepotism, clientelism politic si spaga.