Showing posts with label Legea 19/2000. Show all posts
Showing posts with label Legea 19/2000. Show all posts

May 14, 2014

CCR a motivat de ce nu s-a aplicat art.180 alin (7) al Legii 19/2000- cuantumul mai avantajos- la recalcularea pensiilor militare

DECIZIA Nr.149
din 18 martie 2014

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență

Publicată în Monitorul Oficial nr.343 din 09.05.2014



Augustin Zegrean    — președinte      
Valer Dorneanu    — judecător      
Toni Greblă    — judecător      
Petre Lăzăroiu    — judecător      
Mircea Ștefan Minea    — judecător      
Daniel Marius Morar    — judecător      
Mona-Maria Pivniceru    — judecător      
Puskás Valentin Zoltán    — judecător      
Tudorel Toader    — judecător      
Ioana Marilena Chiorean    — magistrat-asistent   

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la această ordonanță de urgență, excepție ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 710D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.4.637/63/2013, Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatorul Laurențiu Măcinic într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației împotriva deciziei de revizuire a pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15 alin.(2) și art.16 alin.(1), precum și dispozițiilor art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată următoarele:
1. Dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 „sunt neconstituționale în măsura în care de prevederile art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000 pot beneficia și beneficiază în continuare numai cei care au obținut o pensie din sistemul public de pensii”.
În acest sens, arată că art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale contravin prevederilor art.16 alin.(1) din Constituție și art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, dreptul la nediscriminare protejează persoanele fizice aflate în situații asemănătoare împotriva aplicării unui tratament diferit. În speță, discriminarea se referă la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de asigurări sociale au o rezolvare diferită a situației lor, lipsind justificarea obiectivă și rezonabilă. Așadar, dacă cuantumul pensiei unui beneficiar din sistemul public de pensie rezultat prin recalculare ar fi ieșit mai mic, acestuia i s-ar menține în plată cuantumul mai avantajos dacă el a rezultat din reglementarea mai veche.
De asemenea, apare o discriminare și între beneficiarii Legii nr.119/2010. Astfel, dacă unuia dintre acești beneficiari i s-a putut calcula pensia existând documentele doveditoare ale drepturilor bănești înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, acesta poate beneficia de prevederile art.7 alin.(1) ale Legii nr.119/2010, având ca rezultat păstrarea în plată a cuantumului avantajos. În schimb, un beneficiar al Legii nr.119/2010, căruia nu i s-au găsit documentele doveditoare ale drepturilor bănești — situație care s-a dorit a fi reparată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2011, „nu ar putea beneficia de cuantumul mai avantajos în accepțiunea Casei de pensii pe considerentul că Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 nu mai prevede cuantumul mai avantajos”. Invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr.120/2007 și Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele Saieva împotriva Caisse de compensation des allocations familiales și Mario Viva împotriva Fonds National de Retraite des Ouvriers Mineurs.
2. Dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 sunt neconstituționale în condițiile în care prin sintagma „vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare” nu se înțelege vechimea luată în calculul pensiei (valorificată) în ultima decizie de pensie.
În acest sens, arată că principiul neretroactivității legii și principiul drepturilor câștigate sunt încălcate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 în condițiile în care prin decizia de recalculare și prin hotărârea contestată se consideră că vechimea care se ia în calcul la stabilirea cuantumului pensiei este de 32 ani, 8 luni și 24 zile, iar decizia anterioară stabilea că vechimea este de 33 ani. Astfel, noua lege nu poate interveni prin modificarea acestei vechimi, fără încălcarea principiului neretroactivității legii și a principiului drepturilor câștigate.
De altfel, din reglementarea art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 reiese că vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie constituie vechimea în muncă, iar o altă interpretare este neconstituțională.
Arată că măsura privind revizuirea și recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității legii. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr.9/1994, nr.830/2008, nr. 375/2005, nr.57/2006 și nr.120/2007.
3. Dispozițiile art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 contravin dispozițiilor art.16 alin.(1) din Constituție și ale art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, în situația în care s-ar identifica pentru un beneficiar al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011 venituri lunare pentru perioade care constituie vechimea în muncă, dar acestea sunt sub cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut conform anexei nr.1 și aceasta nu beneficiază de prevederile art.1 alin.(4) din ordonanță, se creează o situație discriminatorie față de alte persoane cărora nu le-au fost identificate niciun venit. Or, aceste venituri nu sunt reale, pentru că persoana respectivă nu putea avea venituri mai mici decât cuantumul minim al soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut.
De altfel, chiar spiritul reglementării a fost de a corecta prevederile anterioare care prevedeau calculul pensiei raportat la salariul mediu/brut pe economie, iar art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 stipulează tocmai acest lucru. Astfel, neaplicarea textului de lege criticat și în situația invocată ar crea o situație discriminatorie.
Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, criticile vizează o diferență de tratament juridic instituită între cadrele militare titulare ale dreptului la pensie de serviciu și ceilalți beneficiari ai pensiei de asigurări sociale de stat, numai aceștia din urmă beneficiind de menținerea în plată a cuantumului mai avantajos. Instanța apreciază că în realitate este vorba de critici legate de modul de aplicare și interpretare a dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr. 119/2010. Cât privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, instanța consideră că acestea sunt neîntemeiate, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr.919/2011 și nr. 192/2013.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 nu reglementează competența instanței în litigiile privind stabilirea pensiilor, ci instituie doar o normă de trimitere către prevederile Legii nr.19/2000. Cu privire la art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 70/2003. Referitor la dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, apreciază că acestea nu conțin prevederi care să indice aplicarea retroactivă a legii. Cu privire la art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 107/2013.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr.47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, precum și ale art.1 alin.(2), ale art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.81 din 31 ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.511 din 19 iulie 2011, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență — „Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”.
Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:
— Art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010: „Procedura de stabilire, plată, suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare.”;
— Art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011:
„(1) Pensiile prevăzute la art.1 lit.a) și b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art.5 alin.(4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
[...]
(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin.(1), pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr.1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie.”;
— Art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011: „(1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu și, după caz, vechimea în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și în sistemul administrației penitenciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituții de învățământ pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor sau funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condițiile legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unități agricole cooperatiste, calculat potrivit Legii nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cursurile de zi ale învățământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii.”
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15 alin.(2) privind principiul neretroactivității legii și art. 16 alin.(1) privind egalitatea în fața legii, precum și dispozițiilor art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr.446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.770 din 10 decembrie 2013, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor de lege criticate din perspectiva acelorași prevederi constituționale invocate și în cauza de față, constatând constituționalitatea acestora, pentru considerentele ce urmează.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180 alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei cel mai avantajos „a fost prevăzut de Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a reținut că „nu se poate vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate ale Legii nr.119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a principiului neretroactivității legii civile”.
De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art.1 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea, prin Decizia nr.192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte de lege „nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana interesată de a solicita instituțiilor în care și-a desfășurat activitatea date care privesc situația sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată și contestată ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestații care funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, și apoi în justiție, după cum dispune art.22 din anexa nr.3 la Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.1/2011”.
Prin aceeași decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere la stabilirea pensiei, Curtea a reținut că dispozițiile art.19 din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 nu disting între natura documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în activitatea profesională.
Analizând în continuare critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepției solicită ca instanța de contencios constituțional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod expres, și anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data încheierii procesului de recalculare prevăzut de Legea nr.119/2010, cu alte cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de această lege.
În sfârșit, referitor la criticile care vizează dispozițiile art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea a constatat că autorul excepției dorește, în realitate, extinderea acestor dispoziții și asupra persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut. Or, ipoteza acestui text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi identificate veniturile realizate în timpul activității și pentru care legiuitorul a înțeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeași situație cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate și a căror pensie se stabilește, în conformitate cu principiul contributivității, în funcție de aceste venituri. Așadar, nu există niciun temei constituțional pentru care Curtea ar putea reține existența vreunei discriminări generate de textul de lege criticat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Cu privire la celelalte critici aduse de autorul excepției de neconstituționalitate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce intră în competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
În final, Curtea observă că, potrivit art.1 din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 19 iulie 2013, „(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin.(1) se efectuează începând cu data de 1 octombrie 2013.
(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin.(1) au realizat stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat conform alin.(1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la alin.(1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr.119/2010 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147 alin.(4) din Constituție, precum și al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
Decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu  criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 martie 2014.

Oct 19, 2013

Palatul Drottningholm din Stockholm - resedinta a familiei regale suedeze - ca o crescatorie de gâste belgiene

Castelul Drottningholm (“insulita Reginei”) a fost construit in jurul anilor 1700 pe insula Lovön, pe locul unui castel din piatra. Acesta fusese construit in anul 1580 de Ioan al III-lea al Suediei pentru regina Katarina.  De-a lungul timpului, castelul sufera mai multe reconstructii dar este abandonat in sec 19, in timpul domniei lui Carol XIV Ioan al Suediei, care-l considera un simbol al dinastiei vechi. Intre timp cladirile au fost grav avariate de intemperii.
In timpul domniei lui Oscar I si Oscar II, incepand cu 1846,  se manifesta un interes deosebit fata de palat si se incep primele reparatii dar si modernizari criticate la timpul respectiv.
In 1907 are loc o mare restaurare de patru ani a palatului, se urmareste readucerea la starea initiala iar curtea regala incepe sa-l foloseasca din nou in mod regulat.
De câtiva  ani, perechea regala a Suediei a parasit Palatul Regal din centrul capitalei si foloseste aripa din stanga a palatului Drottningholm ca resedinta permanenta. Restul este muzeu de arta deschis publicului. Si aici gasim celebrele gradini franceze lânga care sunt amenajate si gradini in stil englezesc.









May 31, 2012

Proiectul de modificare a OUG nr.1/2011 trebuie să elimine contradicția pe care ar putea-o crea la art.4

Articolul 4 al OUG nr.1/2011 se referă la pensiile militare și ale polițiștilor  recalculate definitiv pe baza salariilor individuale pentru întreaga carieră, care nu mai necesită o revizuire din oficiu.

ART. 4
Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii.”


Propunerea legislativă prevede adăugarea unui nou aliniat la art.4  fără modificarea textului actual din ordonață, cu următorul text, devenit alin (2):


(2) În situaţia în care prin recalculare a rezultat un cuantum mai mic, se menţine cuantumul pensiei din luna decembrie 2010.”

Este evident că  se creează o contradicție; în alin (1) se reglementează că toate pensiile calculate în acel mod rămîn în plată în cuantumul recalculat, iar în alin (2) se spune că, totuși, dacă a  rezultat un cuantum recalculat mai mic se menține în plată cuantumul din luna decembrie 2010.

Imprecizia formulării  ar putea fi eliminată dacă  textului actual din ordonanță i s-ar aduce o mica  adaugare, în final, astfel încît art. 4 să aibă următoarea formulare:

 ART. 4
(1)Pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii dacă acestea sunt egale sau mai mari decît cuantumul  din luna decembrie 2010.
(2)  În situaţia în care prin recalculare a rezultat un cuantum mai mic, se menţine cuantumul pensiei din luna decembrie 2010.”

Modificarea ordonanței nu reglementează nici cît timp ramîne în plată  cuantumul pensiei din decembrie 2010, așa cum se preciza în Legea 19/2000 prin modificările aduse în anul 2005.

Mult mai precis mi se pare textul amendament, de la Senat, propus de senatorii Mocanu și Fodoreanu.



ATENTIE
Prin adoptarea proiectuluii de lege de modificare a OUG nr.1/2011 nu se anulează deciziile de recalculare/revizuire.

Se va opera cu două cuantumuri de pensie pentru cei cărora le-a fost micșorată pensia prin recalculare/revizuire, astfel:

-Cuantum recalculat/revizuit, în puncte de pensie, cel din ultimă Decizie de revizuire.
-Cuantum în plată, cel din decembrie 2010, pe cupon, pentru cei cărora le-a fost micșorată pensia prin recalculare/revizuire. Probabil că acest cuantum va fi actualizat funcție de creșterea valorii punctului de pensie.

May 18, 2012

Legea 164/2001 rescrisă în 2012 de bloggerul QUO VASILE

Provizoriu, pînă primesc acceptul autorului.

 „Imi cer scuze pentru intirzierea raspunsului !
Folosesc foarte rar acest cont de e-mail .

Consideratiile mele au devenit publice de la momentul scrierii lor pe Roarmy230 !

Sint bucuros ca le considerati publicabile si pe blogul dvs. !  Considerati ca nu am nimic impotriva pentru aceasta preluare !”
quo Vasile


TEXT preluat de pe ROARMY230
„Daca tot s-a convenit ca L.164 a avut prevederi care puteau produce nemultumiri ... sa incercam sa le definim (cu eventuale idei de corectare) ... macar pentru a fi impacati , in sinea noastra , ca stim de ce este bine ca am scapat de o lege necorespunzatoare ...
Imi asum eu situatia ingrata de "a arunca piatra in balta" , convins fiind ca dvs. cititorii/comentatorii veti reusi sa o scoateti ...

Unele "deficiente" ale L.164 ar fi :
- luarea in calcul , la stabilirea pensiei , a indemnizatiei de comanda ;
- luarea in calcul , la stabilirea pensiei , a soldei de merit ;
- luarea in calcul , la stabilirea pensiei , a indemnizatiei de dispozitiv ;
- nevalorificarea vechimii in serviciu pentru cei care au lucrat in conditii de
munca , altele decit cele normale ;
- nevalorificarea sporurilor "nepermanente" ale pilotilor , scafandrilor , etc ;
- existenta unor pensii (militare de stat) uluitor de mari .

Despre indemnizatia de comanda ...
Exista suspiciunea unor (posibile) mutari discretionare pe/de pe functii, inainte de iesirea la pensie , pe functii cu/fara acest element al soldei , in ideea influentarii cuantumului pensiei ... In afara de afirmari vehemente ... nu
am auzit despre date concrete care sa sustina ideea "discretionarismului" ... dar ...
Cum s-ar putea rezolva problema ? Prin marirea termenului de 6 luni (la 12 luni) pentru care se face media soldelor de functie ... Marirea termenului la mai mult poate DEFAVORIZA (pe nedrept ... prin includerea in medie si a perioadelor fara acest element) pe cei care , isi indeplinesc atributiunile cu daruire ... si
reusesc sa fie promovati in functie (din cauze care tin de organizarea sistemului) abia in ultimul an de activitate .
Aceeasi marire la mai mult , a termenului , poate FAVORIZA (pe nedrept ... prin includerea in medie a perioadelor cu acest element) pe cei care , din motive IMPUTABILE lor , au fost indepartati din functii care prevedeau existenta acestui element .

 (continuare)
De retinut ca NEMULTUMIRILE despre care era vorba la indemnizatia de comanda (si despre care va fi vorba si in continuare) sint nu numai ale pensionarilor in plata ... ele sint , mai ales , ale militarilor in activitate .

Despre solda de merit ...
Exista suspiciuni de acelasi fel ca cele de la indemnizatia de comanda .
Cum s-ar putea rezolva problema ?
Prin aplicarea Legii privind salarizarea unitara , lege care nu o mai prevede ca element constitutiv al soldei ...

Despre indemnizatia de dispozitiv ...
Exista nemultumirile celor care (mai batrini fiind) nu au fost in situatia de a beneficia de acest element constitutiv al soldei .
Cum s-ar putea rezolva problema ?
Prin aplicarea Legii privind salarizarea unitara , lege care nu o mai prevede ca element constitutiv al soldei ...
 (continuare)
Despre valorificarea vechimii "virtuale" pentru cei care lucreaza in conditii de munca altele fata de cele normale ...
Nemultumirea este creata de faptul ca unii ani virtuali "vechime in serviciu" nu produc o crestere a pensiei datorita limitarii cuantumului acesteia (fara majorarea datorata OMM/SOSP) la maximum cuantumul ultimei solde .
Cum s-ar putea rezolva problema ?
Cel mai la indemina raspuns ar fi : prin majorarea plafonului maxim la care poate ajunge pensia ! Justificarea facila ar fi ca in sistemul public de pensii (L.19 sau 263) nu apare aceasta plafonare ... dar apare plafonarea la maximum 5 puncte de pensie ... Deci , ar putea fi o justificare "nejustificativa" .

Despre nevalorificarea sporurilor "nepermanente" ale pilotilor , scafandrilor , etc ;
Nemultumirea este ca aceste sporuri nu sint cuprinse in metodologia de calcul a ultimei solde/bazei de calcul a pensiei .
Aceasta nemultumire se suprapune pe cea a nevalorificarii anilor de vechime in serviciu (datorati conditiilor de munca) .
Cum s-ar putea rezolva problema ...
Probabil ca cei mai in masura , sa aiba propuneri , sint cei "in cauza" , impreuna cu ofiteri cu activitatea de personal si ofiteri cu activitatea financiara din unitatile in care activeaza aceste categorii de personal .
 (continuare)
Despre existenta unor cuantumuri de pensii (calculate si definite ca pensii militare de stat) de valori imense , care provoaca indignarea militarilor din UNITATILE MILITARE ALE MApN .
Cuantumul acestor pensii provocind si "ura" celor din afara sistemului !
De la inceput ma alatur parerii/convingerii ca cea mai mare pensie militara de stat poate fi cea a Sefului SMG (acesta fiind militarul cu cel mai mare grad si cu cea mai mare functie in Armata Romaniei) ; cumulat cu faptul ca orice alt militar din aceste structuri nu poate obtine o pensie mai mare decit ultima lui solda ... care , orice i s-ar face (in limitele L.164) , nu poate depasi solda Sefului SMG .

Acele pensii sint calculate/stabilite pentru militari care au fost DETASATI in institutii din afara MApN ; acolo indeplinid atributii pentru care au primit venituri "imense" comparativ cu soldele militarilor din unitatile armatei .
Metodologia de calcul a pensiilor , respectivilor "detasati" , stipuleaza luarea in calcul (in locul soldei de functie militara) a veniturilor obtinute de la noul lor loc de munca .
De neinteles este si faptul ca , pentru solda de grad , primita de la MApN , contribuia (pentru pensie) la MApN ... iar pentru veniturile de la "locul de munca" (substituientul soldei de functie) platea contributia pentru pensie la sistemul public de pensii .
Dar INTREAGA PENSIE era platita din fondurile MApN ...
Pe linga aceasta "contributie" ... pensiile respectivilor contribuiau/contribuie din plin la crearea imaginii de "pensii nesimtite" cu referire la toti pensionarii militari .
Cum s-ar putea rezolva problema ?
Prin aplicarea unei metodologii prin care : pensii militare se calculeaza/acorda NUMAI pentru activitati desfasurate in unitati ale MApN .
In cazul celor de mai sus : se acorda pensie militara pentru gradul militar detinut . Pentru functiile indeplinite (in afara organigramei MApN) li se calculeaza/acorda pensie conform sistemului la care au contribuit ...”

Jun 15, 2011

Viziunea lui Basescu despre reducerea pensiilor.

Pentru ca sunt destui sustinatori ai lui Basescu printre pensionari, loviti, pare-se, de  sindromul victimei fata de calau, iata ce spune Gheogy Frunda, pe Realitatea TV, despre consultarile pe care Basescu le-a avut, anul trecut, cu UDMR,  pe tema diminuarii tuturor pensiilor:
- Cand s-a discutat despre reducerea pensiilor, Basescu s-a dus sa discute subiectul cu UDMR-istii. Era de fata si Marko Bela, fostul presedinte al organizatiei. Ei i-au spus ca nu poate sa faca reducerile respective pentru ca, daca constitutional lucrurile pot fi impinse in directia dorita, pensionarii vor castiga procesele la Strasbourg, exista precedentul Lituania, daca cumva nu le castiga din tara, prin urmare, la un moment dat, trebuie dati toti banii inapoi... plus despagubiri. Atunci Basescu ar fi zis, de fata cu toata lumea: "nu-i nimic, asta va fi peste doi-trei ani".
Adica, am putea traduce,  ce-i  mai intereseaza pe portocalii ce se intampla dupa ce nu vor mai fi ei la guvernare?
A se vedea emisiunea  "Ültima ora" de luni 13 iunie, ora 21,48(Video)

May 22, 2011

C7 propune si intreaba despre pensiile militare

C7, dupa cum vezi, acum, am primit e-mailul si il pun in discutia cititorilor blogului. Daca ti-ai creat o adresa de mail, deschide-ti un cont pe Blogeer ( da clik Blogger si urmeaza indicatiile) ca sa  poti sa te loghezi si sa comentezi direct pe blog, asa cum fac toti comentatorii.

Bună ziua.
Încep prin a-mi cere scuze că în afara gradului de maior în rezervă (pentru a vă putea face cât de cât o părere asupra gradului meu de instruire), am ales să vă dezvălui şi să folosesc doar un nickname – C7.
În vremurile de azi, nu şti niciodată în mâinile cui cad părerile tale şi cum pot fi folosite împotriva ta, aşa că această atitudine a mea nu este din laşitate ci din prudenţă. „A sufla şi-n iaurt”  nu e un atribut  exclusiv al celor  care „s-au fript cu ciorba”, ci şi a celor care încearcă să se protejeze, pe cât posibil, de la unele neplăceri. Oricare ar fi ele, pentru că niciodată nu poţi fi prea prudent când mai mult critici decât lauzi, chiar şi când încerci să fi corect în ceea ce afirmi sau faci.
Urmăresc de ceva timp cu mare interes câteva bloguri, printre care şi acesta, în principal pentru informaţiile şi discuţiile pe tema PENSIILOR MILITARE.
Pentru că aşa zisa necesitate de „recalculare după principiul contributivităţii” a „pensiilor militare nesimţite” a reuşit, pe de o parte, să ne dezbine pe noi ca militari, iar pe de alta să „asmută” pe civili împotriva noastră, „am fiert în suc propriu”, la propriu, în toată această perioadă, de când statul român (cu s mic) a înţeles să desconsidere activitatea militarilor, acum pensionari şi să schimbe, din mers, în mod nejustificat, modul de calcul a cuantumului pensiilor acestora.
Şi am pornit de la „expunerea de motive” privind necesitatea iniţierii acestei noi legi, precum şi de la „avizul legislativ”, documente care mai pot fi încă consultate la adresa:
De la bun început, am considerat că dacă Legea 164/2001 a generat unele inechităţi, pe de o parte pentru pensionarii de dinainte de 2001 şi care nu şi-au cerut drepturile după noua lege, iar pe de altă parte, pentru pensionarii care „se presupune” că şi-au mărit artificial veniturile pentru ultima lună de activitate sau ultimele 3 luni, pentru a avea o bază mai mare de calcul în stabilirea pensiei, exista posibilitatea de „a le corecta” într-un mod mult mai normal şi mai eficient…
Dar nu s-a urmărit acest lucru, s-a urmărit „micşorarea fondului de salarii” pentru militari, indiferent prin ce metode. Ce-a ieşit însă, se pare că este mult diferit de ceea ce şi-au dorit specialiştii guvernului. Dacă e adevărat şi o parte semnificativă din pensiile militare cresc, mai puţin sau mai mult în urma acestor „recalculări şi revizuiri”, nu ştiu cum din celelalte pensii, care scad, se pot acoperii şi creşterile neprevăzute dar şi economiile preconizate de la pensiile „nesimţite” şi de la alte pensii a căror cuantumuri, se presupune, nu au fost corect fundamentate (pensionari cu vechime incompletă, repetă mereu cineva…)…
Dar să ajung şi la „oile mele”, mai precis, la motivele care m-au îndemnat să vă consult în privinţa unora din problemele care mă frământă, direct şi nu prin intermediul unui articol de fond care tratează probleme apropiate celor care mă interesează pe mine.
Mai înainte însă, trebuie să vă precizez două lucruri.
Unu, din calculele mele, după programul Trofin dar mai ales după unul oarecum similar, dar propriu, pensia mea scade, cu circa 300 de lei, din varii motive, dintre care, cel mai semnificativ şi mai greu de cuantificat, mi se pare mie că este faptul că, veniturile obţinute în mod real de-a lungul carierei mele militare nu reflectă nici pe departe munca şi efortul depus. O să revin altă dată cu detalii, referitoare la ce am vrut să fac referire când afirm asta.

Doi, pe mai toate blogurile care tratează problema pensiilor militare şi, al dumneavoastră nu face excepţie, s-a ajuns la „comentarii neprincipiale”, care exced comentariile civilizate sau ies total din subiectul discuţiei, din partea unor „intervenienţi” care din nepricepere, rea voinţă, înregimentare politică sau oricare alte motive, denaturează sensul iniţial al discuţiei, a problemelor prezentate sau a sprijinului solicitat.
Astfel, în afara discuţiei private, pe care v-o solicit cu consideraţie, las la latitudinea dumneavoastră să inseraţi pe blog unele din problemele punctuale următoare, pentru a strânge cât mai multe păreri privitoare la posibila soluţie sau posibilele soluţii la acestea, cu un singur amendament pe care discuţiile privitoare la ele să nu poată fi încălcat şi pe care v-aş ruga să îl prezentaţi clar în preambulul articolului sau articolelor şi anume, „Orice deviere de la subiect se sancţionează cu „ban”, adică cu nepublicarea intervenţiei sau cu eliminarea definitivă, a celui ce postează, de la discuţii”. Nu este o cenzură propriu zisă, este o măsură corectă de a păstra sensul şi spiritul iniţial al articolului. Cine urmăreşte altceva, indiferent pe ce considerente (de pregătire, de orientare politică sau de rea voinţă) să îşi găsească alt loc de discuţii…
Pentru că am rămas cu „o deformaţie profesională” legată de rigurozitatea prezentării problemelor care mă interesează, voi numerota întrebările mele către dumneavoastră, atât pentru o mai bună diferenţiere, cât şi pentru a facilita un răspuns mai precis. Deci:
1. Cum vedeţi aplicarea ART. 1, alin. (4) din OUG 1/2011, cu privire la sumele prevăzute în anexa 1 la această ordonanţă pentru „cuantumul soldei de grad şi al soldei de funcţie minime corespunzătoare gradului militar deţinut”, atunci când nu vor putea fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade.
La prima vedere, am observat, şi eu, ca şi alţi pensionari, că în multe din adeverinţele eliberate de CMJ-uri şi mai apoi în buletinele de calcul ce însoţesc deciziile revizuite, venitul înscris în acestea este pentru multe perioade mai mic decât solda de grad şi de funcţie corespunzătoare gradului, la minim, care se regăseşte în anexa 1 la OUG 1/2011.
Logic, acesta ar trebui să fie mai mare, deoarece în toate cazurile solda lunară, care se compune din: solda de funcţie, solda de grad, solda de merit, indemnizaţia de comandă, gradaţii şi indemnizaţia de dispozitiv, a avut în plus măcar una din celelalte componente în afara soldei de funcţie şi de grad. De la avansarea în primul grad militar şi numirea în prima funcţie, la cele 2 componente s-a adăugat indemnizaţia de dispozitiv, la care ulterior, pe măsură ce militarul avansa în carieră, primea gradaţii (din 3 în 3 ani), soldă de merit, indemnizaţie de comandă, fără să mai vorbim de premii (lunare, trimestriale şi anuale), indemnizaţii (pentru titlurile de clasificare obţinute în specialitate, pentru cei care lucrează cu cifru, conduc autovehicule), prime (pentru personalul navigant de aviaţie şi marină), sporuri (la unităţi situate în localităţi sau în zone izolate ori unde atragerea personalului se face cu greutate sau pentru lucru în condiţii de pericol deosebit) şi alte drepturi băneşti (pentru unităţile militare de construcţii, unităţile militare de cai ferate şi drumuri şi din alte unităţi, care executa lucrări pe santiere de construcţii, în industrie, agricultura, lucrări de geo-topo-fotogrammetrie), asta fără a avea pretenţia de a acoperi măcar în parte toate drepturile băneşti de care au beneficiat cadrele militare de-a lungul carierei lor, şi faptul că, ofiţerii care au îndeplinit funcţii pentru care sunt prevăzute grade superioare gradului pe care îl aveau, au beneficiat de 50% din diferenţa dintre solda de grad corespunzătoare gradului prevăzut în statul de organizare şi solda gradului pe care îl aveau efectiv.
Nu am avut la dispoziţie decât datele oferite de Legea nr. 138/1999, care statuează calculul soldelor de funcţie şi de grad, în funcţie de „valoarea de referinţă sectorială rezultată prin aplicarea indicatorului de prioritate intersectoriala asupra valorii de referinţă universală, rotunjită la 1.000 lei prin adaos”. Lăsînd la o parte modul de stabilire a acestor indici, restul este un calcul pur matematic, care după anul 1999 nu permitea ca suma soldelor de funcţie şi de grad să fie un număr diferit de 00 sau 50, la sfârşit.



În plus, nu am văzut nici o decizie privind revizuirea pensiei în baza OUG 1/2011, în care să fie completate alte rubrici decât SALARIUL şi TOTAL LUNAR, evident în mod identic.
Deci şi în concluzie: este justificată „pretenţia” mea de a se adapta buletinul de calcul la specificul militar, pentru ca el să reflecte, cât mai real şi mai posibil de verificat, toate sumele câştigate de militari de-a lungul carierei. Sincer, nu cred că interesează pe cineva că, atunci când s-au extras din statele de plată sau extras doar totaluri nediferenţiate pe tipuri de venituri. Vreau să cred că pe majoritatea pensionarilor militari i-ar interesa să ştie, ca şi „civilii” cu a căror venituri li se echivalează solda militară, ce anume au câştigat ei cât au fost militari activi. Nu au avut „cărţi de muncă”, nu-i nimic, această recalculare şi revizuire a pensiilor este un foarte bun prilej de a vedea „exact”, pe componente, care au fost veniturile lor raportate la veniturile unor „civili” care pretind că au muncit, sub raport al veniturilor obţinute, ca şi ei.
3. Ministerul Apărării Naţionale a declasificat statele de plată ale militarilor pentru a se putea extrage din ele soldele care să stea la baza „recalculărilor” şi să poată fi „consultate” de către persoanele care au lucrat la ele (cred că de la secret la secret de serviciu). Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu „regulamentele” care au stat la baza întocmirii lor. Oare nu ar fi de interes major şi nu s-ar putea obţine copii după aceste regulamente, pentru ca cei interesaţi şi în acelaşi timp cât de cât familiarizaţi cu calculul soldelor să îşi poată reface, chiar şi parţial, veniturile de bază din cariera lor militară?
Ce urmăresc de fapt. Cei care pot să obţină şi să pună la dispoziţia tuturor celor interesaţi (prin intermediul tău), copii după documentele, legile, ordinele şi regulamentele care au stat la baza salarizării militarilor şi care NU sunt date publicităţii.
Să exemplific. Legea 138/1999 este publică şi a fost publicată iniţial în M.O. nr. 347/22.07.1999. O pot pune la dispoziţia celor doritori să o consulte atât în varianta iniţială, cât şi în cea actualizată, dacă nu mă înşel, ultima dată la 01.01.2010. Documentele în sine, pot fi în variantă .pdf, .jpg (fotografie sau copie scanată) sau .doc (Microsoft Word).
Această lege a beneficiat însă de Norme Metodologice emise de M.Ap.N., care s-au numit F.I.3/1999, care nu s-au dat publicităţii şi au fost folosite doar în mediul militar. NU cred că mai sunt în uz, dar câte un exemplar s-a mai păstrat pe la unităţi şi arhive fără să fie distrus, tocmai pentru a putea fi consultat la nevoie. NU am reuşit să fac rost de el, dar sper că altcineva o poate face, pentru că ar fi interesant de consultat. Şi dau şi aici un exemplu. Până în luna februarie 2001, valoarea de referinţă sectorială a fost de 687.000 lei. Din martie aceasta s-a majorat cu 7%, apoi în iunie cu încă 7% faţă de nivelul din mai, iar în septembrie cu 6% faţă de nivelul din luna august.
Iniţial, VRS se înmulţea cu coeficienţii de grad şi de funcţie şi dădea soldele corespunzătoare. Apoi, după prima majorare nu s-a lăsat la latitudinea fiecărui ofiţer financiar să facă majorările, ci s-au dat direct, pentru toate gradele şi toţi coeficienţii de funcţie soldele aferente, cu anumite rotunjiri, nu exact cât ar fi ieşit din calculul pur matematic. Am dedus acest lucru după evidenţele soldelor mele, la care la început, în Excel, se înmulţea VRS cu coeficienţii soldelor, pentru ca mai apoi în celulă să fie înscris direct suma aferentă funcţiei şi gradului deţinut, fără calculele intermediare legate de VRS.
Habar nu am însă care au fost coeficienţii de grad şi de funcţie pentru ceilalţi ani ai carierei mele militare şi nici care a fost constanta cu care se înmulţeau pentru a da soldele de grad şi de funcţie. Ştiu că în 1985, când am ieşit locotenent, prima funcţie pe care am fost numit a fost de slt.- lt.maj. şi clasa de salarizare 2 (comandant de pluton). În 1988 sunt numit pe funcţie de locţiitor comandant de companie cu gradul funcţiei de cpt. şi clasa de salarizare 3.
NU mai am alte evidenţe până când în 1992, când mă regăsesc pe funcţie de ofiţer 3 în statul major, maior, 11-13, clasa de salarizare 11, pentru ca apoi în 3 luni să primesc clasa de salarizare 12.

De la jumătatea anului 1995 cred că s-a trecut de la clase de salarizare la coeficienţi de salarizare, pentru că mă regăsesc maior 1,78 (cu soldă mai mică decât cea avută după vechile calcule). Urmează în 1998 maior 1,90, pentru ca în 2003 să ies din armată de pe funcţie tot de maior (nu sunt chiar sigur) 2,50 coeficient.
Cred că având la dispoziţie instrucţiunile financiare în baza cărora s-au plătit soldele la timpul respectiv, aş putea să reconstitui cu o suficient de mare exactitate veniturile pe care le-am avut. Variabile rămân „premiile lunare şi trimestriale” de care, eu unul, o mare perioadă de timp, nu m-am prea lipit. Tot aşa au fost şi unele sporuri şi indemnizaţii (ca cele de clasificare în specialitate), care cu onor, buletinele de calcul anexate la decizia de recalculare-revizuire NU le evidenţiază în mod explicit, aşa după cum cred că ar fi fost necesar şi firesc.
Dar să nu uit. Mai pot pune la dispoziţia celor interesaţi copii după Ordinul nesecret M116/2002 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind încadrarea în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii, specifice cadrelor militare în activitate. Am şi pentru acest Ordin un nod în gât, dar despre el, poate, cu o altă ocazie.
Deci şi în concluzie: putem pune „mână de la mână” şi să reconstituim documentele care au stat la baza soldelor noastre, fie ele regulamente, norme metodologice, instrucţiuni financiare, ordine sau alte asemenea documente?
Sunt conştient că pentru mulţi pensionari militari consultarea lor ar fi doar o pierdere de vreme. Eu zic că ar putea fi de ajutor, pentru a fi în cunoştinţă de cauză, la contestaţii. Alţii nu se pricep la astfel de calcule sau sunt prea în vârstă pentru aşa ceva. Şi nu în ultimul rând, un segment foarte important din cei cărora le va creşte, pentru moment, pensia, consideră că li s-a făcut dreptate şi chiar dacă în buletinele lor de calcul sunt „scăpări” mai mici sau mai mari, sunt foarte mulţumiţi cu ce au primit şi desconsideră o astfel de iniţiativă.
Eu mă gândesc însă cu groază ce se va întâmpla dacă, din mers, pentru reducerea fondurilor alocate pentru pensiile militare, guvernul nu va schimba iar regulile jocului, fără să modifice în mod radical Legea 119/2010 şi OUG 1/2011, ci doar în două locuri: să umble la stagiul complet de cotizare, de la 20 de ani la 30 sau 35 de ani şi la „înlăturarea” prevederilor art. 11, alin. 3 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu privire la „sporul” aferent Ordinului Meritul Militare sau Semnului Onorific pentru 15, 20 sau 25 de ani de activitate în armată. Şi atunci chiar „ne-au ciuruit” pe toţi şi mulţi vor regreta amarnic că nu au contestat greşelile din buletinele lor de calcul, pentru simplu motiv că atunci au fost mulţumiţi cu ce au primit …
Punct şi de la capăt. Ba, nu doar punct. Deocamdată.
În funcţie de disponibilitatea dumneavoastră la discuţii voi mai reveni şi voi continua şi dezvolta problemele abordate deja sau altele noi, care sper că îi frământă şi pe alţi pensionari, „colegi de suferinţă” în ale pensiei recalculate – revizuite - redijmuite…
Cu stimă – C7

Mar 4, 2011

Incendiar: Pensii de magistrat pentru avocati, consilieri juridici si alte profesii in domeniul juridic

Dezvaluiri pe site-ul Politeia:
http://theophylepoliteia.wordpress.com/2010/08/12/taierea-motului-pensiilor-speciale-ale-magistratilor-1/

" Noi, însă, bărbierii din Politeia, credem că avem cui şi din acest motiv ne-am propus să vi-l arătăm în continuare, aşa cum funcţionează după principiul „cui pe cui se scoate!”. Pentru început, ca să nu credeţi că glumim pe-aici, luăm în prim-planul filmului de la botez două exemplare de arătări montruoase în detalii:
a) Pozdîrcă Monica Dana, judecator la Judecatoria Tg. Mures. HCSM 2009/12.11.2009
- Virsta de pensionare: 48 ani.
- Vechimea în magistratură = 25 ani si 2 luni, din care, judecător 2 ani si 2 luni (numire D804/31.08.2007 ; eliberare D1838/01.12.2009) şi avocat ( 23 ani).
-Perioada fără legătură cu statutul constituţional de judecător: 23 ani (91,4%)
b) Rădulea Icoana, procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Oravita, delegat în funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Bozovici. HCSM nr. 1067/10.09.2009
- Virsta de pensionare = 56 de ani si 2 luni ;
- Vechimea în magistratură = 28 ani si 5 luni, din care procuror  1 an şi o lună (decret numire D431/18.04.2007, decret eliberare D1314/19.08.2009 ), consilier juridic (6 ani şi 7 luni), avocat  20 ani şi 9 luni ;
- Perioada fără legătură cu statut constit. de procuror: 27 ani şi 4 luni (96,2%).
Prima arătare are negru doar pe-o mână… până la cot (8,6%), iar a doua lungul nasului cât negru sub unghie (3,8%).
Atenţie! Pe lângă pensia de serviciu, smulsă prin asimilarea a ceea ce are avocatura cu magistratura, precum impostura cu Prefectura, ambele exemplare mai beneficiază separat de câte o pensie de avocat. Ambele categorii de pensii (specială şi de avocat)  sunt obţinute pentru aceleaşi perioade – suprapuse, luate alternativ şi răplătite simultan- în care au practicat avocatura, recompensată separat prin altă pesie în acelasi timp (ca vechime şi stagiu de cotizare, nu la fondul public de asigurări ci la Casa de Asigurare a Avocaţilor, prin care  se plătesc pensiile de avocat), în baza OUG nr 221/2000 aprobată prin legea 452/2001. În acest sistem, vârsta de pensionare este mai nefavorabilă (în principiu, 60 ani femei şi 65 ani bărbaţi, la fel ca în legea comună a pensiilor nr. 19/2000), aşa încât tentaţia pensiei de serviciu din magistratură, cu cioara vopsită în statut cât negru sub ghiare, este o afacere magistrală prin suprapunere şi cumulare.
Cu 1-2 ani de trecere hoţească prin funcţia de judecător sau procuror, se procedează la o asimilare cu jaful din banul public pe perioadele în care avocatul sau consilierul juridic, cum am arătat concret , a prestat o altă activitate, nu de judeător sau procuror. Sunt foarte multe astfel de funcţii asimilate cu magistratura gonflabilă,  expandabila şi încolonată în spatelor celor învestiţi în funcţiile legate strict de statutul în discuţie.
Toate aceste asimilări, în fapt şi în drept, sunt complet străine de statutul constituţional al judecătorilor/procurorilor, invocat de CCR în decizia 873/2010, prin care a apărarat conservarea pensiilor speciale ale procurorilor şi judecătorilor, dar astfel s-au strecurat tot felul de  orice alte pensii gonflate de serviciu… inexistent. O perioadă de recompensare prin pensie specială- dar ruptă de noţiunea timpului definitoriu- nu-i decât o scamatorie de bâlci, într-o bulibăşeală mai uşor de soluţionat cu descernământ prin strămutarea cauzei la un stabor.
5. Predescu Ioan Botezătorul şi soborul lui de bulibăşeală.
S-a scris negru pe alb ce a declarat preafericitul botezător despre importanţa decisivă a statutului constituţional, dobândit de judecători şi procurori:
I.Predescu: magistratii sunt constitutionali
Între magistraţi şi ceilalţi este o diferenţă fundamentală: ei au statut constituţional, iar ceilalţi au statut legal. Când ai statut legal, înfiinţat prin lege, fie ea chiar şi organică, poţi umbla la el oricând” şi “Când este statut constituţional, nu poţi nici adăuga, nici completa, nici modifica, nici desfiinţa prin lege pentru că e prevăzut în Constituţie” (aici)
Cu alte cuvinte, „Domnul Legiuitor a dat, domnul legiuitor va lua”, când  intervine acolo unde are o asemenea libertate, fără să nesocotească normele constituţionale. În cazul pensiilor magistraţilor, a-i atinge pe cei cu statutul în plop şi scăpaţi la grămadă nu ar aduce nicio atingere prevederilor art. 124 şi 125 din constituţie în cazul judecătorilor (respectiv art. 132 alin 2, pt procurori).
Exact aşa ceva propunem noi aici, repectând atât statutul judecătorilor şi procurorilor, cât şi condiţiile deciziei nr. 873/2010, în aşa fel încât să se poată proceda la tăierea moţului pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
In lumina deciziei nr.873/2010 a Curţii Constitutionale, pensia specială este o aberaţie strigătoare la cer, după cum a fost concepută pentru recompensarea corciturilor din magistratură (pentru o anume activitate, ca funcţie şi durată, din  considerente strict legate de un anume statut „înzestrat” cu anumite interdicţii, toate referitoare numai la judecători şi procurori). Vedem acum că de fapt este vorba de recompensarea unor instruşi, prin asimilare în scop de jaf, pe o perioada străină de statutul dobândit şi pentru o cu totul altă perioadă, de regulă mult mai scurtă (cum se poate observa şi din exemplele furnizate). Completarea vechimii minime în magistratură, în vederea atingerii pragului de la uşa pensiei, cu o perioadă de timp (perioadă asimilată) negrevată de statutul constituţional şi de incompatibilităţile şi interdicţiile care-l însoţesc precum îngerul păzitor pe om, nu poate impiedica legiuitorul să intervină pentru a opera tăierea propusă de noi chiar în conformitate cu statutul constituţional invocat de CCR în decizie 873/2010. Ba dimpotriva."

Concret, propunem completarea art. 1 din legea 119/2010.
 
a) Art. 1 din legea 119/2010 se completeaza cu litera x sau xxx (Art.1: “Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, următoarele categorii de pensii stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare) astfel:
x) pensiile de serviciu ale judecătorilor şi  procurorilor care nu indeplinesc condiţia vechimii de 25 de ani, realizată numai prin exercitarea efectivă a acestor funcţii, continuu sau cumulate, din perioada sau perioadele pentru care au fost numiţi după intrarea în vigoare a Constituţiei României din 1991.
b) Poate vrea cineva şi menţionarea expresă a „statutului constituţional”.
xxx) pensiile de serviciu ale judecătorilor şi  procurorilor care nu indeplinesc condiţia vechimii de 25 de ani, realizată numai prin exercitarea efectivă a acestor funcţii, continuu sau cumulate, din perioada sau perioadele în care au dobândit statutul constituţional, prin numire după intrarea în vigoare a Constituţiei României din 1991.

Jan 24, 2011

Reuniune la Guvern pentru a pune in lege indicățiile lui Basescu.

         Mitingul Unirii

Premierul Emil Boc i-a convocat, luni seară, la Palatul Victoria, pentru discuţii privind pensiile militare pe miniştrii de resort, au declarat, pentru AGERPRES, surse oficiale.
Potrivit acestora, la întâlnire participă, printre alţii, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi ministrul Muncii, Ioan Botiş.
Liderii coaliţiei de guvernare au luat, luni, decizia politică de prelungire a termenului de recalculare a pensiilor militare până pe 31 decembrie 2011.
"A rămas termenul de 31 decembrie 2011 până la care va fi prelungit termenul de recalculare a pensiilor militare. Guvernul urmează să adopte actul normativ pentru această procedură", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele UNPR, Marian Sârbu, fost ministru al Muncii.
Preşedintele Traian Băsescu a convenit duminică, împreună cu premierul Emil Boc şi miniştrii de resort, ca Executivul să emită o ordonanţă de urgenţă pentru prelungirea termenului de recalculare a pensiilor militare până la finalul anului 2011. AGERPRES

Urmeaza OUG de prelungire a termenului de recalculare si emiterea unui HG de abrogare si inlocuire  a HG 735

Motivat, veniturile magistratilor pot fi reduse prin lege, a stabilit recent CJUE

 Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit  Decizia CJUE,  pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru mag...