Showing posts with label Legea 80/1995. Show all posts
Showing posts with label Legea 80/1995. Show all posts

Apr 29, 2024

Propunerea olteanului @Leon devine propunerea blogului pentru instruirea celor care maine merg la negocieri la sediul M100

 

Leon spunea...(vezi comentariul...https://www.huhurez.com/2024/04/asociatiile-rezervistilor-din-mapn-sunt.html?showComment=1714393972806#c6133736055383326454)

"La intalnrea de maine, reprezentantii Asociatiilor ar putea sustine urmatoarele Propuneri:
A) Amendamentul propus la adoptarea OuG.nr.28/2024 privind completarea Legii 80/1995 sa fie introdus Nu la Art.11 ci la Art.9^1 din aceasta lege ! 

Deja al.1) din Art.11, abrogat , este preluat la Art.9^1 prin pct.8 din Legea 101/2019 si cu atat mai mult este recomandat sa-l aducem aici, asfel: 

"Articolul 9^1 

1)Cadrele militare trecute în rezerva sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.
2)Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate."!



B) Si pentru ca NU este suficienta completarea Legii 80/1995, care se refera NUMAI la MILITARI (Politistii au o alta lege !), consideram ca se impune si completarea proiectului de lege privind aprobarea OuG. nr.26/2024 (saptamana viitoare va ajunge la CD.), astfel :

 La Art.XI se introduce alin.2) cu urmatorul cuprins:

 "In Legea 223/2015, privind pensiile militare de stat, se introduce un articol nou:
"Art.60 prim: Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de cate ori se majoreaza Solda de GRAD/Salariul GRADULUI PROFESIONAL al militarilor, politistilor si politistilor de penitenciare, avut la data trecerii in rezerva/incetarii raporturilor de serviciu." ..!


PS.Daca aceste propuneri sunt de actualitate, le puteti trimite Presedintilor de Asociatii, eu am trimis deja unui domn General !!"

29 aprilie 2024 la 15:32


PRECIZAREA blogului

Cele doua propuneri nu se pot adopta concomitent, potrivit precizarilor aduse de @avianyk, tinand cont de tehnica de legiferare potrivit L 24/2000.

Propunerea A exclude propunerea B si invers!

Mai indicata ar fi adoptarea propunerii B), pentrtu ca ea cuprinde toți beneficiarii de pensii militare.

Apr 25, 2024

Bachide se face de minune pe contul sau FB cu privire la isprava de a bloca actualizarea soldei de grad din componenta cuantumului pensiilor militare

 O recomandare pentru Eduard Bachide. 

Citeste, domnule, efectele abrogarii unor legi sau dispozitii de lege, asa cum sunt reglementate in articolele 64 si 65   din Legea nr. 24/2000 privind tehnica de legiferare!

Sper ca juristii din Parlament sa nu se lase pacaliti de incultura juridica a domnului care a nascocit niste motive hilare pentru a bloca actualizarea componentei din pensiile militare aferenta soldei de grad.

Conform interpretarii corecte, daca litera r)  a art. 196 din Legea nr. 263/2010 ar fi abrogata, prin efectul acestei abrogari nu ar fi repus in vigoare alineatul 2 din art. 11 al Legii nr.80/1995

Or, amendamentul propus de Comisia de aparare nu abroga art. 196 litera r) din Legea nr. 263/2010 ci introduce direct in Statutul cadrelor militare o dispozitie de actualizare a soldei de grad, element salarial introdus in baza de calcul a pensiei militare de Legea 223/2015, blocat la actualizare prin ordonantele de urgenta nr. 59/2017si  nr. 114/2018, dar si prin Legea nr. 282/2024. 

Si actualul alin. (1) al art. 11 din L 80/1995 a fost reintrodus  prin Legea nr. 101/2019, dupa ce fusese abrogat prin acelasi art. 196 litera r) al L 263/2010.

Amendamentul Comisiei de aparare deblocheaza actualizarea soldei de grad, desi partea introductiva este gresit formulata, aspect pe care Bachide trebuia, daca l-ar fi observat in timpul dezbaterilor, sa-l semnaleze Comisiei pentru a-l repara. Formularea corecta a partii introductive este" In articolul 11 al Legii nr. 80/1995 se introduce un nou alineat, alin(2),  care va avea urmatorul continut..."

Conform teoriei dreptului, daca doua dispozitii de lege au acelasi obiect de reglementare se aplica ultima dintre ele, in ordinea cronologica, daca vechea dispozitie nu este abrogata.

Amendamentul era mai util sa fie adaugat la L 233/2010, dar de unde sa gaseasca Comisia de aparare un act normatriv aflat deja in procedurile parlamentare, astfel incat actualizarea sa se produca foarte   curand?

NU ar fi o problema ca Bachide siluieste tehnica de legiferare. Ma tem ca el exprima punctul de vedere al juristilor care populeaza Directia Juridica a MApN. Asta este o mare problema de compoetenta.

Daca s-ar aplica teoria stramba a lui Bachide, nu s-ar mai putea introduce niciodata art. 60 in forma initiala in Legea 223/2015, pentru ca, nu-i asa?,  a fost abrogat tacit de cele trei acte normative amintite mai sus. 

Intr-adevar,  abrogarea dispozițiilor din cele 3 acte normative, care au eliminat actualizarea pensiilor militare, nu ar repune in vigoare fostul art. 60 din L 223/2020.

Articolul 60 in forma initiala poate fi reintrodus in L 223/2015 numai printr-un act normativ care sa anihileze modificarile introduse in lege de cele trei acte normative abrogatoare.

Acelasi efect il are si amendamentul propus in Statutul cadrelor militare ca si prevederea din acelasi articol care reglementeaza si Sporul OMM/SOSP,  spor  care se adauga la cuantumul brut al pensiilor militare. Sporul OMM nu este prevazut in Legea nr. 223/2015 dar el se aplica obligatoriu cuantumului pensiilor militare,



Extras din Legea nr. 24/2000 privind tehnica de legiferare




Apr 17, 2024

Raportul preliminar al Comisiei de aparare din Camera Deputatilor propune actualizaarea soldei de grad din pensiile militare

Comisia de aparare din Camera Deputatilor este doar una din comisiile raportoare in  PL-x nr. 215/2024, dupa cum vedeti in caseta tehnica a Camerei Deputatilor, prima camera sesizata pentru aprobarea OUG nr. 28/2024 de modificarea a statutului cadrelor militare, Legea nr. 80/1995.
Procesul legislativ continua la Senat, Camera decizionala.
Sa nu ne entuziasmam prea tare, dar este un semn bun ca se misca lucrurile!
Propunerea restabileste articolul 11 din Statut, inainte de a fi modificat prin Legea nr. 263/2010, cu precizarea ca intenția nu este o actualizare permanenta ci numai una la intrarea în vigoare a noii legi.S-a strecurat si o greseala ded redactare: corecta este formularea ca "art. 11 din Legea nr. 80/1995 se completeaza cu alin(2) care va avea urmatorul continut..."
Calculul actualizat al soldei de functie din componenta pensiei militare va fi operat din oficiu de casele sectoriale fara decizie de pensie, ca oricare alta actualizare.
In Notele de calcul, valorile soldelor de grad se vor actualiza la valorile din OUG nr. 26/2024, daca nu se reformuleaza amendamentul.
Cred ca ordonanta  va fi completata cu alta care sa modifice statutul politistilor, astfel incat sa fie actualizat si salaruiul gradului profesional din componenta pensiei militare pentru politisti.





 

Dec 21, 2023

Critici supuse atentiei CCR prin Dosarul 2856/2022 despre sporul OMM si Decizia nr. 16/2021 a ICCJ privind interpretarea art. 11 din Legea nr. 80/1995.

 


Stelian Palagheanu
mar., 19 dec., 23:19 (acum 14 ore)
către eu

pt. camarad
ce nu ai înțeles ???
Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Bucureşti și, în consecinţă, stabileşte că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, pensionarii militari decoraţi cu ordinul „Meritul Militar” clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei, fără însă ca prin aplicarea acestui spor pensia netă să poată fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."

Oricum nu am OMM , și sunt pensionat inainte de 2017.

Acel principiu trebuie înțeles ca atare nu cum vrem sa-l interpretăm .

O SINGURA NELĂMURIRE AM CAMARAD , DE CE NU TE-AI DUS ÎN FATA CCR SI SA LE SPUI TOT CE STII ÎN FAȚĂ ?????

Camaradul

Pt. @Stelian Palagheanu & others

Dosarul meu la CCR se afla inca in faza de raport. Fiti convins ca imi voi exprima punctul de vedere in scris precum si verbal in fata completului cand va veni vremea.

Decizia 16/2021 a ICCJ (RIL) din care ati citat interpretarea  data art.11 din L80/1995 face obiectul criticilor in dosar, intrucat pune in discutie insasi existenta acestui drept prevazut de o lege speciala in vigoare. Interpretarea data de ICCJ nu este intemeiata pe vreun text de lege publicat in MO iar prin acest lucru, ICCJ si-a depasit competentele prevazute  de art.124 Constitutie (justitia se infaptuieste in numele legii iar judecatorii sunt supusi legii, ei neavand competente de legiferare ori modificare a actelor normative de rangul LEGII). Atat textul OUG 59/2017 cat si L223/2015 NU CONTIN PREVEDERI EXPRESE de reglementare (suspendare ori anulare) dreptului prevazut de art.11 din L80/1995. L80/1995 si L223/2017 fac parte din Dreptul Public unde nu sunt permise supozitii, interpretari prin analogie si alte manevre speculative, orice dispozitie sau actiune trebuie sa fie expres prevazuta de lege.
Prin interpretarea data a art. 11 din L80/1995,  ICCJ a adaugat la lege instituind o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta vointa legiuitorului si sensul de aplicare a beneficiului la pensia incasata, adica pensia neta (conform Tempus Regit Actum).

Pensia este un drept de asigurare sociala izvorat din veniturile incasate pe perioada activitatii iar OMM/ SOSP este un drept distinct reglementat de o lege speciala in materie, care se determina procentual prin raportare la pensia incasata (neta), insa pensia neta este doar un reper de calcul, nimic mai mult. Dreptul prevazut de art.11 nu este un element component al pensiei (pensie care se determina din veniturile incasate pe perioada activitatii, art.28-30 din L223/2015)), ci un supliment procentual al acesteia, care se adauga, prin exceptie, la pensia neta, iar exceptiile sunt de stricta interpretare.

O alta ineptie a ICCJ este scrisa la paragraful nr.100 al Deciziei 16, unde subliniaza ca pensia se stabileste in conditiile prezentei legi cadru 223/2015 si ca orice alte PREVEDERI PREVAZUTE DE ALTE LEGI vor fi plafonate in conformitate cu dispozitiile legii cadru a pensiilor militare?!?

De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995, art.11) se supun dispozitiilor legii cadru generale 223/2015??? Se rescrie sistemul de drept??? "Specialia generalibus derogant" si "Generalia specialibus nonderogant" nu mai sunt valabile??? Mai ales ca nici nu exista in cuprinsul OUG 59/2017 sau L223/ 2015 dispozitii exprese privind reglementarea altor drepturi prevazute de alte legi, cum este art.11 din L80. 

Camaradul

Pt.@Stelian Palagheanu & alti colegi

Este adevarat ca ICCJ, instanta suprema cu rol in unificarea practicii judiciare are dreptul sa interpreteze legea, insa prin interpretare nu are dreptul sa depaseasca sensul si limitele legii asa cum au fost date de legiuitor! Se incalca separatia puterilor in stat, prevazuta in Constitutie!

CEAVEM NOI AICI?!😀  Exact! Ce avem noi aici??

Sensul dat de legiuitor de aplicare a beneficiului art.11 la pensia incasata (neta) si pe de alta parte interpretarea data de ICCJ (fara drept si fara temei legal) de aplicare a acestui beneficiu la pensia bruta, ceea ce reprezinta o imixtiune a ICCJ in puterea legislativa si uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului ( sunt decizii CCR care critica ICCJ pentru acest lucru, intrucat a mai procedat astfel).  

PRACTIC, ICCJ a legiferat, mai exact a modificat, fara drept si fara temei legal, prin interpretare legea in vigoare  si a introdus beneficiul art.11 in cuantumul pensiei brute, beneficiu care astfel se pierde, dispare. Cu sau fara OMM/SOSP pensia neta a celor pensionati dupa 2017 este egala tot cu media soldelor nete. Astfel, existenta beneficiului art.11 din L80/1995 este pusa in discutie prin Decizia 16 a ICCJ.

Daca Parlamentul ar fi dorit sa aplice beneficiul art.11 din L80/1995 la cuantumul pensiei brute, ar fi modificat pana acum art.11 din L80. Dar ce sa vezi?? Parlamentul nu a schimbat nici macar o virgula din textul originar al art.11, semn ca nu a dorit acest lucru.

Sarbatori cu bine tuturor!
Camaradul.

Dec 6, 2023

Presedintele a atacat la CCR legea pentru completarea Legii nr, 80/1995/ Statutul cadrelor militare

Legea instituie niste facilitati numai pentru cursantii Academiei de Politie, nu si pentru cei ai celorlalte instituții militare de invatamant. 

Domeniul reglementat ține de Legea Invatamantului nu de Statutul Cadrelor Militare.
 


Nov 28, 2023

Din nou despre regimul juridic al sporului OMM/SOSP

Asfintit in deșert


 Prezentul topic porneste de la un comentariu al onorabilului  CAMARADUL despre impozitarea pensiilor de serviciu si sporul OMM, comentariu in care se subliniaza ca la momentul in care fost adoptat Statutul cadrelor militare, in anul  1995, pensiile nu se impozitau si nici nu se retineau contributii din ele, astfel ca nu erau pensii brute si pensii nete. 

Sa pornim de la art 11 din L 80/1995!

Art. 11

"(1) Cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere au dreptul la pensie militară potrivit legii.

(2) Partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate.

(3) Pensionarii militari decoraţi cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a şi I beneficiază de un spor de 10%, 15% şi, respectiv, 20% al cuantumului pensiei."

La capitolul drepturi, Statutul cadrelor militare prevede in art. 11. doua drepturi distincte acordate pentru militari.
La alin.(1) cadrele militare trecute in rezerva sau direct in retragere au drept de pensie militara daca indeplinesc condițiile stabilite de legea pensiilor militare in vigoare la momentul trecerii in rezerva. De la momentul adoptarii Statutului in anul 1995, militarii au fost pensionati potrivit Decretului 214/1977 pana in aprilie 2001, potrivit Legii nr. 164/2000 pana la 31 12 2010, potrivit Legii nr. 119/2010 si Legii 263/2010 pana la 31 12 2015, potrivit Legii nr. 223/2015, cu modificarile ulterioare, pana in prezent. Acest drept de pensie are regimul juridic de drept de asigurare sociala pentru pensie pentru acordarea caruia, in anumite perioade,  legea a conditionat dreptul si de plata unei contributii pentru pensie la bugetul de stat sau la Fondul de pensii in sistemul public.
La alin (2) al articolului 11 se reglementeaza direct, fara sa mai fie nevoie de intermedierea altei legi, numai pentru militarii trecuti in rezerva care au o pensie stabilita potrivit legilor mentionate mai sus si au fost decorati cu Ordinul Militar/Insemnul SOSP, un drept suplimentar de pensie a carui marime este stabilita procentual din cuantumul stabilit potrivit legii pensiilor in vigoare.
Acest drept suplimentar nu a fost niciodata reglementat de legile pensiilor militare ci de legile care au reglementat acordarea Ordinului Meritul Militar sau de Statutul cadrelor militare, regimul sau juridic nefiind de asigurare sociala pentru pensie ci de recompensa pentru cei decorati. 
Chiar si cu regim juridic diferit, conform art. 11 din L 80/1995, sporul OMM face parte din cuantumul pensiei militare. Este normal sa constituie si el baza de calcul pentru impozitarea pensiilor, dar nu este normal sa fie supus si el plafonarii care se adreseaza numai cuantumului rezultat din baza de calcul. 
Impozitarea se aplica veniturilor impozabile la data intrarii in vigoare a dispozitiilor Codului Fiscal, indiferent de data anterioara la care au fost reglementate/acordate veniturile salariale sau din pensii.  Impozitarea sau supraimpozitarea unor drepturi de pensie stabilite anterior dispozitiiei legale din Codul Fiscal nu reprezinta o aplicare retroactiva a legii.
Cuantumul pensiei militare  a servit doar ca baza de calcul pentru stabilirea marimii sporului OMM. 
NU au fost probleme in calcularea acestui spor pana la OUG nr. 59/2017, care a inventat si cuantumul plafonat la netul bazei de calcul pentru rezervistii pensionati dupa 15 09 2017.
Logic, ar trebui ca sporul OMM sa se aplice, ca si indexarea reglementata de art. 84 din OUG, la netul bazei de calcul, astfel incat nici el sa nu se piarda   prin plafonare
Neintelegand regimul juridic al sporului OMM, ori din rea-credinta, Casele Sectoriale au aplicat sporul OMM la cuantumul brut, ca si la pensiiile militare neplafonate, desi art. 11 din Lege nr. 80/1995 lasa latitudinea ca procentele sa se aplice la acel cuantum, asa cum este el reglementat  de legea pensiilor in vigoare, fara sa specifice cuantumul brut, net sau plafonat. 
La pensiile stabilite dupa OUG 59/2017, cuantumul care conteaza pentru pensionarul militar este cuantumul plafonat si la acesta ar fi trebuit aplicat sporul OMM. Nici instantele nu au fost capabile sa dea solutii care sa respecte regimul juridic al OMM/SOSP:

Camaradul a formulat urmatorul comentariu: 


"Despre principiul "Tempus Regit Actum" am mai scris pe acest blog spre finalul anului trecut si inceputul lui 2023 cand am mentionat ca la CCR am criticat inclusiv Decizia 16 a ICCJ (RIL admis) de interpretare a art.11 din L80.

Orice act normativ este guvernat de acest principiu de drept Tempus Regit Actum, inclusiv L80/1995. La momentul edictarii L80, anul de gratie 1995,  pensiile, inclusiv pensiile militare  nu se impozitau si nu exista notiunea/conceptul de pensie bruta si pensie neta.
Decizia 16/2021 ignora acest lucru prin punctele de vedere exprimate in cadrul deciziei, inclusiv ICCJ a cazut in aceasta eroare si precizeaza la paragraful 110:

110. De altfel, trebuie reţinut că legiuitorul a statuat la art. 11 alin. 3 din Legea nr. 80/1995 dreptul la un anumit spor al cuantumului pensiei militare, fără a exista o prevedere legală prin care să se specifice în mod expres că sporul în discuţie nu este supus impozitării. 

Impozitarea pensiilor (inclusiv militare) s-a instituit mai tarziu in 1999-2000 prin OG 73/27.08.1999 (art.23 vorbeste de impozitarea soldelor, prime, sporuri si alte drepturi ale militarilor), completata prin OUG 87/29.06.2000 (sectiunea a 6-a art.43, venituri din pensii).
Asadar, sensul si modul de calcul al OMM (SOSP) prevazut de art.11 din L80/1995 trebuie aplicat, potrivit aceluiasi principiu "Tempus Regit Actum", la pensia incasata efectiv, adica la pensia neta, sens dat de Legiuitor odata cu edictarea L80.

In lipsa unui text legal expres prevazut, prin interpretarea data si modificarea sensului de aplicare a dreptului prevazut de art 11, atat ICCJ in Decizia 16/2021 cat si paratele (CPS MApN si Comisia de contestatii) si-au atribuit puteri de legiferare in Dreptul Public si au instituit o veritabila "LEX TERTIA" care nu mai respecta sensul si vointa Legiuitorului. Ca o paranteza, in Dreptul Public spre deosebire de Dreptul Civil, orice actiune/dispozitie trebuie prevazuta expres in lege, nu sunt permise interpretari prin analogie sau alte manevre speculative/supozitii etc.
Nici chiar dupa instituirea impozitului pe pensii, legiuitorul nu a schimbat pana in prezent nici macar o virgula din textul originar art.11 alin. c din L80 (desi alin.a si b au fost abrogate), semn ca nu a dorit sa faca acest lucru desi alte articole din L80 au fost abrogate sau au suferit modificari. Asadar teza CPS-urilor si a ICCJ cum ca textul art.11 din L80 este lacunar si nu distinge la care cuantum (brut sau net) trebuie aplicat acest drept, este falsa!
Interpretarea ICCJ in Decizia 16/2021 privind art.11 din L80 trebuie sa fie in sensul si limitele legii, judecatorii neavand puteri de legiferare ori de modificare a legii, in acord si cu dispozitiile din Legea 303/2022 (statutul judecatorilor si procurorilor):

Art.2) alin.(3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.....

Art.4) alin.(1) Judecătorii şi procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, 

Mai mult, ICCJ prin interpretarea data in Decizia 16/2021 incalca alte principii de drept si anume "Specialia Generalibus Derogant" respectiv "Generalia Specialibus Nonderogant". Cu alte cuvinte, legea speciala deroga de la legea generala si se aplica cu prioritate fata de legea generala. Astfel la paragraful 100 al Deciziei 16 se subliniaza:

100. Modalitatea de calcul prin raportare la sporul onorific rezultă şi din formularea cuprinsului art. 30 şi 60 din Legea nr. 223/2015. Astfel, pe de o parte, art. 30 face referire strict la pensia stabilită, recalculată şi actualizată „în condiţiile prezentei legi”, în timp ce art. 60 cuprinde o formulare generală, incluzând, prin urmare, toate elementele componente ale pensiei, aşa cum sunt ele stabilite prin Legea nr. 223/2015, dar şi prin alte legi, inclusiv prin Legea nr. 80/1995. Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat.
 
De cand dispozitiile unei legi speciale (L80/1995) se supun dispozitiilor legii cadru generale (L223/2015), asa cum gresit subliniaza ICCJ in Decizia 16/2021 la paragraful 100??? Se rescrie sistemul de drept??? Luati aminte si minunati-va de paragraful 100 al deciziei: "Toate aceste elemente, indiferent de actul normativ care le prevede, vor fi plafonate în conformitate cu dispoziţiile legii-cadru a pensiilor militare de stat."

L80 este legea speciala prin aria stricta de reglementare (statutul cadrelor militare) care deroga si se aplica cu prioritate fata de legea cadru generala 223/2015, lege care reglementeaza nu doar pensiile militare, ci si pensiile functionarilor publici angajati ai MAI.
Mai mult, ICCJ isi incalca un alt RIL admis, respectiv Decizia nr.33/09.06.2008 unde stabileste ca:

"Concursul dintre legea specială și legea generală se rezolvă în favoarea legii speciale, conform principiului specialia generalibus derogant, chiar dacă acesta nu este prevăzut expres în legea specială."

Prin interpretarea data de ICCJ, este pusa in discutie insasi existenta dreptului prevazut de art.11 din L80. Semantic (DEX), plafonare ori impozitare nu inseamna eliminarea totala a unui drept in vigoare asa cum a dispus ICCJ, ci cel mult o diminuare a dreptului respectiv. Astfel, pensia neta a pensionarilor militari dupa 2017 este egala cu media neta a  soldelor pe o perioada de 6 luni consecutive, indiferent daca au fost sau nu decorati cu OMM, cu incalcarea  art.11 din L80.
Legea se interpreteaza (in interpretarea logica) intotdeauna in sensul aplicarii si nu al neaplicarii ei. Or, aplicarea unei legi in vigoare trebuie sa produca efecte concrete/efective pentru subiectii de drept iar nu efecte iluzorii, fictive, "doar pe hartie".

Cum ar fi de ex.daca persoanele condamnate la inchisoare cu executare, nu ar mai executa in fapt si ar fi suficienta condamnarea doar din sentinta data (pe hartie)?

Pe de alta parte, nu este permis/admisibil ca tu ICCJ sa pronunti o decizie de interpretare a legii (RIL) in baza unei OUG neaprobata de Parlament.
Nu vorbim de judecatoria din Racari (am ales la intamplare, fara conotatii) vorbim de Inalta Curte care are datoria si obligatia sa respecte legea si sa aplice unitar vointa legiuitorului.
La momentul pronuntarii Deciziei 16/13.09.2021 trecusera peste 4 ani de la momentul adoptarii OUG 59/2017 si este impardonabil ca Inalta Curte sa nu observe ca OUG 59 nu era aprobata de Parlament. Anterior pronuntarii deciziei, avea datoria si obligatia sa solicite clarificari (Guvernului, Parlamentului, CCR etc). Cu alte cuvinte, Inalta Curte este complice la uzurparea functiei si atributiilor Parlamentului, unica autoritate legiuitoare (art.61 Constitutie) si a incalcarii Constitutiei, statului de drept.


O seara placuta!
Camaradul

Aug 2, 2022

Spor SOPS/OMM, pensie suplimenntară și 10 solde lunare bonificație de fidelitate la trecerea în rezervă

 Noul proiect de Statut al cadrelor militare a fost publicat  pe pagina SGG pentru a fi aprobat în ședința de Guvern din 03 august ac.

Statutul cadrelor militare este inițiativă legislativă a Guvernului și va fi supus adoptării Parlamentului în procedura constituțională a legilor organice.

UPDATE

Intervenție Ciucă... în ședința de Guvern:

„Nicolae Ciucă: Vă mulțumesc. Domnule ministru Dîncu, vă rog să fiți de acord ca proiectul de lege privind statutul cadrelor militare să intre la pachet cu celelalte legi din domeniul apărării și siguranței naționale. Ca atare, cer amânarea până în momentul în care va intra întregul pachet și, pentru că tot vorbim de întregul parchet, pentru toate ministerele responsabile până la sfârșitul lunii august vreau să intrăm în guvern și cu pachetul de legi pe apărare și siguranță națională.

Vasile Dîncu: Ok.”

Proiectul este diferit față de forma care a fost trimisă spre avizare la CES.

A dispărut sporul OMM/SOSP pentru cadrele militare în activitate. Crește procentul de la 20% la 25% pentru OMM clasa I, vechime 25 ani. 

Surprinde introducerea în Statut a pensiei suplimentare pentru cei care au plătit contribuție pentru pensie suplimentară. Reglementarea în Statut ar presupune abrogarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 și scoaterea pensiei suplimentare de sub incidența plafonului de 85% din baza de calcul.

Se reacordă indemnizații la trecerea în rezervă sub forma unei bonificații de fidelitate în valoare de 10 solde lunare, dar numai dacă trecerea în rezervă sau retragere este cu drept de pensie militară de stat și numai dacă rezervistul are 30 ani vechime efectivă în serviciu. 


Puteți să-l citiți AICI


Paginile cele mai importante din statut pentru pensionari :




Legea Nr 29/2000 privind sistemul național de decorații:

ART. 9    Decoratiile militare de razboi sunt urmatoarele:    A. Ordine:    I. Ordinul Mihai Viteazul;    II. Ordinul Steaua României;    III. Ordinul Serviciul Credincios;    IV. Ordinul Pentru Merit;    V. - Ordinul Virtutea Militara;       - Ordinul Virtutea Aeronautica;       - Ordinul Virtutea Maritima;    VI. Ordinul Meritul Sanitar;

Feb 13, 2020

Un rezervist atacă la CCR, ca neconstituțional, articolul din Legea 80/1994 care reglementează sporul pentru OMM


Trecând peste faptul că art. 11 din Legea nr. 80/1995 are un singur alineat, bănuim că domnul Băzăvan, odinioară comentator și pe acest blog, a atacat ca neconstituțional ce a mai rămas din articol, după abrogarea alineatelor 1 și 2, respectiv reglementarea care permite majorarea pensiei militare calculate potrivit Legii nr. 223/2015 cu 10%, 15% sau 20%.


Art. 11 din Legea 80/1995

Pensionării militari decorați cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de un spor de 10%, 15% și, respectiv, 20% al cuantumului pensiei.

Atenție ce îți dorești, domnule Dan Băzavan, că s-ar putea să se întâmple!
Extras din Lista dosarelor înregistrate la CCR




Feb 1, 2019

Dispoziţii din Legea 80/1995, Statutul cadrelor militare, declarate neconstituţionale


COMUNICAT DE PRESĂ


29.01.2019

În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:


A. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.34 şi ale art.35 alin.(2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art.34 și art.35 alin.(3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.35 alin.(2) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței de judecată care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.




ART. 34


Recompensele se acordă, iar sancţiunile disciplinare se aplică potrivit regulamentelor militare.
ART. 35
-Pentru apărarea onoarei cadrelor militare şi evitarea abuzurilor, cercetarea şi judecarea abaterilor grave
sau a altor fapte de aceeaşi natură săvârşite de acestea, în armată, se înfiinţează consilii de onoare şi
consilii de judecată.
-Consiliile de onoare se constituie în fiecare unitate, iar consiliile de judecată la organele centrale ale
Ministerului Apărării Naţionale, statele majore ale categoriilor de forţe ale armatei, comandamentele de
armă, de armată şi de corp de armată, precum şi la alte eşaloane similare, stabilite prin ordin al ministrului
apărării naţionale.
-Organizarea şi funcţionarea consiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.

Oct 1, 2018

Cadrele militare pot rămâne in activitate până la 65 ani

Ordinea de zi a Comisiei de munca din CD


Pl-x nr. 404/2018



4. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare
Prima Cameră TAC: 10.12.2018
24.09.2018
Aviz pentru Com. Apărare
3.10.2018

Jan 10, 2016

De ce nu mai beneficiaza cadrele militare in activitate decorate de reducerea impozitului pe venit?

Am postat aceasta Decizie a ICCJ,  data ca urmare a unui recurs in interesul legii promovat de procurorul general, pentru ca pe blog se iscasera câteva discutii in legatura cu reducerea impozituylui pe venituri pentri militarii in activitate decorati, dar, mai ales,  pentru a  sublinia ca solutia pentru OUG nr.57/2015 este modificarea ei prin Legea de adoptare in Parlament, L665 in Senat, si nu abrogarea art. 40 prin alta OUG. 
Potrivit Legii 24/2000, de tehnica legislativa,  "abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv" si "nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial"
  "Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de Parlament” 


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
– SECTIILE UNITE –

DECIZIA Nr. LV (55)
din 4 iunie 2007

Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 138/22.02.2008
Dosar nr. 20/2007
Sub presedintia domnului profesor univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie,
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit in vederea examinarii recursului in interesul legii, formulat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in legatura cu aplicabilitatea dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, privind dreptul cadrelor militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" de a beneficia de reducerea impozitului pe venit, in raport cu modificarile aduse acestei legi prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicata, fiind prezenti 90 de judecatori din totalul de 115 aflati in functie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Antoaneta Florea.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii astfel cum a fost formulat, cerand sa se constate ca art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit caruia cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" beneficiaza de reducere de impozitul pe venit, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar in legatura cu aplicabilitatea dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 80/1995 referitor la dreptul cadrelor militare in activitate de a beneficia de reducerea impozitului pe venit, in raport cu modificarile legislative survenite ulterior.
Astfel, unele instante, considerand ca dispozitiile art. 10 din Legea nr. 80/1995 mai sunt in vigoare, s-au pronuntat in sensul ca, potrivit distinctiilor din cuprinsul acestora, cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" beneficiaza de reducerea impozitului pe venit.
S-a motivat ca, desi textul de lege mentionat a fost abrogat prin art. 86 din Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, aceasta abrogare nu a dobandit caracter definitiv deoarece acea ordonanta a fost respinsa de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 206/2002.
S-a mai relevat ca, in raport cu dispozitiile art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament sunt exceptate de la regula instituita in prima parte a acestui alineat, potrivit careia nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial.
Alte instante, dimpotriva, au considerat ca dispozitiile art. 10 din Legea nr. 80/1995 au fost abrogate cu caracter definitiv prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, intrucat aceasta ordonanta a fost mai intai abrogata prin Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, astfel ca respingerea ei ulterioara, prin Legea nr. 206/2002, nu mai putea produce niciun efect.
Aceste din urma instante au interpretat si aplicat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, potrivit reglementarii instituite prin art. 10 din Legea nr. 80/1995, "cadrele militare in activitate decorate cu ordinul «Meritul Militar» clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%".
La data de 1 ianuarie 2000, insa, a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 73/1999, prin aceasta dispunandu-se, intre altele, la art. 86 alin. (9), ca se abroga "prevederile art. 9 lit. c) referitoare la reduceri sau scutiri de impozit pe venit si ale art. 10 referitoare la reducerea impozitului pe venit din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare…".
Dar, este de observat ca Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost mai intai abrogata prin art. 85 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, intrata in vigoare la 1 ianuarie 2002, fiind ulterior respinsa de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 206/2002.
Ulterior, la data de 1 aprilie 2004, Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 a fost abrogata ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Ca urmare a crearii acestei situatii de ordin legislativ, in vederea asigurarii corectei interpretari a dispozitiilor la care s-a facut referire, se impune sa se recurga si la continutul reglementarilor corespunzatoare din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
In aceasta privinta este de relevat ca, in conformitate cu art. 62 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicata [art. 60 alin. (3) in structura initiala], "abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv" si "nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial".
Fiind instituit astfel, prin Legea nr. 24/2000, republicata, principiul inadmisibilitatii repunerii in vigoare a actului normativ initial, ca efect al abrogarii actului de abrogare anterior, se impune a se considera ca nu se mai poate reveni asupra abrogarii unei legi cat timp aceasta abrogare a fost dispusa cu respectarea procedurilor in vigoare la momentul respectiv.
Este adevarat ca ulterior, prin art. I pct. 18 din Legea nr. 189/2004, intrata in vigoare la data de 24 mai 2004, a fost completat alin. (3) al art. 60 din Legea nr. 24/2000, adaugandu-i-se urmatoarea dispozitie: "Fac exceptie prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament."
Dar, cata vreme aceasta completare adusa textului de lege mentionat este ulterioara Ordonantei Guvernului nr. 73/1999, prin care au fost abrogate prevederile art. 10 din Legea nr. 80/1995, referitoare la reducerea impozitului pe venit pentru cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar", este evident ca ea nu poate sa retroactiveze in sensul de a face neaplicabila la data de 1 ianuarie 2000, cand ordonanta a intrat in vigoare, dispozitia de abrogare pe care a reglementat-o.
Cu toate ca Ordonanta Guvernului nr. 73/1999 a fost respinsa, ulterior, prin Legea nr. 206/2002, o atare situatie nu poate inlatura caracterul definitiv al abrogarii art. 10 din Legea nr. 80/1995, dispusa prin art. 86 alin. (9) din aceasta ordonanta, cata vreme aceeasi ordonanta a fost mai intai abrogata printr-un alt act normativ de rang egal, respectiv prin art. 85 din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001.
Asa fiind, din moment ce efectul normei de abrogare este instantaneu, in sensul ca aplicabilitatea dispozitiilor abrogate inceteaza odata cu intrarea in vigoare a textului abrogator, iar caracterul abrogarii nu poate fi decat definitiv incat, in lipsa unei prevederi exprese, dispozitiile abrogate nu mai pot fi reactivate in viitor, se impune ca, fata de aceasta particularitate a unei astfel de norme, de aplicare a ei o singura data, dar cu efect definitiv, sa se considere ca nici nu are relevanta daca textul abrogator a fost abrogat la randul lui sau nu.
in consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicata, precum si ale art. 329 din Codul de procedura civila, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili ca art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit caruia cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" beneficiaza de reducere a impozitului pe venit, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si stabilesc:
Art. 10 din Legea nr. 80/1995, potrivit caruia cadrele militare in activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a si I beneficiaza de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% si, respectiv, 50%, a fost abrogat, cu caracter definitiv, prin Ordonanta Guvernului nr. 73/1999.
Obligatorie, pentru instante, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica din data de 4 iunie 2007.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

Prim-magistrat-asistent

Motivat, veniturile magistratilor pot fi reduse prin lege, a stabilit recent CJUE

 Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit  Decizia CJUE,  pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru mag...