Acordarea calității de "veteran în teatrele de operații" intră în sfera raporturilor de serviciu ale militarilor, eventualele litigii fiind judecate de instanțele civile

 Mulțumiri pentru cititorul GC din Constanța  care a pus la dispoziție o hotărâre judecătorească, într-o cauză având ca obiect obligația de a face, privind preschimbarea legitimației de veteran în legitimație de veteran în teatrele de operații.

Din motivarea instanței de contencios administrativ, care și-a declinat competența în favoarea instanțelor de drept civil, rezultă că raporturile de serviciu ale militarilor(pentru perioadele în care au fost în activitate) nu intră în sfera raporturilor de serviciu ale functionarilor publici reglementate de Noul Cod Administrativ.

Prezint această hotărâre pentru uzul militarilor care pot formula asemenea cereri.

ROMÂNIA  

TRIBUNALUL CONSTANŢA 

Operator de date cu caracter personal nr.8470 

SECŢIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL 

Incheierea civilă nr. 1449 

Şedinţa publică din data de 14.09.2021 

Completul compus din : 

Preşedinte : Dumitru Radu Comşa 

Grefier : Elena Neagoe 

Pe rol fiind soluţionarea cauzei de contencios administrativ având ca obiect – obligaţia  de a face, acţiune promovată de reclamantul G C, domiciliat in Constanta, jud.Constanta, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul  Apărării Naţionale, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5, Centrul Militar Zonal  Constanta, cu sediul in Constanta, str.Mircea cel Bătrân, nr.106, jud.Constanta, Statul Major al  Apărarii, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5, Direcţia Personal şi Mobilizare din  MApN, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5 şi Direcţia Calităţii Vieţii Personalului  din MApN, cu sediul in Bucureşti, str.Drumul Taberei, nr.7B, sector 6. 

La apelul nominal, făcut în şedinţă publică, atât la prima cât si la a doua apelare a  cauzei, se constată lipsa părţilor. 

Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp.art.153 şi urm.C.proc.civilă  S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, care evidenţiază părţile, obiectul  litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare şi stadiul procesual. Instanța din oficiu, în raport de prevederile disp.art.131 C.proc.civilă și art.382 lit.h.din  OUG nr.57/2019 si art.536 din același act normativ, invocă excepția de necompetență  funcțională a Secției de Contencios Administrativ și Fiscal în soluţionarea cauzei și rămâne în  pronunțare asupra excepției, soluția urmând a fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei  instanței. 

T R I B U N A L U L 

Prin acţiunea promovată şi înregistrată la data de 31.05.2021 pe rolul Tribunalului  Constanta - Secţia de contencios administrativ si fiscal sub nr.2488/118/2021, reclamantul G C, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, Centrul Militar  Zonal Constanta, Statul Major al Apărării, Direcţia Personal şi Mobilizare din MApN şi  Direcţia Calităţii Vieţii Personalului din MApN, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va  pronunţa să dispună : 

- obligarea pârâţilor a proceda la preschimbarea legitimaţiei de veteran detinută de către  reclamant, emisă conform OUG nr.82/2006), in legitimaţie de veteran in teatrele de operaţii,  conform art.20 din L.nr.168/2020;

În motivarea actiunii se arată in esenţă că reclamantul a fost angajat al MApN( Baza 57  Aeriana M.Kogalniceanu si Baza 86 Aeriana Borcea) iar la data de 29.02.2016 am fost trecut în  rezervă cu drept de pensie militară de stat, în baza L.nr.223/2015; în perioada 1990-2016 a  executat Serviciu de lupta permanent - Politie Aeriana, in ture operative iar la data de  08.02.2018 i-a fost acordată legitimaţia de veteran, conform OUG nr.82/2006, pentru  executarea de misiuni cu potenţial ridicat de risc desfăşurate pe teritoriul naţional - Serviciu de  Lupta. 

Se susţine că reclamantul, la data de 22.02.2021, a înaintat pârâţilor o cerere de  preschimbare a legitimaţiei vechi, cu una nouă, in condiţiile art.20 din L.nr.168/2020, insă  răspunsul a fost negativ, pozitia pârâţilor fiind încadrabilă în disp.art.2 din L.nr.554/2004,  respectiv în definiţia dată refuzului nejustificat de eliberare a unui act. 

Se menţionează ca in conformitate cu documentele pe care le detine -extrase din Ordinul  de Zi pe Unitate (OZU), acesta a participat la acţiuni militare, misiuni şi operaţii (conform  enumerării de la art.2, lit.b din L.nr.168/2020, respectiv in perioada 2001-2016 Serviciul de  Lupta - Politie Aeriana; în perioada 2008-2016 Serviciul de Lupta -Căutare Salvare iar în  perioada 2008-2016 Serviciul de Lupta -CBRN. 

În drept au fost invocate disp.L.nr.554/2004, art.20 din L.nr.168/2020, Ord.M7/2021,  Dispoziţia SMAp-3/2021. 

Au fost anexate înscrisuri – filele 6-24. 

Pârâtii, legal citati, prin MApN, au formulat si depus întâmpinare - filele 60-61, prin  care s-au solicitat instanţei a dispune respingerea acţiunii promovată de către reclamant, ca  nefondată. 

În susţinerea poziţiei procesuale s-a arătat in esenţă că începând cu data de 04.02.2021,  calitatea de „veteran din teatrele de operaţii" se acordă în conformitate cu prevederile art.4 din  L.nr.168/2020 personalului care a participant cel puţin 120 de zile, neîntrerupt sau cumulativ, la  acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni, in sensul  definit de art.2 lit.k din acest act normativ, precum şi răniţilor, militarilor invalizi, civililor  invalizi, personalului participant care a dobândit afecţiuni fizice/psihice indifferent de durata  participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de  misiuni, conditii pe care reclamantul nu le întruneşte cumulativ. 

În drept au fost invocate disp.art.205 C.proc.civilă. 

Prin răspunsul la întâmpinare formulat de către reclamant – filae 65, s-a solicitat  instanţei a proceda la înlăturarea susţinerilor dezvoltate de către pârâti, ca nefondate si pe cale  de consecinţa admiterea acţiunii promovate; in susţinerea poziţiei procesuale au fost reinvocate  în esentă criticile dezvoltate prin acţiunea principală. 

Tribunalul – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, la termenul de judecata din data  de 14.09.2021 a invocat excepţia de necompetenţă funcţională în soluţionarea cauzei. 

Asupra prezentei excepţii : 

Potrivit art.248 alin.1 C.proc.civilă : ”Instanta se va pronunta mai intâi asupra  exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in totul sau in parte,  administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.” 

Instanţa, la termenul de judecata din data de 14.09.2021, in raport de prevederile art.382  lit.h din OUG nr.57/2019, a pus in discuţia părţilor excepţia de necompetentă funcţională, in  soluţionarea cauzei, excepţie invocată din oficiu.

Potrivit art.382 lit.h din OUG nr.57/2019, cu titlul marginal – ”Categorii de personal  bugetar cărora nu li se aplică prevederile privind funcţionarii publici – Prevederile prezentului  titlu nu se aplică următoarelor categorii de personal bugetar: 

h) personalul militar;” 

Pe de altă parte, potrivit art.536 din OUG nr.57/2019 – cu titlul marginal –”Competenţa  de soluţionare a cauzelor care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public – Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcţionarului public sunt de  competenţa secţiei de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, cu excepţia situaţiilor  pentru care este stabilită expres prin lege competenţa altor instanţe” 

Textul normativ reţinut stabileşte limitele de investire ale instanţelor specializate de  contencios administrativ, competenţa instanţei de contencios administrativ fiind una specială,  derogatorie de la dreptul comun şi care intervine doar în cazurile strict limitativ şi condiţiile  prevăzute expres de legiuitor. 

În speţă se retine faptul că reclamantul a promovat acţiunea invocând calitatea acestuia  de fost militar, făcând astfel parte în raport de prevederile art.1 alin.1 din L.nr.80/1995, din  categoria personalului militar, sens in care, in raport de prevederile art.382 lit.h din OUG  nr.57/2019, acestuia nu îi sunt aplicabile prevederile privind funcţionarii publici şi in mod  implicit nici prevederile art.536 din OUG nr.57/2019, ce ar atrage competenţa instanţei de 

contencios administrativ in analizarea pretenţiilor invocate in cauză.  

Din analiza coroborata a prevederilor art.382 lit.h si ale art.536 din OUG nr.57/2019,  rezultă că legiuitorul român delegat, a urmărit, in mod expres, neatribuirea către instanţa de  contencios administrativ a competentei de analiză a raporturilor de serviciu ale militarilor. 

Astfel, procedura analizării solicitărilor invocate in cauză se realizează in conformitate  cu prevederile L.nr.80/1995, OUG nr.82/2006 si L.nr.168/2020 şi este un procedeu juridic de  natură civilă ce urmează a fi cenzurat de tribunal, prin secţia civilă - litigii de muncă. 

Calitatea reclamantului, de personal militar, in raport de prevederile art.382 lit.h si  art.536 din OUG nr.57/2019, exclude competenta instanţei de contencios administrativ in  analizarea raportului de serviciu ale acesteia, din perspectiva drepturilor salariale cu caracter  special, aferente participării la o misiune militară în afara teritoriului statului român. 

Sub aspect normativ este de reţinut că, după intrarea in vigoare a OUG nr.57/2019,  privind codul administrativ, respectiv după data de 05.07.2019, in condiţiile in care acest act  normativ de recodificare a palierului administrativ al statului român, a abrogat în mod expres  prevederile L.nr.188/1999, in speţă nu mai poate fi reţinută ca incidentă dezlegarea dată de  ICCJ, in cadrul Decizia nr.23/12.11.2018, prin care a fost soluţionat recursul în interesul legii  care privea aplicarea unitară a dispoziţiilor art.43 din Ordonanţa Guvernului nr. 121/1998  privind răspunderea materială a militarilor, aprobată prin Legea nr. 25/1999, raportat la  art.109 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, prevederile art.518  C.proc.civilă fiind exprese in acest sens; lipsa excluderii explicite a personalului militar din  cuprinsul prevederilor L.nr.188/1999, a determinat pronunţarea Deciziei nr.23/2018 - pct.116, însă in condiţiile actuale, prevederile art.382 lit.h impun o altă abordare a competentei instantei. 

Excluderea expresă a categoriei personalului militar, din categoria funcţionarilor publici  si implicit din competenta de analiză a instanţei de contencios administrativ, conduce în privinţa  personalului militar la aplicarea normelor de drept comun, reprezentate de legislaţia muncii si  ale L.nr.80/1995, OUG nr.82/2006 si L.nr.168/2020 si nu a celor specifice funcţionarilor  publici, in soluţionarea cauzele care au ca obiect raportul de serviciu ale acestora.

Este de reţinut că potrivit prevederilor L.nr.80/1995, privind statutul cadrelor militare - art. 3511-art. 3512, instanţa de contencios administrativ este competentă a analiza doar  contestaţiile formulate impotriva deciziilor de sancţionare disciplinară a militarilor, legea  prevăzând competenţa specială a instanţei de contencios administrativ doar în privinţa acestor  contestaţii, astfel că în celelalte litigii privind raportul de serviciu ale militarilor se aplică  dreptul comun din materia litigiilor de muncă, iar nu prevederile speciale referitoare la raportul  de serviciu al funcţionarului public, aşa cum acest raport este reglementat de OUG nr.57/2019,  câtă vreme aplicarea dispoziţiilor statutului funcţionarului public sunt excluse expres în privinţa  categoriei personalului militar. 

Instanta are in considerare si faptul că sub aspectul practicii neunitare in material  competentei solutionarii cauzelor privind militarii, după intrarea in vigoare a OUG nr.57/2019,  in cadrul Întâlnirii președinților secțiilor de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curți  de Casație și Justiție și curților de apel Timişoara, 22-23 aprilie 2021 (http://inm-lex.ro/wp 

content/uploads/2021/06/Minuta-intalnire-practica-neunitara-SCAF-_-Timisoara 22_23_04_2021_site.pdf), s-a statuat (pct.3 al dezbaterilor), cu exceptia cazurilor exprese vizate  de art.35¹¹-art.35¹² din L.nr.80/1995, că aceasta competentă aparţine secţiilor civile; de altfel  această temă a şi fost propusă de Curtea de Apel Constanta, pentru unificarea abordărilor  relative la competenta solutionării acţiuniilor civile promovate de către militari. 

Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, instanţa reţine natura civila a  litigiului, sens în care va fi admisă excepţia de competentă funcţională a instanţei - Secţia de  contencios administrativ si fiscal, dosarul urmând a fi înaintat Secţiei I-a civilă din cadrul  Tribunalului Constanţa. 

PENTRU ACESTE MOTIVE 

ÎN NUMELE LEGII 

DISPUNE 

Admite exceptia de necompetentă functională. 

Constată natura civilă a acţiunii promovate de reclamantul G C, domiciliat  in Constanta , în contradictoriu cu  pârâţii Ministerul Apărării Naţionale, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5, Centrul  Militar Zonal Constanta, cu sediul in Constanta, str.Mircea cel Bătrân, nr.106, jud.Constanta,  Statul Major al Apărarii, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5, Direcţia Personal şi  Mobilizare din MApN, cu sediul in Bucureşti, str.Izvor, nr.110, sector 5 şi Direcţia Calităţii  Vieţii Personalului din MApN, cu sediul in Bucureşti, str.Drumul Taberei, nr.7B, sector 6. 

Înaintează dosarul Secţiei a I-a civilă din cadrul Tribunalului Constanţa spre competentă  soluţionare. 

Se atacă odată cu fondul. 

Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia părţilor prin mijlocirea grefei instantei, azi,  14.09.2021. 

Legea nr. 168/2020 devine de astăzi legea recunoașterii meritelor personalului participant la acțiuni militare eșuate în Afganistan

 

Incepând de astăzi talibanii afgani au ocupat capitala Kabul iar președintele Asraf Ghani a renunțat la putere. Se formează un guvern provizoriu al talibanilor care va fi condus de Baradar, un lider militar taliban. Ambasadele occidentale sunt evacuate de urgență.

Ziua de astăzi marchează sfârșitul oricărei încercări de a impune democratizarea cu forța  a Afganistanului.

Anterior americanilor, că noi și alți europeni am fost pe acolo doar pentru a crea aparența unei mari coaliții internaționale împotriva talibanilor, încercaseră același lucru sovieticii lui Brejnev în anul 1979, dar au trebuit să se retragă în anul 1989 din cauza că talibanii primeau ajutor din partea Chinei și, ironia sorții,  SUA.

In cei 10 ani de prezență românească în Afganistan au murit 19 militari, ultimul în mai 2021, și peste 50 au fost răniți.

La acest tribut se adaugă indemnizațiile de 1000 lei la pensie pentru fiecare militar român care a primit titlul de veteran în teatrele de operații pentru misiuni de cel puțin 120 de zile. 

S-a creat un asemenea titlu doar pentru că printre participanții la misiunea eșuată din Afganistan a participat și Ciucă al nost'? 

Militarilor din Armata și Serviciile care au descurajat invazia sovietică din 1968 și au asigurat succesul Revoluției din 1989 nu li se recunosc drepturile de veteran în teatrele de operații

Legea 168/2020  pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat

este o lege nedreaptă, chiar discriminatorie, dacă recunoaște asemenea drepturi doar pentru militarii care au particupat la acțiuni militare, misiuni și operații numai începând cu anul 1990.

Pentru politicieni, chiar și pentru noile generații de militari, care cu prea mare ușurință aruncă eticheta de comuniști mai vechilor combatanți care se încăpăținează să mai supraviețuiască și astăzi ca pensionari militari de categoria a II-a, readuc în prim plan  misiunile de mare risc din anul 1968 pe care militarii români le-au executat pentru apărarea teritoriului național, pe o durată de aproape un an.

  

Un polonez, refugiat în România după invazia germano-sovietică din anul 1939, a alertat România de pericolul invaziei sovietice în Cehoslovacia, România și Jugoslavia.

NEAGU COSMA, general, comandant al Direcţiei a III-a de Contraspionaj - Departamentul Securităţii Statului, 1959-1973

Eu sunt printre cei care spun că România a fost ameninţată cu invazia în 1968, era programată pentru invazie.

Faptele sunt următoarele: un ofiţer al Securităţii, [colonelul Ion Bichel] care a lucrat la Viena, s-a împrietenit cu un ofiţer polonez, ataşat militar, care ştia limba română pentru că în '39, după invazia Poloniei, copil fiind, a venit cu familia în România şi a trăit aici un număr de ani până când s-a reîntors în Polonia. A învăţat româneşte, s-a lipit de români, socotea că România este a doua patrie, deci avea nişte afinităţi pentru România. Colonelul Ion Bichel, care era ofiţer de Informaţii, l-a cultivat şi ajunseseră să îşi mai ofere unul altuia relaţii (...). Deci era un prieten care ne ajuta. De la Viena a fost mutat în Comandamentul Tratatului de la Varşovia [la Moscova].

În iunie '68, colonelul polonez l-a sunat, l-a căutat şi l-a chemat pe Bichel la o întâlnire chiar la Moscova. Bichel, cu aprobările de rigoare, s-a dus, şi colonelul polonez îi spune: "Se pregăteşte o invazie, şi eu sunt în grupul ofiţerilor de Stat Major care elaborează planul invaziei". Poate era primul semnal, deşi mai sunt cei de pe la armată care spun că au ştiut şi ei; foarte bine dacă au ştiut şi s-a verificat. "În primul rând este vizată Cehoslovacia, dar eu ştiu că după ce am terminat planul cu Cehoslovacia, facem planul de invazie a României."

Asta a venit ca primă ştire, care a ajuns la Ceauşescu, şi Ceauşescu a zis: "Verificaţi mai bine, că sunteţi victima unei intoxicări." Dispoziţia era să se vadă, să se verifice, să nu înghiţim vreun "hap".

Ei îşi fixaseră o a doua întâlnire la Varşovia, care a avut loc după vreo 10-12 zile. La Varşovia [polonezul] a povestit în linii mari care era planul, cum se va acţiona, cu nişte comandouri care aveau misiunea de a ocupa punctele strategice, poştă, telefon, televiziune, radio, aeroport şi pe urmă cu desant aerian şi armata masivă. Au avut apoi iar o întâlnire la Moscova.... trebuia să fie ocupată Cehoslovacia şi, dacă treaba mergea foarte bine, după două săptămâni urma să fie ocupată România exact în acelaşi mod.

Acum Ceauşescu credea, nu a mai zis ca la început că suntem victima unei intoxicări şi a ordonat măsuri de apărare, de aprovizionare, de ascundere. Ceauşescu a hotărât să fie informaţi şi sârbii, pentru că deja, la ultimele două întâlniri, colonelul polonez a pus în discuţie şi invadarea Iugoslaviei. "După România urmează Iugoslavia..."

colonel, comandantul unităţii de cercetare radio din cadrul Direcţiei de Informaţii Militare, care a solicitat confidenţialitate

După atâţia ani de la acele evenimente, făcând apel la memorie atât cât aceasta mai poate opera şi pentru că nu am făcut la timp nici o adnotare, pot să evidenţiez aici locul şi rolul pe care cercetarea radio l-a avut în actul informaţional.

Unitatea se bucura de apreciere din partea conducerii armatei. Şeful Marelui Stat Major al armatei, generalul Gheorghe Ion, vizitase de mai multe ori unitatea, aprobând o serie de măsuri ce au contribuit la creşterea capacităţii de luptă a acesteia.

La 12 mai 1968 am primit ordin de a mă prezenta la Marele Stat Major. M-am prezentat imediat. Aici, în cabinetul de lucru al şefului Direcţiei Informaţii, colonel Dumitru Dumitru, în prezenţa şefului secţiei de cercetare radio, locotenent colonel inginer Dinu Nicolae, şeful Marelui Stat Major general Gheorghe Ion mi-a ordonat chiar de a doua zi, deci din 13 mai, ca unitatea ce o comandam să treacă şi la cercetarea radio a armatelor statelor vecine, în afară de Iugoslavia, să se concentreze îndeosebi pe comandamentele operative şi pe marile unităţi tactice aflate în raioanele din apropierea graniţelor României şi a flotelor maritime ce operau în Marea Neagră şi pe Dunăre.

M-am înapoiat în noaptea de 12/13 mai 1968 în unitate, unde am desfăşurat măsurile organizatorice şi tehnice necesare. Toate aceste măsuri le-am raportat telefonic şefului Direcţiei Informaţii care le-a aprobat, inclusiv avizarea nominală a personalului angajat în derularea acţiunii, ofiţeri, subofiţeri şi personal civil, dar nu şi militari în termen. Au fost antrenaţi în această misiune cel mult 20 de persoane, astfel că la 13 mai 1968 s-a trecut la îndeplinirea acestei misiuni. Această activitate a continuat încă multă vreme după invazie, iar schimbarea oricărui om din această structură se făcea cu aprobarea personală dată de şeful Direcţiei Informaţii Militare (...).

În momentul în care a avut loc invazia, un detaşament înaintat a existat pe teritoriul Cehoslovaciei. Traficul nu era permanent, dar el era şi a existat şi un indiciu care ne-a folosit nouă: se ştie că, de regulă, în transmiterea unor materiale se foloseşte ora şi vedeam că anumite comandamente lucrau cu ora Moscovei, şi altele cu ora Pragăi. Atunci ne-am dat seama că cele care lucrau cu ora Moscovei erau comandamente sovietice şi prin goniometrare am stabilit că transmit din Cehoslovacia înainte de invazie şi ulterior, bineînţeles. Deci existau indicii asupra locului de unde se transmite.

În afară de faptul că toţi sovieticii lucrau cu ora Moscovei, indiferent unde se găseau ei, materialul transmis folosea anumite litere, semne specifice limbii ruse, deci prezenţa unor asemenea litere în conţinutul materialului transmis era un indiciu că sunt ale ruşilor (...).

În perioada 15 - 22 iunie '68, la ordinele Marelui Stat Major, un detaşament cu elemente de cercetare radio din cadrul unităţii a acţionat în zona de vest a ţării pentru a fi mai aprope de zona Cehoslovacă - în 1968, în România, staţiile gonio erau de tip fix şi erau de producţie sovietică.

După invadarea Cehoslovaciei, unele informaţii ce prezentau interes s-au obţinut şi din legăturile radioamatorilor cehi care au desfăşurat trafic cu unii dintre corespondenţii lor aflaţi la mare distanţă...

Tito era de acord ca armata română să se retragă în Jugoslavia, dar dezarmată.

VASILE ŞANDRU, ambasadorul României în Iugoslavia (1969 - 1973) şi în U.R.S.S. (1990 - 1992)

Eram în concediu la Păltiniş. Pe 22 august a fost o zi frumoasă. Am luat familia şi am plecat cu maşina la Sibiu. Pe drum, am pus aparatul de radio la maşină şi am auzit vocea lui Ceauşescu. Parcă aud, ca acuma: "S-a comis o mare greşeală..." Am ascultat tot. Mi-am dat seama ce s-a întâmplat. Am coborât în Sibiu, m-am dus la partid, la primul-secretar. Era Nicolae Gavrilescu atunci prim-secretar la Sibiu. Am dat un telefon la Bucureşti. Era George Macovescu prim-adjunct al ministrului [de externe]. Am vorbit cu el. Mi-a spus să vin imediat la Bucureşti. Am venit imediat încoace şi am fost luat în delegaţia care s-a întâlnit cu Tito la 23 august la Vârşeţ. Am mers ca traducător. A fost o delegaţie foarte puternică atunci. Erau principalii membri ai conducerii: Maurer, Bodnăraş, Paul Niculescu... Până la Timişoara am mers cu un avion, de acolo cu maşinile până la Vârşeţ.

Întâlnirea a avut loc în localul primăriei din Vârşeţ. Se adunase multă lume acolo, în faţa primăriei. A fost o discuţie bună între cele două delegaţii, o apreciere a evenimentelor, a implicaţiilor. Ceauşescu a pus atunci problema că pericolul pentru România era foarte clar, iminent; Ceauşescu a explicat lui Tito că este posibilă o invadare a României. România va opune rezistenţă armată clară, dar era clar raportul de forţe, armata română nu va putea să ţina piept şi vă fi necesară o retragere. Sigur se vor lăsa forţe care să acţioneze în spatele frontului, însă armata română vă trebui să se retragă. [Ceauşescu] l-a întrebat pe Tito dacă Iugoslavia ar fi de acord ca armata română să se retragă pe teritoriul iugoslav în caz de nevoie. Tito a răspuns că partea iugoslavă vă permite, însă cu condiţia ca să se retragă dezarmată, adică să depună armele... Asta a fost, după părerea mea, punctul central al discuţiei, pentru că el reflecta gravitatea situaţiei care se crease atunci pentru România şi ajungând până acolo încât să determine o asemenea punere a problemei!

A rămas acest spirit de înţelegere şi de încredere reciprocă, pentru că într-un moment atât de critic cum a fost august 1968, partenerul cu care România s-a putut consulta în termenii aceştia, a fost tocmai Iugoslavia. Ăsta ar fi momentul '68...

Interviu realizat de Eugen Preda, 16.04.1994

Revolta populație impotriva militarilor cehi care nu au tras un foc pentru apărarea Cehoslovaciei.

NICOLAE VULPAŞIN, student la Universitatea Carolină - Praga (1964 - 1968), ambasadorul României în Republica Cehă, 1997 -2001

În momentul invaziei, la 11:00 [seara] am ascultat ştirea. În cămin eram; dintre studenţii străini, foarte puţini, cehi erau doar vreo căţiva. M-am dus şi am dicutat cu un coleg ceh şi i-am spus ce auzisem la radio.

A doua zi de dimineaţa m-am sculat pe la şase şi jumătate. În loc de tramvaie veneau tancuri dinspre vest, dinspre aeroportul Ruzyne. Tancurile aveau o pată roşie pe partea din faţă, mergeau câte două-două, paralel... era o coloană mare. Am tot aşteptat la tramvai, nu circula nimic. Am mai stat şi am intrat în vorbă cu nişte cetăţeni cehi care stăteau şi ei acolo şi care mi-au spus că astea sunt tancurile sovietice care au fost aeropurtate în cursul nopţii şi au ocupat aeroportul Ruzyne şi tot centrul oraşului Praga, inclusiv Comitetul Central al partidului, că toate instituţiile publice sunt deja blocate de tancurile şi blindatele sovietice.

Deci, Praga a fost practic ocupată de către trupele care au fost transportate cu avioane. Sovieticii au luat măsuri ca să blocheze tot, să paralizeze capitala.

Nu ştiu cum a fost în alte oraşe, dar la Praga transportul a fost extrem de dificil. Ca să ajungi într-un punct trebuia să schimbi mai multe mijloace de transport. De asemenea schimbam rutele tot din cauza blocajelor. Lumea a fost foarte indignată, foarte indignată.

Când au început să circule din nou tramvaiele, chiar în ziua de 21, m-am dus la [George] Ionescu, corespondentul [Radioteleviziunii Române]. În tramvai erau şi câţiva colonei. Treceam prin faţa Spitalului Militar Central. Au început unii mai vârstnici să-i insulte că n-au făcut nimic, că nu sunt în stare să tragă nici un foc de armă şi că au mâncat banii degeaba. Le-au rostit cuvinte destul de urâte, încât mulţi dintre ei au trebuit să coboare înainte de a ajunge la Spitalul Militar Central. Erau grade mari, colonei, maiori, locotenenţi-colonei, erau insultaţi când ajungeau în mijloacele de transport în comun. Asta nu numai în 21 [august], ci şi în zilele următoare am asistat la asemenae scene. Oamenii treceau foarte preocupaţi şi era o atmosferă sumbră, de război nedeclanşat. Cei mai mulţi discutau în grupuleţe, aminteau de anul 1939 când au intrat trupele germane în Praga.

Ordinul M7 /1101 2021 privind aplicarea L 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor veteranilor din teatrele de operaţii

ordin_norme_aplicare_L_168_din_2020_1607669911

Instituție: Ministerul Apărării Naționale

E-mail: secretariat_general@mapn.ro

Contact: -

Link: https://dlaj.mapn.ro/

Data publicării pe site-ul institutiei: 11/12/2020

Limita pentru trimitere sugestii: 21/12/2020

Data încheierii consultării publice: 10/01/2021

Fișiere atașate propunerii:

•  ordin_norme_aplicare_L_168_din_2020_1607669911
  Dimensiune fișier: 3 Mo Descărcări: 10315