Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari --> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Legea pensiilor de serviciu si supraimpozitarii acestor pensii a ajuns la promulgare. A fost promulgata, devenind Legea nr. 282/2023

 

19.10.2023		promulgata prin Decret nr. 1276/2023
		devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

L4/2023, privind pensiile de serviciu, dupa adoptarea amendamentelor de catre Senat. Efectele diferentiate ale supraimpozitarii pensiilor militare

Aveti mai jos link-ul cu pagina Senatului unde poate fi citita in intregime forma legii adoptate de Senat pentru a fi inaintata la camera decizionala. 

 https://www.senat.ro/Legis/PDF/2023/23L004SX.pdf?nocache=true

Legea nu aduce nicio imbunatatire in sensul inlaturarii discriminarii vechilor pensionari militari fata de noii militari care au avut norocul sa se pensioneze in aceleasi conditii ca si fostul sef al SMA, fostul ministru al Apararii, fostul premier, actualul presedinte al Senatului.

Dimpotriva, diferenta dintre pensiile in plata ale  cele doua categorii de pensionari militari a crescut prin supraimpozitarea  cu 15% si 20%, masura care afecteaza numai cuantumul in plata al pensionarilor militari carora li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017.

Sa analizam efectele supraimpozitarii asupra unei pensii  stabilite inainte de 15 09 2017 si ale alteia stabilite după 01 01 2018, comparativ  la data 01 01 2024, cand ar urma sa intre in vigoare legea care modifica legile pensiilor de serviciu.

Presupunem ca la data de 31 12 2023 pensia stabilita anterior adoptarii OUG 59/2017 are un cuantum brut de 7000 lei, iar pensia stabilita ulterior, plafonata la valoarea ultimelor solde nete din activitate, indexata succesiv, potrivit art. 84 din OUG 114/2018, este de 12 000 lei.

Primul plateste in luna decembrie 2023 un impozit de 10%(7 000-2000)= 500 lei. Ramane in mana cu o pensie efectiva de 6 500 lei.

Al doilea, desi se spune ca plateste si el un impozit de 10% dintr-un cuantum fictiv, numit cuantum brut, ramane in plata tot cu suma de 12 000 lei, plafonul net al bazei de calcul de 11 000 lei, indexat succesiv in anii anteriori. 

La data de  01 01 2024 pensiile militare se indexeaza cu 13,8%.

Pensia primului pensionar ajunge la 7000 +13,8%= 7 966 lei, dar va plati din ea impozit de 10%, 15% sau 20%, dupa cum urmeaza:

In anul 2024 se estimeaza un salariu mediu brut de 7 600 lei, caruia  ii corespunde un salariu mediu net de 7 600 - 41,5%=          4 446 lei.

Primul pensionar plateste pentru transa de (4 446 - 2 000) 10% impozit--->245 lei. 

Pentru transa 7 600 - 4 446 =3 154 plateste impozit 15%, adica      3 154 x 15%= 473 lei.

Pentru transa 7 966-7 600 = 300 lei plateste impozit 20%, adica  60 lei

Total impozit= 245+473+60 =778 lei, cu 278 lei mai mult decat in luna decembrie 2023.

Pensionarul discriminat ramane in mana cu o pensie neta de 7 966 lei - 245 lei - 473 lei - 60 lei= 7 966-778= 7 188 lei.

Celuilalt pensionar, denumit ciucalan, pensia ii creste prin indexarea bazei nete de calcul de 11 000 lei la 12 000 + 11 000 x 13,8%=12 000 + 1 518 = 13 518 lei. Formal plateste si el aceleasi impozite ca si primul pensionar dar, ce sa vezi?,  el nu pierde niciun leu din pensia indexata de 13 518 lei.

Daca inainte de supraimpozitare diferenta dintre pensile in plata ale celor doi era de  12000 - 6 500 =  5 500 lei, dupa indexarea cu 13,8 si supraimpozitarea cu 15% si 20%, diferenta a crescut la    13 518 - 7 188=  6 330 lei.

Daca ciucalanul ar plati impozit si supraimpozit din pensia indexata de 13 518 lei, calculata potrivit art.60 din L nr 223/2015,  modificat si completat prin art. 84 din OUG nr. 114/2018, ar mai ramane cu o pensie militara in plata de 13 518 lei - 245 - 473 - (13 518 -  7600) x 20%=              13 518 - 245 - 473 - 1 184=   11 616 lei. 

Numai asa ar simti si generalul Ciuca si toti ciucalanii ce inseamna sa supraimpozitezi cu 15% si cu 20 % o pensie militara.  

Domnul premier Ciolacu a facut dreptate doar pentru Ciucalani! Daca politicienii se joaca de-a reforma pensiilor militare, cel putin sa nu ne mintim intre noi, pensionarii militari.

Raportul comisiilor privind reexaminarea legii pensiilor de serviciu a fost votat fara modificari pe 11 oct. 2023 in Senat. Suporta impozitarea suplimentara numai militarii pensionati inainte de 15 09 2017

 https://senat.ro/legis/PDF/2023/23L004RC.pdf?nocache=true

Modificarile vizand Legea nr. 223/2015

In privinta impozitarii suplimentare, potrivit amendamentelor vor fi jegmaniti doar pensionarii militari carora  li s-au stabilit drepturile inainte de 15 09 2017, cu 15% pentru ce depăseste netul venitului mediu lunar si cu 20% ce depaseste  brutul venitului net lunar pe economie. Ceilalti nu pierd niciun leu din pensia incasata la 31 12 2023. Si nici ceilalti pensionari de serviciu ale caror pensii sunt plafonate la media neta a ultimelor salarii avute inainte de pensionare.

A gasit Gorghiu o solutie de echilibru in reglementarea pensiilor de serviciu?

În cursul zilei de 10 septembrie 2023, în marja reuniunii miniştrilor de justiţie din statele membre ale Consiliului Europei, la Riga, ministrul justiţiei, doamna Alina Gorghiu,  a avut o întâlnire cu comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders.


Potrivit comunicatului Ministerului Justitiei, un alt subiect de interes pentru comisar a fost reprezentat de amendamentele la legea pensiilor de serviciu pentru magistraţi. „Vom găsi curând o soluţie de echilibru”, a spus Gorghiu.

Probabil s-a gandit la solutia care deja a aparut pe surse in presa sub forma unor propuneri de amendamente ale Ministerului de Justitie si ale Ministerului Muncii, pentru punerea in acord a Plx 244/2023 cu Decizia CCR nr. 467/2023, potrivit carora cuantumul pensiilor de serviciu in plata sau viitoare sa nu fie mai mare decat baza de calcul neta actualizata, adica nicio pensie de serviciu mai mare decat netul bazei de calcul de la momentul stabilirii dreptului de pensie sau de la momentul actualizarii bazei de calcul. 

Niciun magistrat nu s-ar putea plange ca primeste in plata o pensie mai mica decat salariul net avut inainte de pensionare sau decat salariul net pe care l-ar primi daca la momentul aplicarii legii ar fi inca in activitate.

UPDATE

Presedintele CSM, domnul judecator Daniel Gradinaru,  a iesit  pe televiziuni pentru a informa ca doamna Gorghiu a avut o discutie la CSM in care a prezentat amendamentele la legea pensiilor pentru magistrati discutate, zilele trecute, la Comisia Europeana.  

Crede ca si noile amendamente nu respecta Decizia 467/2023 a CCR. Este o mare greseala a domniei sale sa  spuna ca pensiile de serviciu ar fi incompatibile cu principiul contributivitatii. Or, atat legea 303/2004, cat si legea 303/2022  prevad ca pensiile magistratilor se calculeaza procentual la data deschderii dreptului de pensie de serviciu, iar la data implinirii varstei standard de pensionare din sistemulm public pensia lor se calculeaza si contributiv, in plata ramanand cuantumul mai avantajos, dar nu mai mic decat cuantumul contributiv.

Culisele Justitiei cu Laura Duta....

L4/2023 intra pentru armonizare cu Decizia CCR nr.467/2023 pe ordinea de zi a Comisiei juridice din Senat

 

Doamna judecator Gîrbovan s-a grabit sa caracterizeze ca incerta legea de modificare a pensiilor de serviciu.

 Pentru a vota suspendarea grevei magistratilor din Cluj, d-na judecatoare Gîrbovan si-a  informat colegii ca proiectul legii de modificare a unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu ar avea un caracter incert, citand excepțiile forrmulate de ICCJ, nu doar pe cele adoptate de CCR prin Decizia nr. 467/2023.

In realitate, CCR a respins toate excepțiile extrinseci, astfel ca legea adoptata de Parlament este constitutionala in ansamblul sau.

Mai mult, au ramas ca fiind constitutionale primele 4 alineate din ART. XIII, dispozitii care reluau reglementarile din OUG 59/2018 si art. 84 din OUG nr 114/2018 vizand plafonarea pensiilor de serviciu la valoarea  bazei nete de calcul, extinzandu-le efectele si la pensiile pentru magistrati.

Oare, doamna Gîrbovan nu a citit Decizia CCR nr. 467/2023 si in acest registru?

Lucrurile se complica si mai mult dupa ce CCR va declara neconstitutionala, din motive extrinseci, OUG nr. 59/2017.

Nici zvonurile despre pretentiile pe care Comisia Europeana le-a transmis zilele trecute ministrei Simona Oprescu, vizand pensiile de serviciu in plata, nu sunt incurajatoare. Pretentiile CE sunt destul de apropiate de amendamentele depuse la Parlament pentru punerea in acord a legii cu Decizia CCR nr. 467/2023.

Amendamentele la legea pensiilor de serviciu vor fi adoptate in toamna. Printre ele, majorarea impozitarii suplimentare pentru toate pensiile de serviciu si militare.

UPDATE

"Amendamentele la legea pensiilor speciale, declarată parțial neconstituțională, vor fi finalizate în aceste zile, urmând a fi trimise Comisiei Europene, spun surse guvernamentale. Ulterior, în perioada 23-24 august, ministrul Muncii urmează să meargă la Bruxelles pentru o discuție cu oficialii europeni. Una dintre modificările posibile prevede majorarea procentului cu care ar putea fi impozitate pensiile speciale (stabilit inițial la 15%), însă potrivit deciziei CCR, impozitul trebuie să se aplice tuturor pensiilor de serviciu și militare. Modificările vor fi adoptate în sesiunea parlamentară care începe în septembrie. "

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-coalitia-nu-mai-cheama-parlamentarii-din-vacanta-pensiile-speciale-si-masurile-fiscale-amanate-pentru-la-toamna-2466825

.....................

Premierul se întâlnește, miercuri, la ora 12.30, cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii (PSD), și Alina Gorghiu, ministrul Justiției (PNL), pentru a discuta despre Legea pensiilor de serviciu, atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Justiției, imediat după decizia CCR, să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, în termen de o săptămână. Solicitarea fusese făcută înaintea ședinței de Guvern. Mimoza de la Justitie ii raspunsee ireverentios ca numai parlamentarii pot depune amendamente.

In spatiul public au aparut ceva propuneri de amendamente dar nu si le-a asumat nimeni.

Propunerile vor merge catre Comisiile raportoare din Senat pentru intocmirea Raportului care va fi supus aprobarii  plenului convocat in sedinta extraordinara.

O varianta de lucru pentru punerea in acord a Pl x 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR

 Tabelul cu amendamentele de punere in acord a Plx 244/2023 cu Decizia nr. 467/2023 a CCR nu este asumat oficial dar,  din informatiile site-ului Lumea Justitiei, cel care publica documentul, se stie ca este lucrat in Comisia de munca a Camerei Dputatilor.

S-ar merge pe varianta eliminarii impozitarii suplimentare a pensiilor de serviciu. Sa vedem ce zice Guvernul Ciolacu!

UPDATE

Adrian Solomon, presedintele Comisiei de munca. a CD a. dat urmatorul COMUNICAT:

In ultimele zile au aparut in spatiul public si in mass-media diverse tabele cu amendamente la proiectul de Lege pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal - PLx 244/2023, cu precizarea ca acestea ori au fost elaborate la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala (mentionându-se si numele unor angajati), ori chiar au fost insusite de aceasta comisie, urmând a fi aprobate la reluarea dezbaterilor proiectului mai sus mentionat, ca urmare a deciziei Curtii Constitutionale.

Pe aceasta cale facem precizarea ca la nivelul Comisiei pentru munca si protectie sociala a Camerei Deputatilor nu s-au elaborat asemenea amendamente/tabele de lucru si nici nu au avut loc discutii asupra formei pe care ar trebui sa o aiba textul legii ca urmare a declararii unor texte ca fiind neconstitutionale.

De asemenea, ne delimitam de orice text aparut in spatiul public si in mass-media care contine modificari/propuneri cu referire la pensiile de serviciu si care nu a fost elaborat la nivelul comisiei noastre si nu a fost adus la cunostinta membrilor comisiei”.

 Guvernul Ciolacu!

Calcularea componentei contributive a pensiilor militare echivaleaza cu o recalculare constitutionala

 

Urmeaza sa fie publicata in MO motivarea deciziei  prin care CCR a  admis partial, in procedura premergatoare promulgarii,  neconstitutionalitatea Proiectului PLx-244/2023, adoptat de Parlament privind modificarea legilor  care reglamenteaza pensiile de serviciu, in special dispozițiile care au modificat legea privind statutul magistratilor, legea privind statutul personalului auxiliar din instante si cele privind modificarea impozitarii pensiilor de serviciu. 

CCR a salvat cuantumul pensiilor in plata pentru magistrati si grefieri, dar nu a putut face nimic pentru cei care se vor pensiona dupa intrarea in vigoare a noii legi. Pensiile viitorilor pensionari din randul magistratilor si grefierilor vor fi plafonate la netul bazei de calcul, disparand posibilitatea, pentru ei si pentru toti pensionarii speciali, ca   timp de cinci ani sa beneficieze de modul actual  de calcul al pensiiilor. Au fost declarate definitiv neconstitutionale alin. (5) si(6) din art. XIII.

Art. XIII din lege, in forma  care a trecut de CCR, lipseste de continut, numai pentru viitor,  previzibila decizie CCR de declarare ca neconstitutionala a OUG nr. 59/2017.

In privinta impozitarii suplimentare a componentei necontributive a pensiilor de serviciu, CCR lasa posibilitatea Parlamentului de a pune in acord Art. XV cu decizia CCR, adica sa stabildeasca cu claritate baza de calcul a impozitarii, astfel incat aceasta să se aplice uniform la toate pensiile de serviciu. In reglementarea care a fost adoptata de  Parlament sunt excluse de la regula impozitării  suplimentare a cel mult a componentei care depaseste partea contributiva a pensii de serviciu  pensiile care nu au determinata componenta contributiva. Este evident ca in aceasta situatie se afla numai pensiile militare. Legea nr. 223/2015, spre deosebire de toate celelalte legi care reglementeaza pensii de serviciu, nu reglementeaza si calculul contributiv al pensiei militare la momentul cand pensionarul militar ajunge la varsta standard de pensionare in sistemul public.

Guvernul are varianta sa propuna Parlamentului, la momentul reexaminarii legii,  eliminarea in intregime a Art. 15, adica sa renunte la impozitarea suplimentara a pensiilor de serviciu. In actuala foame de venituri bugetare, este putin probabil sa se renunte la impozitarea suplimentara.

Ca sa mentina impozitarea suplimentara pentru toate  pensiile de serviciu, in conditiile admise de CCR,   Guvernul are posibilitatea sa propuna un amendament de completare a Legii nr. 223/2015, in care sa prevada ca la momentul atingerii varstei standard de pensionare din sistemul public, pensiile militare se calculeaza si in varianta contributiva  din sistemul public de pensii, in plata ramanand cuantumul mai mare dintre cel contributiv si cel procentual din baza de calcul. 

In acest fel toate pensiile de serviciu vor avea o baza de impozitare suplimentara stabilita uniform din cuantumul care depaseste salariul mediu net pe economie, pana la varsta standard de pensionare in sistemul public, si componenta necontributiva dupa varsta standard din sistemul public.

Aceasta reglementare ii va stimula pe cei care au  acumulat suficiente stagii anuale, astfel incat pensia calculata in sistem contributiv sa fie mai mare decat pensia calculata procentual din baza de calcul. 

Ar fi si o  masura reparatorie pentru vechii pensionari, trecuti deja de varsta standard de pensionare din sistemul public, de a-si mari pensiile plafonate după eliminarea actualizarii pensiilor prin OUG nr. 59/2017. Pe langa majorarea cuantumului pensiei la nivelul calculului contributiv, vor beneficia si de reducerea bazei de impozitare suplimentară.

Sesiune extraordinara a Parlamentului pentru punerea de acord a Legii de modificare a legilor care reglementeaza pensiile speciale cu eventualele excepții intrinseci admise de CCR

Pe 26 iulie 2023, CCR se va  pronunta pe excepțiile de neconstitutionalitate formulate  de ICCJ asupra unor dispoziții din PLx - 244/2023, in procedura anterioara promulgarii, dosar nr.  17237AI/2023.

Este putin probabil, avand in vedere termenul scadent in PNRR, ca forul constitutional sa-si permita vreo amanare a pronuntarii.

De asemenea, este putin probabil sa fie admisa vreo exceptie extrinseca formulata de ICCJ, pentru ca intreaga lege, in ansamblul sau, sa fie declarata neconstitutionala.

Cel mai probabil vor fi declarate neconstituționale cateva dispozitii de modificare a Legii 304/2022, privind pensiile magistratilor, dispozitii pentru care si ccr-istii au interes subiectiv sa nu fi modificate.

Admiterea exceptiei privind discriminarea magistratilor prin recalcularea numai a pensiilor lor poate fi eliminata, la reexaminarea legii  in Parlament, prin introducerea unor dispozitii care sa reglementeze recalcularea tuturor pensiilor de serviciu.

In privinta supraimpozitarii se va gasi hiba ca nu este definita clar baza de impozitare, notiunea de venit din pensie fiind distorsionata de plafonarea pensiilor stabilite după 15 09 2017 la nivelul netului bazei de calcul.

Exceptiile intrinseci vor fi regularizate de Parlament, unde se va intoarce legea,  prin  punerea textelor declarate neconstituționale  in acord cu excepțiile admise de CCR.

De aceea, Ciolacu a anuntat deja ca Parlamentul va fi convocat in sesiune extraordinara, in luna august, pentru reanalizarea celor 2 legi contestate de ICCJ la CCR.

Pentru cine doreste sa studieze exceptiile de neconstitutionalitate formulate de ICCJ la legea pensiilor de serviciu si la cea privind cumulul pensiei cu salariul.

 

-Magistratii se simt din nou discriminati fata de militari pe motiv ca nu sunt recalculate si pensiile militare.

-Sunt zeci de decizii CCR care au stabilit ca este constitutionala modificarea printr-un singur act normativ a mai multe legi sau ordonante.

-Independenta justitiei se poate sustine in dispretul celorlalte categorii sociale cu salarii si pensii de cateva ori mai mici decat cele ale magistratilor?

-Curtea Europeana si CCR au decis ca este garantat dreptul de pensie  nu si cuantumul pensiei. CCR are numeroase decizii in exceptiile ridicate de militari prin care a generalizat că reprezinta drept castigat numai componenta  contributiva a pensiilor de serviciu. Recalcularea pensiilor magistratilor nu echivaleaza cu desfiintare pensiei de serviciu pentru magistrati cata vreme ei raman in plată cu o pensie mai mare decat componenta contributiva.

-De acord cu critica adusa modificarii dispozitiilor din Codul Fiscal, in sensul ca nu este definita coerent baza de calcul a impozitării. Venitul din pensie care se compara cu salariul mediu brut pe economie sau cu componenta contributiva este venitul brut stabilit procentual(85%) din  brutul bazei de calcul sau, maximum,  venitul   net (58,5%) al bazei brute de calcul?

Vineri, 30 iunie 2023, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a publicat:

:: Hotărârea nr. 4 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra  Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr. 244/2023)

:: Hotărârea nr. 5 din 29 iunie 2023 → sesizare în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare  (PL-x nr. 421/2021)

Forma pentru promulgare a legii de modificare si completare a legilor care reglementeaza pensiile de serviciu si militare

 Pentru respectarea principiului constitutional al bicameralismului, proiectul Pl x- 244/2023, adoptat cu modificări de camera decizionala, s-a intors spre aprobarea modificarilor la Senat de unde a iesit forma pentru contestare la CCR si de promulgare, daca timp de 2 zile nu se invoca vreo exceptie de neconstitutionalitate la CCR de catre entitatile in drept.

Fiind destul de greu de urmărit amendamentele aprobate de cele 2 camere, publicam mai jos textul Proiectului de lege asa cum a fost redactat la camera Deputatilor si insusit integral, la reexaminare, de Senat.

Proiectul legii pensiilor speciale a fost adoptat, deja, astazi, de Camera Deputaților. Unele prevederi vor fi dezbatute si in Senat

 

2.

Pl-x 244/2023

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal (PL-x 244/2023) - lege organică -Adoptat de Senat -29.03.2023 Raport comun- Comisia pentru buget şi Comisia pentru muncă (Adoptare)- distribuit- 26.06.2023 Procedură de urgenţă Cameră decizională Prioritate legislativă

26.06.2023		înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor (sub rezerva depunerii raportului) pentru sedinta Camerei Deputatilor din 26 - 28 iunie 2023
		primire raport (94 amend. admise, 85 amend. respinse) de la:   Comisia pentru buget, finanţe şi bănci Comisia pentru muncă şi protecţie socială
26.06.2023		adoptat de Camera Deputatilor
							SE
26.06.2023		înaintat la Senat pentru dezbaterea unor articole pentru care Senatul este Camera decizionala

Impozitarea suplimentara de 15% pe venitul din pensie care depaseste venitul net al salariului mediu sau componenta contributiva se aplica din luna urmatoare intrarii in vigoare a noii legi. Intrarea in vigoare va fi la 3 zile după publicarea in MO.

Platesc nejustificat o impozitare suplimentara mai mare pensionarii militari care ar avea o pensie contributiva mai mare decat valoarea neta a salariului mediu pe economie, din ambiția prosteasca de a nu calcula pensiile militare si in varianta contributiva, asa cum sunt calculate pensiile magistratilor si ale celorlalti speciali.

De la 01 iulie ori  de la 01 august, funcție de cum intra legea in vigoare, un vechi pensionar care are o pensie bruta de 7000 lei plateste urmatoarele impozite:

-(4 270 lei(salariul mediu net) -2000 lei (deducere) x 10% =227 lei

-(7 000 lei - 4 270 lei) x  15%=2 730 x 15%=409, 5 lei

Total impozit=227+ 409,5= 636,5 lei

Cei pensionati dupa 15 09 2017 vor fi in continuare scutiti de impozitarea pensiilor plafonate la netul bazei de calcul. 

Daca au pensia bruta mai mica decat netul bazei de calcul( unii dintre cei pensionati potrivit art. 19) vor plăti si ei impozit ca si vechii pensionari.