Podul simbolic de flori va fi inlocuit cu sprijinul UE in pod real de piatra intre cele 2 tari romanesti.
Azi, 26 aprilie 2025, în zona localităţii Zagarancea, Republica Moldova, oficialitati din Romania si R. Moldova au participat la momentul primelor foraje pentru pilonii podului de peste Prut, realizat în regim de autostradă. Podul face parte din autostrada A8 Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.
Vicepresedintele guvernului roman, Marian Neacsu, a subliniat ca pe acest pod va trece autostrada prin care Republica Moldova va ajunge in Uniunea Europeana.
La festivitate a participat si fostul comisar european pentru transporturi, Adina Vălean, care i-a informat pe moldoveni ca in cei cinci ani de comisariat a reusit sa integreze transporturile din Basarabia in UE. Prezentatorul moldovean al festivitatii nu a reusit sa-i pronunte corect numele.
In public se afla si viitorul presedinte al Romaniei
Ministrul moldovean al transporturilor a anuntat ca autostrada A8, Tg-Mures - Iasi - Ungheni va continua pana la Chisinau si mai departe pana la Odesa.
Peste 4-5 ani, R. Moldova ar putea fi membru deplin al Uniunii Europene. Deja, a primit anul acesta 1,9 miliarde euro, un intreg si 9 miliarde, cum zic basarabenii.
Unul din 3 basarabeni se bucura de cetatenia româna. SUNT APROAPE UN MILION DE VOTANTI ROMANI IN Basarabia
Un presedinte, la Bucuresti, care intoarce spatele UE va fi un dezastru pentru Republica Moldova, a spus candidatul din Romania.
Traiasca, traiasca,
Traiasca si-nfloreasca
Moldova, Ardealul si Tara Romaneasca!
.....au fost scandarile moldovenilor participanti la lansarea candidatului Crin Antonescu la Chisinau.
.....majoritatea moldovenilor din interior au spus NU aderarii la UE. Sa asteptam procesarea voturilor din Diaspora.
Poza de la orele 6,00. Si mai sunt 30 000 de voturi de numarat din Diaspora.
majoritatea moldovenilor din interior au spus NU aderarii la UE. Sa asteptam procesarea voturilor din Diaspora.
Moldovenii au incins o hora in fata sectiei de votare din Moscova
Conditia pentru validare era ca la referendum sa se prezinte 1/3 din numarul alegatorilor cu drept de vot.
Ora 16.15 // Peste 1,143 de milioane de alegători votaseră către ora 16.00, ceea ce înseamnă o rată de participare la vot de peste 39%.
O participare de peste 50 la sută în cazul referendumului constituţional ar feri, teoretic, rezultatul lui de o eventuală contestare (pentru chestiuni care ţin de suveranitate, de exemplu, e nevoie de o participare de peste 50 la sută).
In cazul alegerilor prezidenţiale singura surpriza ar putea fi doar un scor de 50% pentru Maia Sandu care să nu mai facă necesara organizarea celui de-al doilea tur de scrutin,
Intr-o cuvantare tinuta in urma cu 5 ani, Vasile Malureanu, prezinta momente istorice inedite premergatoare evenimentului care a readus Basarabia la Romania reunita in 01 Decembrie 1918. Basarabia s-a eliberat dupa o ocupatie tarista de 106 ani. Consultarile unionistilor au mers in anul 1917, prin intermediul lui Troțki, originar din raionul Orhei, pana la Lenin , aflat la Petersburg, asa cum a povestit Pantelimon Halippa, presedinte al Sfatului Tarii, Vezi interviul cu Halipa AICI.
Spre finalul discursului său, foarte lung, în două părți. Vladimir Putin a afirmat:
„Singurul garant al suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei era Rusia.
„Când Rusia a creat Uniunea Sovietică, ea a cedat pur și simplu, împreună cu populațiile lor, vaste teritorii istorice rusești, cu un uriaș potențial, și a investit resurse colosale în acest teritoriu.
„Teritoriile occidentale ale Ucrainei? Știm cum au fost obținute de Ucraina. Stalin le-a cedat după Al Doilea Război Mondial.
„A cedat o parte din teritoriile poloneze (Lvov etc.), câteva mari regiuni unde locuiau zece milioane de oameni.
„Pentru a nu-i supăra pe polonezi, a compensat pierderile lor pe seama Germaniei: le-a dat teritoriile estice ale Germaniei, culoarul Danzig și Danzigul însuși.
„O parte a fost luată de la România, o parte de la Ungaria... (Stalin) le-a dat Ucrainei.
„Iar cei care trăiesc acolo – mulți dintre ei, cel puțin, știu asta cu certitudine – vor să se întoarcă la patria lor istorică. Iar țările care au pierdut aceste teritorii, în special Polonia, le doresc înapoi.
„Din acest punct de vedere, doar Rusia putea garanta integritatea teritorială a Ucrainei. Dacă nu vor, foarte bine. Istoria le va pune pe toate la locul lor. Noi nu vom mișca un deget. Nu ne vom amesteca, dar nu îi vom abandona pe ai noștri.„Este tot ce trebuie să înțeleagă toată lumea – atât cei din Ucraina, care sunt agresivi față de Rusia, cât și cei din Europa și din SUA.
„Dacă vor să negocieze, să negocieze. Însă noi o vom face doar pe baza intereselor noastre.”
Cei care doresc sa asculte lungul discurs al lui Putin o pot face aici, unde se gaseste si transcriptul discursului in care justifica invadarea Ucrainei,
Poza de grup de astăzi a liderilor europeni de la Castelul Mimi situat la numai câțiva km de granița cu Ucraina.
Primirea oaspeților pe platoul CASTELULUUI MIMI
Comuna Bulboaca din R. Moldova se află la numai 10 km de râul Nistru și la 20 km de Tighina și Tiraspol.
Aici, la Castelul Mimi, se vor întâlni în zilele de 01 și 02 iunie peste 50 de oficiali europeni, în cea de-a 2-a reuniune a Comunității Politice Europene, organism creat în anul 2022, din ințiativa președintelui francez, Emanuel Macron
Liderii europeni întruniți la Castelul Mimi din Bulboaca vor pune în discuție eforturile comune de pace, în contextul războiului din Ucraina, aflată la câțiva kilometri de locul reuniunii, apărarea democrației, consolidarea securității energetice și reziliența statelor europene.
Timp de 2 zile Castelul Mimi va deveni centrul politicii europene.
In zilele de 01-02 iunie spațiul aerian al R. Moldova va fi inchis.
Imagini surprinse în urmă cu 4 ani la Castelul Mimi, unde se află și o modernă vinărie cu același nume. Descoperiți istoria castelului și date despre omul politic, Constantin Mimi(1868-1935)
Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei înainte de Unirea din 1918, a construit castelul care îi poartă numele
"Cu toate presiunile guvernamentale, Biserica Ortodoxă Ucraineană rămasă în comuniune cu BO Rusă este majoritară. Potrivit datelor guvernamentale ucrainene, Biserica Ortodoxă Ucraineană avea 7.188 parohii și 4.572 preoți, în timp ce Biserica legată canonic de Moscova avea 12.406 parohii și 10.510 preoți.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a discutat în ședința din 21 februarie 2019 situația creată în rândul ortodocșilor din Ucraina. BOR nu a luat o decizie privind recunoașterea BOU, și a cerut o serie de garanții pentru a dialoga cu aceasta.
„Este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești și ale statului ucrainean că identitatea etnică și lingvistică a românilor va fi respectată, precum și că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român și a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult și de teologie în limba lor maternă, adică limba română”, se arată în rezoluția Sinodului BOR."
UPDATE
V Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române dă pe Fb un răspuns celor care au adresat Apelul.
"Cei care nu subînțeleg, ci comentează atât de nedrept, malițios și manipulator solidaritatea BOR cu românii din Ucraina sau de oriunde, rămași fideli valorilor creștine și autentic românești (călcate barbar în istoria relativ recentă a României cu cizmele și cu tancurile), nu au înțeles încă riscurile majore ale sfidării realității, respectul față de suferință și fidelitatea față de Adevăr. Inclusiv cel istoric.
În legătură cu ideea țâșnită din vidul politic exterior realității, aceea a ipoteticei intrări / preluări a preoților comunității românești din Ucraina sub jurisdicția BOR, este bine de știut că aceasta nu poate înființa nicio unitate administrativă (parohie sau eparhie) pe teritoriul aflat sub jurisdicția altei Biserici, nici nu poate prelua preoți și parohii din afara granițelor ei canonice decât la solicitarea oficială a comunității respective (condiție fundamentală) și doar în cadrul unui dialog firesc, oficial și necesar cu autoritatea bisericească locală și recunoscută canonic."
Arhiepiscopul Mihai Longhin, Bănceni, Herța
Părintele Longhin: Bă, ce mult am dorit să vă văd, să văd cum arată și cum vorbește un român. Aștept o zi când toți vom fi acasă!
APEL
Date fiind dezbaterile din ultima perioadă privind drepturile românilor ortodocși din Ucraina (regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa), precum și deciziile autorităților de la Kiev privind organizațiile (asociațiile) religioase care fac parte din structura unei organizații (asociații) religioase, al cărei centru de conducere se află în afara Ucrainei, într-un stat recunoscut prin lege drept stat agresor împotriva Ucrainei și/sau ocupă provizoriu o parte a teritoriului Ucrainei;
Luând act de existența paralelismului jurisdicțional-canonic ortodox din Ucraina
(1. Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, în frunte cu mitropolitul Onufrie (Berezovski),
2. Biserica Ortodoxă a Ucrainei în comuniune cu Patriarhia de Constantinopol, în frunte cu mitropolitul Epifaniei (Didenko),
3. Patriarhia Kievului, în afara comuniunii cu alte Biserici Ortodoxe, în frunte cu patriarhul Filaret (Denisenko),
4. Exarhatul Ucrainenan al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol în frunte cu arhiepiscopul Daniil (Zelinski),
5. Mitropolia Basarabiei, în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română, în frunte cu mitropolitul Petru (Păduraru));
Constatând existența în cuprinsul Ucrainei a 121 de parohii și ortodoxe cu limba de slujire română, dintre care 110 în regiunile Cernăuți și Odesa, cu afiliere moscovită, 7 în regiunea Transcarpatică, ieșite din comuniunea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, și 4 parohii din regiunea Odesa afiliate canonic Mitropoliei Basarabiei – Patriarhia Română;
Subliniind că românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate neslavă în Ucraina (circa 500 de mii de persoane) și că istoric aceștia, în cea mai mare parte a lor, au făcut parte din Biserica Ortodoxă Română, fiind incorporați forțat Bisericii Ortodoxe Ruse – Patriarhia Moscovei, urmare a ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța;
Ținând cont de criteriul etnic de organizare a Bisericilor Ortodoxe Locale, consfințit prin canonul 34 apostolic;
Readucând în actualitate Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 9 aprilie 1992, prin care s-a făcut publică ”poziția oficială a Patriarhiei Române privind situația bisericească din Basarabia și Bucovina de Nord. Și anume, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișinău, și a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Patriarhia Română nu a acceptat și nu poate accepta niciodată consecințele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”;
Având în vedere că, prin articolul 8 al Legii Ucrainei cu privire la libertatea de conștiință și organizațiile religioase, ”Statul recunoaște dreptul unei comunități religioase la subordonarea ei canonică și organizatorică oricărui centru religios (conduceri religioase) din Ucraina și de peste hotare și schimbarea liberă a acestei subordonări prin efectuarea modificărilor corespunzătoare în Statutul (regulamentul) comunității religioase”,
Facem apel către toți creștinii ortodocși români din Ucraina – mireni, clerici și ierarhi – să inițieze consultări interne în comunitățile ortodoxe românești locale din Ucraina în vederea identificării celei mai bune căi de retragere din Biserica Ortodoxă Ucraineană derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova și de revenire în comuniunea directă a Bisericii mame Ortodoxe Române – Patriarhia Română.
De asemenea, luând la cunoștință din mass-media de modul dramatic prin care este descrisă realitatea cu care se confruntă mitropolitul Longhin (Jar), aflat sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova, facem apel la Înaltpreasfinția Sa să se pună neîntârziat în fruntea preoților și credincioșilor români din Ucraina și, împreună cu aceștia, să ceară reprimirea în jurisdicția canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe Române.
Predica din ziua de Crăciun pe stil vechi, 07 ianuarie 2023, a IPS Longhin, nume de mirean Mihail Jar, etnic român, întemeietor al Mânăstirii Bănceni, Tinutul Herța, localitate situată la 10 km de granița cu România, este o lecție de românism în fostele teritorii românești din Ucraina prin care clericii și credincioșii români rezistă împotriva prigoanei autorităților ucrainiene.
Mitropolitul Longhin este întemeietorul și starețul complexului monahal de la Bănceni care, pe lângă mănăstirea cu același nume, găzduiește unul dintre cele mai mari orfelinate din Ucraina. Peste 400 de copii orfani, mulți dintre care sunt cu nevoi speciale, sunt găzduiți aici. Părintele Longhin a înfiat peste 30 dintre ei, iar restul se află sub tutela sa.
Ortodocșii români din Bucovina de Nord țin de Biserica Ucrainiană a Patriarhiei Ruse singura care a permis slujbele în biserică și în limba română.
In urmă cu câțiva ani, Zelensky l-a convins pe Bartolomeu I, patriarhul Constantinopolului, să acorde autocefalie Bisericii Ucrainiene, tocmai pentru a rupe ortodoxia din Ucraina de ascultarea Patriarhiei Moscovei.
Clericii români de la Cernăuți preferă să fie acuzați de legături cu Biserica de la Moscova decât să fie asimilați de ucrainieni prin Biserica Ucrainiană autocefală.
IPS Longhin a criticat dur blagoslovirea războiului lui Putin de către patriarhul Kiril al Moscovei și a contestat decizia Patriarhiei Constantinopolului de a oferi dreptul de autocefalie Bisericii Ucrainene.
Autoritățile regimului Zelensky au declanșat o serie de percheziții la Mitropolia din Cernăuți și la mânăstirile din zonă.
BOR și autoritățile române ar face bine să intervină urgent în sprijinul bisericilor de credincioși români din Ucraina, concomitent cu solidaritatea împotriva agresiunii rusești în Ucraina.
Ciolacu, Corlăteanu, Dincu, Negrescu și Romașcanu printre cei care s-au deplasat la Chișinău.
Un discurs istoric la Chișinău.... cum nu a mai rostit cineva de la București în ultimii 30 de ani.
Parteneri politici, Partidul Democrat din Republica Moldova și urmașii lui după sincopa Plahotniuc.
Congresul extraordinar al PDM a început cu intonarea Imnurilor Republicii Moldova și României.
"Nu este nicio deosebire între românii din România și românii din R. Moldova. Este bine să spunem clar lucrul acesta pentru că prea mult ne-am lăsat antrenați în discursul altora" a subliniat Ciolacu.
"Rusia a pornit un război nedrept și nejustificat în secolul XXI, într-o țară europeană, într-un stat democratic.
A făcut acest lucru pentru că a crezut că i se permite orice.
Dacă prin curajul și dragostea lor de neam ucrainienii nu țineau piept invaziei ruse, unde mergea Federația Rusă? Spre Nistru, spre Prut...Mai departe? Aceste acțiuni arată că suntem cu toți în pericol, iar pentru Rusia nu există nici reguli nici limite. Niciun stat din regiune nu poate rezista de unul singur unei asemenea agresiuni. Ucraina își apără copiii și viitorul cu demnitate, însă Ucraina nu ar fi reușit de una singură. Aceasta a sperat Rusia... că Ucraina va fi singură. Dar Lumea Liberă a venit în ajutorul Ucrainei. Țările democratice, unde viața este de neprețuit, s-au aliat împotriva terorii și a războiului. Moldova, cu puținele resurse, s-a alăturat eforturilor de ajutor ale lumii libere." a spus, printre altele, Maia Sandu, președintele Republicii Moldova în Senatul României.
Fără să înțeleagă probleme de politică externă, chibiții lui Putin țin isonul propagandei rusești față de agresiunea împotriva Ucrainei, justificându-și penibil alegațiile cu contenciosul teritoriilor românesti din Ucraina.
Fostul premier Năstase, specialist și profesor universitar de Drept International, oferă soluția pe care trebuie s-o urmeze România în problema fostelor teritorii românești.
"Chestiunea legată de teritoriile românești care aparțin Ucrainei trebuie afirmată, trebuie reamintită și trebuie reintrodusă pe agenda unei relații cu Ucraina. După ce se va încheia acest conflict, Ucraina va fi într-o situație delicată. (…) Sunt absolut de acord că trebuie să cunoaștem aceste lucruri, să le afirmăm și pe această bază eventual să ne prezervăm o anumită situație.”
In ultimele zile se semnalează revenirea în Republica Moldova a celor care lucrau în Federația Rusă și își luaseră și cetățenie rusă, cu sau fără renunțarea la cetățenia moldovenească. Repatrierea este pusă în legătură cu recentul decret de mobilizare a rezerviștilor semnat de Putin.
Comparativ cu perioada anterioară, în ultimele zile numărul de cereri pentru perfectarea titlurilor de călătorie a crescut de circa 4 ori, a transmis purtătorul de cuvânt al MAEIE, Daniel Vodă, pentru Deschide.MD. Astfel, autoritățile de la Chișinău au decis să intervină în vederea oferirii a unui sprijin suplimentar cetățenilor moldoveni aflați în Federația Rusă.
Moldovenii care dețin și pașaportul rusesc ar putea rămâne fără cetățenia R. Moldova dacă se vor înrola în armata agresorului, a anunțat astăzi Maia Sandu.
Într-un articol amplu, Radio Europa Liberă a transmis cu referire la răspunsul primit de la Ministerul Apărării al Republicii Moldova că moldovenii care dețin și cetățenie rusă, se află în prezent în Rusia și au domiciliul permanent pe teritoriul Federației Ruse, sunt pasibili pentru a fi mobilizați în armata rusă, transmite Realitatea.md.
Potrivit legislației ruse, mobilizarea îi vizează pe toți cetățenii ruși aflați în evidența comisariatelor militare cu excepția: celor eliberați de obligațiile militare; deținuților; femeilor fără o specialitate militară; celor care nu locuiesc timp îndelungat în Rusia.
Moldovenii care au pașaport rusesc, dar locuiesc în străinătate, nu pot fi supuși mobilizării în Rusia.
Andrei Marga a rostit un adevăr istoric zilele trecute la Alba Iulia, la lansarea cărții sale "Soarta democrației", respectiv că Bucovina de Nord este teritoriu românesc. Simpla afirmare a unui adevăr sensibil în relațiile româno-ucrainiene de către o persoana care nu mai este demnitar de stat nu ar fi trebuit să dea naștere unor reacții exagerate din partea ambasadorului Ucrainei la București, dar nici din partea ministerului nostru de Externe.
Andrei Marga n-a amenințat Ucraina cu forța pentru recuperarea teritoriilor românești, pentru ca oficialii ucrainieni și români să-l atace invocând Acordul de la Helsinky din anul 1975, ultimul tratat internațional semnat între țările europene, acord care mai atenuase "războiul rece" dintre Est și Vest.
Semnatarele Tratatului de la Helsinky au recunoscut integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la amenințarea sau la utilizarea forței dar....la punctul V al Decalogului s-au angajat să soluționeze diferendele dintre ele pe cale pașnică, principiu care a fost introdus în Acord la insistențele negociatorilor români(oare de ce?).
Punctul V al Acordului de la Helsinky era o portiță deschisă pe care diplomația română din timpul lui Ceaușescu o lăsa viitorului pentru rezolvarea contenciosului teritorial... și nu numai, cu Uniunea Sovietică și urmașii ei.
Prin negocieri, garantate și de marile puteri, așa cum spune și Marga, Ucraina ar putea să rezolve diferendele teritoriale pe care le are cu România, Ungaria, Slovacia, Polonia și Rusia.
Este adevărat că și Rusia a amintit recent acest contencios al Ucrainei cu vecinii, desigur cu scopul de a sparge unitatea țărilor NATO în susținerea politică și militara a Ucrainei, dar este o exagerare să declari că fostul ministru de externe disiminează narativul(termen al propagandei ruse) Federației Ruse. Cel mult i se poate imputa momentul în care a rostit adevărul că în Ucraina sunt și teritorii care au apaținut României, Ungariei, Poloniei sau Rusiei.
„Declarația privind principiile de orientare a relațiilor dintre statele participante” inclusă în Actul final de la Helsinky(cunoscut și sub denumirea de „decalog”), enumera următoarele zece principii:
I Egalitate suverană, respectarea drepturilor inerente suveranității
II Nerecurgerea la amenințări sau la utilizarea forței
III Inviolabilitatea frontierelor
IV Integritatea teritorială a statelor
VSoluționarea pașnică a litigiilor
VI Neintervenție în afaceri interne
VII Respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de gândire, conștiință, religie sau credință
VIII Egalitatea în drepturi și autodeterminarea popoarelor
IX Cooperarea între state
X Îndeplinirea cu bună credință a obligațiilor care decurg din dreptul internațional
Intre două tururi de alegeri parlamentare în Franța, după o noapte petrecută în cazarma militarilor francezi de strajă la hotarele OTAN de la Mer Noire, înainte de noaptea de pomină spre Kiev, petrecută în tren, împreună cu premierii Italiei și Germaniei, Maia Sandu, președintele R.Moldova, l-a scos pe Macron la o baie de mulțime pe străzile și în parcurie din Chișinău, inclusiv la statuia lui Mihai Eminescu.
Multe sunt scrise pe internet despre biserica "Precupeții Noi" din București, amplasată în apropiere de Piață Romană, pitită printre alte clădiri pe strada General Broșteanu, însă mai puțin se scrie despre cele două plăci comemorative dăruite de prof. dr. Ion Gherman, președintele Societății Culturale "Ținutul Herța", plăci care amintesc de martiriul bucovinenilor și herțenilor măcelăriți de soldații sovietici la Fânâna Albă și Lunca Siretului, în anul 1941, când încercau să treaca în grup granița în țara mamă , România, de care fuseseră ruți pri Ultimatumul sovietic din 1940.
Plăcile comemorative amintesc bucureștenilor că ținuturile Bucovina de Nord, Herța și Basarabia au aparținut României până în anul 1940.
Plăcile comemorative sunt amplasate, după cum se vede în poze, în curtea bisericii, în partea dreaptă cum intri, astfel că nu poți ajunge la intrarea în biserică fără să observi prezența lor.
In România nu s-a prea vorbit despre aceste masacre până în anul 2004, pentru a nu supăra autoritățile sovietice până în anul 1991, ruse și ucrainiene după destrămarea Uniunii Sovietice. Oare acesta să fie motivul pentru care tăcerea s-a așezat și peste contribuțiile scrise în marmură la Biserica "Precupeții Noi" de reputatul medic și biolog Ion Gherman?
Istoria spune că în iarna anului 1941 s-a dus zvonul printre bucovineni că de 1 aprilie se organizează o trecere în masă peste graniță spre România, trecere permisă de noile autorități sovietice. Ajunși în zona de graniță Fântâna Albă, nu departe de Herța, grănicerii sovietici i-au somat să se întoarcă și apoi i-au secerat cu mitralierele. Numărul exact al victimelor nu a putut fi stabilit, dar unele surse bine informate vorbesc de cca 3000 de morți.
Cei care intrați în curtea acestei biserici, țineți un moment de reculegere în fața celor 2 plăci comemorative, în memoria victimelor ocupației sovietice.
%20Facebook%20-%20%5Bwww.facebook.com%5D.png)
%20Ultima%20ora%CC%86!%20Maia%20Sandu_%20Grupa%CC%86ri%20criminale%20au%20atacat%20t%CC%A6ara%20noas_%20-%20unimedia.info.png)
