SCMD risca sa fie condusa de la 01 01 2024 de analfabeti functional si natarai creduli, daca...

 ...nu se va implini cobeala ca pensiile militare nu vor fi indexate in anul 2024 cu 13,8%. Acestea sunt epitete folosite de liderul  SCMD in materialul de mai jos, adresat  criticilor sai.

Public acest material, cu observatiile de rigoare,  pentru ca simpatizanti SCMD l-au distribuit pe adresa blogului.

Cata vreme nu se va da o lege, nu o ordonanta, pana la 31 12 2023, de modificare a art. 59 din Legea nr. 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare, indexarea cu 13,8% este obligatorie pentru Casele Sectoriale. Ramane doar s-o aplice conform art. 84 din OUG nr. 114/2018, nu dupa ureche, ca in cazul indexarilor succesive pentru ciucalati.

OUG nr. 226/2020, a lui Cîțu, a fost ultima care si-a mai permis sa incalce art.115 alin (6) din Constituție.

Pana in prezent, sub conducerea domnului Dogaru, SCMD a avut interzis sa atace ordonantele de guvern abuzive in contenciosul administrativ, procedura speciala, Legea 554/2004, art. 9.  

Din 2001  si pana astazi indexarea pensiilor din sistemul public s-a aplicat la valoarea punctului de pensie si de aceea s-a numit indexare contributiva. Daca nu crede,  sa citeasca  art. 102 din L 263/2010.

Nu stiu ce afinitati are domnul Dogaru cu fostul ministru Tutuianu, dar se vede ca a uitat ca el a fost carausul draftului art. VII din OUG 59/2017 in sedinta de guvern din 04 08 2017, prezidata de Tudose. Atat s-au grabit sa adopte acea ordonanta, pentru ca actualizarea  pensiilor militare secatuia bugetul Armatei, incat au uitat sa ceara avizul Consiliului Legislativ. SCMD nu a fost in stare sa speculeze acea inadvertenta constitutionala a Guvernului si  nu s-a implicat  nici dupa ce au devenit publice actiunile a catorva zeci de pensionari la CCR.

Cuantumul acordat celor pensionați dupa 2017, eu le zic CIUCAlati, poate creste prin indexare dar nu este deloc afectat prin impozitare si supraimpozitare.

Sa asteptam luna ianuarie pentru a constata toata lumea rezervista ce interese serveste SCMD.

SCMD contestă dreptul Ministerului Muncii de a decide reforma pensiilor militare

După ce 5 ani de zile sindicatul condus de domnul istoric Mircea Dogaru a pierdut timpul cerând abrogarea  OUG nr. 59/2017, în loc să ceară reintroducerea actualizării pensiilor militare în cuprinsul legii, pentru a elimina, printr-un singur act normativ, efectele ordonanțelor nr. 59/2017 și 114/2018 asupra articolului 60 din Legea nr. 223/2015, acum se implică la spartul târgului în procesul de aplicare a Jalonului 215 din PNRR, deși, de aproape un an de zile,  ministrul Budăi și Guvernul au parcurs mai multe etape care ar fi trebuit să alerteze și sindicatele(aprobarea de Memorandumuri în ședințele de Guvern, lansarea contractului de consultanță cu Banca Mondială și a  Actului adițional special pentru pensiile militare-vezi AICI-, comitet interministerial la M.Muncii pentru redactarea actului normativ pentru reforma pensiilor de serviciu etc)

Adevărul este că, așa cum sublinia și domnul general Bălăceanu, președinte AORR, de la plecarea fostului ministru Dincu de la MApN, nimeni nu a mai discutat nimic cu structurile asociative ale rezerviștilor despre ce se clocește la ministerul Muncii în domeniul pensiilor militare, totul rezumându-se la comunicarea în spațiul public că pensiile militare nu sunt speciale și ....vezi Doamne, asta le-ar apăra de furia reformei cerute de Comisia Europeană în domeniul pensiilor plătite în România din sau... și de la  Bugetul de Stat. 

Aflăm, totuși, din avertismentul SCMD, că un domn polițist, gl.mr. (r) Cristian LUNCASU – jurist, este  autorul argumentației juridice care ar fi fost pusă la dispoziția ministrului Muncii pentru renegocierea PNRR.

Acum, ne întrebăm, se poate negocia juridic cu cineva care afirmă că CASS-ul plătit de pensionarii militari ar fi ilegal, deși această contribuție este reglementată în Codul Fiscal?

CATRE

PRESEDINTELE CONFEDERATIEI SINDICALE NATIONALE MERIDIAN

Domnul ION POPESCU

Subiect: Solicitare de dialog pentru eliminarea noii discriminari a rezervistilor

Domnule Presedinte,

Subscrisul Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) va solicitam prin prezenta sa interveniti, in baza Legii Dialogului Social, pentru a obtine o noua runda de negocieri cu dl. prim-ministru gl. (r) Nicolae-Ionel CIUCA, la care sa participe nu numai ministrul Muncii – dl. Marius BUDAI ci si noul ministru al Apararii, dl. Angel TALVAR, in calitatea d-sale de coordonator al SAOPSN, responsabil prin urmare si de pensiile rezervistilor.

Solicitam acest lucru deoarece pensiile rezervistilor nu se platesc din fondul de asigurari sociale prin Casa Nationala de Pensii, nu sunt sub autoritatea ministrului Muncii, nici a comisiilor de munca parlamentare, noi avand nu contracte de munca normata la 8 ore ci contracte de prestare a activitatii de cadru militar ori politist, 24h/24, contracte intarite prin juraminte de sange. In plus, pentru pensiile militare, instituite cu patru decenii inainte de aparitia primelor pensii civile (private), la 20 octombrie 1864, platim in activitate aceleasi CONTRIBUTII CA SI CIVILII, unele nelegal (ex. CASS) direct la bugetul de stat, pensiile fiindu-ne platite din fondul destinat Apararii, prin propriile Case Sectoriale de pensii. Nu avem nici o legatura, prin urmare, cu fondurile de pensii civile.

Facem aceste precizari deoarece de ani de zile, in SAOPSN nu se aplica nici legile organice ale salarizarii (ex. 284/2010 ori 153/2017) nici legea pensiilor militare de stat (223/2015) in forma promulgata. Nu stim ce bani ciordeste Mafia din Sistem de la inzestrare, dotare, instruire, dar, ca urmare a neaplicarii corecte a legilor mentionate, asa cum au fost promulgate de Presedinte, in plin razboi care ne ameninta, efectivele de militari si politisti au scazut cu aproape 40%, pentru ca nimeni nu este nebun sa-si riste viata in interes strain pentru salariul minim pe economie, iar rezervistii, din cauza batjocurii sistematice la care sunt supusi in plan politico-mediatic, inregistreaza c. 600 de decese pe luna. Banii cuveniti soldelor si pensiilor sunt folositi in scopul mentinerii unor indivizi in functii politice, prin achizitionarea de epave nezburatoare si neplutitoare si a unor rachete din preistorie, platite integral in lipsa.

In actuala criza provocata in domeniul strategic al industriei energetice, intram cu c. 40.000 de pensii militare sub 3.000 de lei, pe intreg sistemul (doar la M.Ap.N. inregistram 19.504 pensii sub 2.500 in brut), beneficiarii lor urmand sa nu primeasca partiala indexare cu inflatia din ianuarie 2023 si nici ajutoarele promise romanilor cu venituri sub 3.000 lei. Totul pe fondul aberatiilor debitate pe seama noastra de diversi idioti de presa si caiafe naimite de Mafia international a armamentelor.

Negocierile pe care le solicitam vor fi purtate strict in domeniul juridic, drept care delegatia noastra va fi formata din: col. (r) dr. Mircea DOGARU – presedintele SCMD, col. (r) CALOIAN Monica – vicepresedinte si sef al Departamentului Juridic al SCMD si gl.mr. (r) Cristian LUNCASU – jurist, autorul argumentatiei juridice pusa la dispozitia ministrului Muncii pentru renegocierea PNRR.

In caz de refuz ori amanare, va informam ca ne vom alatura in strada sindicatelor politistilor si politistilor din penitenciare care au obtinut déjà dreptul de manifestare in Piata Victoriei si in fata ministerelor implicate in mascarada maririi pensiilor, in toate zilele lucratoare, de la 12 decembrie la 31 decembrie, inclusiv. Si o vom face chemand alaturi de SCMD toti rezervistii valizi si toti aliatii civili din CNSC, in egala masura discriminati sub aspectul salarizarii, pensiilor si indemnizatiilor, de circoteca guvernamentala. In plus, ne luam angajamentul, noi ”bunicii si parintii” mangafalelor politice in cauza, sa nu plecam din strada pana la caderea Guvernului. Sa mearga domnii in cauza sa-si mimeze certurile in Parcul Cismigiu, acolo unde e locul chibitilor, nu in Palatul Victoria si la televiziuni!

Cu multumiri,

Presedintele SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

SCMD își mai găsește loc de promovare doar la PROFI 24-TV?

 Dacă mulți rezerviști nici nu au auzit de PROFI 24-TV, m-am gândit să le aduc aici acest post, mai ales că astăzi l-a avut ca invitat, timp de 1h 30', pe domnul col(r) Mircea Dogaru, președintele SCMD.

Merită să-l ascultați! Pe lângă binecunoscutele și stânjenitoarele gafe juridice pe care le comite în domeniul legislației pensiilor, în general, al pensiilor militare cu deosebire, se pare că domnul colonel deține informații despre ce vor să fie nu peste mult timp pensiile pentru militari.

SCMD îi reclama la Tribunal pe pensionarii care nu au fost CASS-izați prin aplicarea OUG 130/2021

 

Schitul Pahomie din Cheia, Olănești, Vâlcea

De fapt, sindicatul disponibilizaților a chemat în judecată casele sectoriale pentru că pensionarii care și-au deschis drepturile de pensie înainte de 15 09 2017 au fost discriminați față de cei care și-au deschis drepturile ulterior... prin plata numai de către primii a contribuției pentru asigurări de sănătate de 10%, pentru ultimii contribuția fiind plătită de Casele Sectoriale din diferența dintre cuantumul brut al pensiei militare, calculat potrivit articolelor 28-30 și 107 din Legea 223/2015 plus sporul OMM,  și cuantumul net care rămâne în plată, calculat potrivit art. 60 modificat de OUG 59/2017 și OUG 114/2018. 

Noi am dezbătut pe blog aceste inginerii financiare ale contabililor din instituțiile militare în   articolele grupate sub eticheta impozit pe pensii. 

Problema juridică este că netul definit de Legea 223/2015,  art. 3 lit. m), modificată prin OUG nr. 59/2017, nu coincide valoric cu netul definit de art. 60, modificat de aceeași ordonanță. 

Ordonanța 130/2021 trebuia să aducă modificări și definițiilor date la art. 3 literele l) și m)  din L 223/2017, nepermițând astfel aplicarea  aleatorie a legii de către casele sectoriale.

Nefiind vorba de încălcarea unui drept, instanțele nu pot interveni pentru că a fost favorizată prin aplicarea legii o categorie de beneficiari ai L 223/2015.

Doar Parlamentul poate interveni pentru a elimina discordanțele dintre prevederile legale din Codul Fiscal și L 223/201 în privința bazei de calcul a impozitării pensiilor militare. 

Potrivit reglementărilor actuale, pensiile stabilite după anul 2017 nu vor avea niciodată  cuantumul net în plată afectat de măsurile fiscale, impozite și contribuții, impuse de Codul Fiscal asupra veniturilor din pensii. Vor fi  influențate doar  de măsurile de impozitare pe salarii/solde. O relaxare a măsurilor fiscale pe veniturile din salarii/pensii,  sub 41.5%,  ar conduce implicit la mărirea cuantumului net al pensiilor stabilite după 15 09 2017. O înăsprire a politicilor fiscale pe veniturile din salarii/solde ar conduce la micșorarea cuantumului net al pensiei respectivilor„beneficiari” de OUG 59/2017. 

Juriștii care au redactat cererea de chemare în judecată și-au bătut joc de domnul Dogaru.

Domnilor, articolele de lege  în baza cărora ați sesizat instanța sunt din Legea nr. 227/ 2015 așa cum au fost ele modificate prin. OUG 130/2021. De unde ați scos articolele  154, 155 și 157 ale OUG 130/2021?

 Ordonanța Guvernului Ciucă are numai 52 de articole, dar... ca să vă încurce pe voi, a scris numerotarea articolelor cu cifre romane, nu cu cifre arabe. 

Si Bulă știa cifrele romane. El îl numea Lenin al șaselea pe VI Lenin.🤣

Cei care vreți să dați curs îndemnului SCMD de a bloca activitatea instanțelor de judecată cu asemenea acțiuni faceți rectificările de rigoare.

Ministrul Dîncu a avut prima întâlnire cu șefii unor structuri asociative de rezerviști

Domnilor presedinti,

Astazi, 14.12.2021,a avut loc intalnirea cu actualul ministru al apararii, dl Dancu, intalnire la care au participat din partea structurilor asociative si domnii Col. Dogaru si gl. Gropan. Din partea ministerului au mai participat domnii :Balu, gl. Hapau, Jianu, Spiridonescu, Rosu, Cipu si Spanu.

Am abordat probleme privind pensiile, legislatia militara, calitatea vietii militarilor, Statutul acestora in cadrul societatii, etc.

Ministrul apararii a subliniat implicarea noastra in solutionarea multor probleme ale militarilor si a solicitat sa il sprijinim in elaborarea unui pachet legislativ care va avea ca scop eliminarea aspectelor negative ce afecteaza viata militarilor.

Problema indexarii pensiilor va fi discutata in guvern, certitudinea fiind legata de cei 10%pentru pensiile sub 2500.

Voi reveni cu precizari dupa sintetizarea problemelor supuse dezbaterilor.

Cu respect

Col r Marian Tudor

MApN Ministerul Apărării Naţionale

Direcţia Informare şi Relaţii Publice

E-mail: presamapn@mapn.ro

Contact: 021-319.60.22

Nr. 358 14.12.2021

Întâlnire a ministrului apărării naționale cu reprezentanți ai militarilor în rezervă și retragere

Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, s-a întâlnit marți, 14 decembrie, la sediul MApN, cu reprezentanți ai conducerii unor structuri asociative ale personalului militar în rezervă și în retragere.

La întâlnire au fost prezenți șefi ai unor structuri centrale ale MApN, cu responsabilități și atribuții în domeniul problematicilor propuse spre analiză.

În cadrul întâlnirii, au fost trecute în revistă principalele subiecte aflate în sfera preocupărilor structurilor asociative ale militarilor în rezervă și în retragere, fiind analizate o serie de soluții posibile față de problemele ridicate.

Aceste soluții, de natură legislativă și procedurală, urmează să fie detaliate în perioada următoare, printr-un proces de consultare și colaborare între structurile de specialitate ale MApN și cele ale militarilor rezerviști, care se va desfășura într-un cadru instituțional.

„Deși mă aflu la începutul mandatului de ministru, problemele cu care se confruntă rezerva armatei îmi sunt cunoscute, din activitatea politică anterioară, în special cea de senator. Asigurându-vă de tot respectul meu pentru militari, vreau să vă informez că unul dintre principiile de bază ale mandatului pe care mi l-am asumat la conducerea MApN este legat de calitatea vieții militarilor și a familiilor acestora, atât a celor în activitate, cât și a celor aflați în rezervă sau în retragere. Vă asigur că vă puteți baza pe buna noastră credință, a mea și a echipei de conducere a instituției. Vom căuta, împreună cu dumneavoastră, soluții pragmatice și realiste pentru problemele pe care le întâmpinați”, a declarat ministrul Dîncu în cadrul întâlnirii.

Biroul presă

Aceasta este varza de amendamente SCMD la Pl x199/2020 pentru care este organizat marșul dedicat zilei lui Băsescu

SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE (SCMD): Amendamentele de revenire la L223/2015: AMENDAMENTELE DE REVENIRE LA LEGEA 223/2015 SI INITIATORII LOR -          In atentia tuturor celor interes– Doamnelor si domni...

http://sindicatulcmd.blogspot.com/search?updated-max=2020-08-04T11:53:00%2B03:00&max-results=7&start=14&by-date=false

SCMD se întâlnește cu gulerele albe...dar le și dă în judecată!

 

luni, 21 septembrie 2020

Deciziile C.D. al SCMD, din 19 septembrie 2020

 

DECIZIILE C.D. AL SCMD

DIN 19 SEPTEMBRIEI 2020

 

Intrunit statutar, in judetul Alba, CD al SCMD a luat, prin vot unanim, o serie de decizii importante, cu aplicare imediata. Birourile operative ale filialelor vor primi, ca nota interna, procesele verbale, scanate. Dam publicitatii, pentru toti membrii, deciziile de interes general:

1.     Filialele vor lua masuri de largire a contactelor si discutiilor membrilor cu deputatii, indiferent de culoare politica, in scopul cunoasterii de catre acestia a situatiei reale la pensiile militare, in vederea votului pe PLx-199/2020;

2.     In baza Deciziei Comisiei de Aparare, de negociere si punere de acord intre SCMD si MApN, MAI si SRI, SCMD va raspunde pozitiv scrisorii Secretarului de stat MApN, dl. Marius BALU, propunand realizarea unei intalniri intre specialistii in domeniu, juristi si finantisti, adica a unei delegatii condusa de dl. gl.mr.(r) Constantin Nastase, cu domnii gl. Florin Jianu, Col. Valeriu Rosu si Col. Andritoi Mihaela, in scopul lamuririi diferendelor;

3.     Apelarea de catre SCMD a tuturor ONG-urilor rezervistilor care sustin pozitia noastra, pentru realizarea unor marsuri de protest cu maxim 200 de persoane, conform legii in vigoare, intre sediile centrale ale MAI si MApN, in perioada 25 Octombrie - 25 noiembrie a.c.

4.     In perioada 21.09 – 15.10.2020, SCMD va face lobby pe langa parlamentari, indiferent de culoare politica, pentru traducerea in proiecte legislative a celor 11 puncte din Programul SCMD, prezentate si agreate si de institutia prezidentiala;

5.     SCMD va formula actiuni in Instanta, in contradictoriu cu sefii Directiilor Juridice de la MApN, MAI si SRI si directorii Caselor Sectoriale de Pensii, in termenul de prescriptie, pentru neaplicarea corecta a prevederilor legislative privind pensiile militare, inducerea in eroare si prejudicierea rezervistilor;

6.     Intensificarea actiunilor de mediatizare online a demersurilor si pozitiilor SCMD, la nivelul tuturor filialelor;

7.     In ceea ce priveste alegerile locale si generale, CD recomanda membrilor SCMD sa acorde sprijin tuturor membrilor sai care candideaza, indiferent de partid si tuturor candidatilor care au demonstrat, prin actiuni concrete, ca inteleg si doresc sa actioneze in vederea rezolvarii demersurilor SCMD privind problematica pensiilor militare.

8.     SCMD va face, pe cale guvernamentala si parlamentara, demersurile necesare in vederea incheierii unor acorduri intre Ministerele Sanatatii de la Bucuresti si Chisinau, pentru acordarea de asistenta medicala veteranilor de razboi din zisa R. Moldova, apartinand celor 5 filiale SCMD de peste Prut, in unitatile medicale de stat din Romania;

9.     SCMD va solicita MApN, MAI si SRI inlocuirea documentelor de transport, acordate anual rezervistilor, ca gratuitate, cu contravaloarea lor;

10. SCMD va solicita MApN, MAI si SRI sa ia masurile necesare inlocuirii taloanelor de pensie, ca act doveditor, cu legitimatiile de rezervist/militar in retragere sau cu livretele militare;

...........

11. In scopul reorganizarii activitatii filialelor in situatie de pandemie, viitoarele sedinte ale CD se vor tine, de fiecare data, in alta localitate de referinta, avandu-se in vedere intr-o prima etapa, ca locatii, dar in functie de zonele pandemice ale momentului, Ramnicu Valcea, Cluj-Napoca, Targu Mures si Iasi.

Presedintele SCMD,

     Col.(r)dr. Mircea DOGARU

 

Bucuresti,

21.09.202

State fără armată nu există. Există armate care creează state în jurul lor

Aceasta este concluzia domnului Mircea Dogaru în ultima dintre dizertațiile sale de weekend cu care ne-a obișnuit în ultima vreme pe paginile SCMD.

In concluzii mai bănuiește că punctul de vedere negativ al GuWernului la Plx 221/2020, Proiectul LADPM de modificarea a legii pensiilor militare,  este elaborat cu gândirea unor nesătui din fruntea unor "structuri asociative"

Eu aș zice că multe gafe juridice fac cei din conducerile structurilor asociative, dar nici ei nu ar putea să le comită pe cele din continutul documentului elaborat de juriștii Covidul-ui. Sunt gafe noi.  Sunt scrise de niște inși care nu au citit niciodată textul întreg al Legii nr. 223/2015. Cum ar fi putut altfel să scrie, într-un document semnat de premier, că pensia suplimentară pentru militari nu este reglemetată de L 223/2015 sau că sporul OMM/SOSP face parte din cuantumul pensiei militare... pentru că așa este impozitat prin Codul fiscal.

Edtras din Punctul de vedere al guvernului la Pl x 221/2020

Stim că și celor din conducerea SCMD le convine ca Sporul OMM/SOSP să fie inclus în cuantumul pensiei militare, nu în drepturi cuvenite pensionarilor militari peste cuantumul pensiei, ca recompensă de fidelitate, pentru că se mărește astfel baza de calcul a indemnizației de 50%,  acordată membrilor uniunilor de creatori. 

"In loc de concluzie

State fara armate nu exista! Pana si Vaticanul are o Garda elvetiana la o “populatie” de 800 de suflete! In schimb, armate fara stat exista si sunt capabile sa creeze in jurul lor state. Asa au luat fiinta, sub ochii nostri, Israelul si Autoritatea Palestiniana. Asa au aparut, in interes si cu sprijin strain, pe criterii religioase, fictiunile statale ale poporului slavon (Bosnia-Herzeg, Croatia, Slovenia, Macedonia, Serbia, Kosovo). Asa s-a inventat, pe teritoriul romanesc, ocupat de Armata a 14-a Sovietica, prin lupta politistilor si voluntarilor, RSSM, botezata “Republica Moldova” si in acest scop se tot incearca crearea, pe banii romanilor, a unor “garzi” care sa lupte impotriva Romaniei, pana la secesiunea Ardealului sau macar a asa-zisului Tinut Secuiesc.

Din cele de mai sus rezulta ca un popor care nu-si pretuieste si nu-si apara fortele armate, este un popor sinucigas! Or noi, romanii, de 30 ani ne distrugem sistematic armata, fortele de securitate si politia, lasand toti tradatorii, sustinuti de prosti, sa le puna la stalpul infamiei. Ba, fiind mult mai inventivi decat altii, am atins perfectiunea! Ne distrugem singuri fortele armate, cu ajutorul bolnavilor de ambitie din interior. Dovada recentul aviz negativ semnat de Ludovic Orban, la unul dintre proiectele legislative vizand eliminarea ticalosiilor comise de diverse ordonante de urgenta, in ceea ce priveste pensiile rezervistilor, ori salariile celor in activitate. Textul miroase de la o posta a gandirea gaunoasa, “pe grade”, a nesatuilor din fruntea unora dintre “structurile asociative”."

Domnul Dogaru îl ajută pe Orban; spune la tv că nu este bază legală pentru indexarea pensiilor militare.

Nu era suficientă bâlba lui Orban în fața lui Ciucă, ministrul lui Iohannis de la Apărare, care a spus că va vedea cum aplică indexarea pensiilor militare, că va face o analiză, ca să nu adâncească diferențele dintre pensiile mari și pensiile mici.
A venit și Crețuleasca, sâmbătă după amiază, la Tvr, să spună prostia că nici nu există în lege o reglementare care să oblige GuWernerul să indexeze pensiile militare. L-a introdus în emisiune pe domnul Dogaru care, pe lângă că a spus că se  dorește revenirea la forma inițială a Legii 223/2015, modificată crunt din inițiativa colegilor noștri finațiști și juriști... și că domnul ministru Ciucă a intrat în vrie când a aflat că va avea o pensie cu 60% mai mică decât i se cuvenea, a repetat prostia realizatoarei TV, semn că discutaseră anterior. Auzi, că nu ar exista bază legală pentru indexarea pensiilor militare cu 4,6% de la 01 01 2020!

Hai să citim articolele 59 și 60 din Legea 223/2015, așa cum au fost modificate prin ordonanțele 57/2015, 59/2017 și 114/2018 pentru a constata că nu are dreptate domnul Dogaru. Probabil că a intrat în emisiune nedocumentat.

Articolul 59
(1) Cuantumul pensiilor militare de stat aflate în plată la 31 decembrie a anului anterior se indexează, din oficiu, începând cu 1 ianuarie a anului în curs, cu ultima rată medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la această dată și comunicat de Institutul Național de Statistică.(2) Cuantumul pensiilor militare de stat nu se indexează dacă rata medie anuală a inflației menționată la alin. (1) înregistrează valori negative.

(la 29-12-2018, Articolul 59 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 1, Articolul 84, Capitolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018 )

Articolul 60(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare.(4) Dispozițiile art. 59 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(la 29-12-2018, Articolul 60 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 2, Articolul 84, Capitolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 28 decembrie 2018, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1116 din 29 decembrie 2018 )

(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.

In aceeași emisiune a fost reluată problema recalculării pensiilor militare, cu referire la proiectul lui Leș depus în Senat. Un reprezentat al celor care au răsturnat guvernul Dăncilă, prezent în emisiune, a spus că în urma unei analize s-a constatat că sunt unele pensii militare nesimșite și că, in urma recalculării,acestea vor fi plafonate la nivelul ultimului salariu. 

Contrar multor decizii CCR, în emisiune s-a mai spus că nu ar fi constituțional să se micșoreze o pensie militară, aspect de mai multe ori subliniat pe acest blog.

Un alt reprezentat al puterii a reluat teoria indexării diferențiate a pensiilor, în general, teorie susținută si de unii comentatori ai acestui blog.. 

Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa în judecarea procesului intentat de SCMD împotriva miniştrilor Apărării, pentru iniţierea ordonanţelor 57/2015 şi 59/2017

Aşa cum am prevăzut în comentariile de la un topic anterior, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia lipsei competenţei materiale a Tribunalului în judecarea contestaţiilor împotriva ordonanţelor  de urgenţă.

La Curtea  de Apel, SCMD trebuie să completeze cererea, urmând paşii din Legea 554/2004, îndeosebi art. 9, dacă vrea ca instanţa să nu admită şi alte excepţii privind calitatea procesuală pasivă a pârâţilor.

Tribunalul Bucureşti

Părţi

Nume Calitate parte SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE Reclamant MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Pârât MIHNEA MOTOC Pârât GABRIEL BENJAMIN LES Pârât FIFOR MIHAI-VIOREL Pârât MIHNEA MOTOC  LA SEDIUL MINISTERULUI AFACERILOR EXTERNE Pârât GABRIEL BENJAMIN LES LA SEDIUL SENATULUI ROMANIEI - GRUPUL PARLAMANTAR PSD Pârât Şedinţe 19.10.2018 Ora estimata: 09:00 Complet: C35 Fond-CA Tip solutie: Declină soluţionarea cauzei

Solutia pe scurt: Admite excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti invocată de pârâtul Ministerul Apărării Naţionale. Declină competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel– secţia contencios administrativ şi fiscal. Fără cale de atac. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 19.10.2018. 
Document: Hotarâre  6539/2018  19.10.2018

Mircea Dogaru a obținut audiența la ministrul Tudorel Toader pentru valorificarea Deciziei nr. 20/2000 a CCR referitoare la egalitatea de tratament între militari si magistrati privind pensiile de serviciu

Aflat in studioul Realitatea Tv, intr-o emisiune în care ministrul Justiției,  domnul Tudorel Toader, a intervenit telefonic pentru a da lămuriri în lagătură cu efectele deciziei CCR,  referitoare la conflictul de natură constituțională pe care președintele Iohannis l-a generat,  prin scoaterea șefei DNA de sub autoritatea constituțională a ministrului justiției, domnului Mircea Dogaru i-a străfulgerat o idee genială, când l-a auzit pe TT spunând că nicio decizie a CCR nu rămâne fără efecte... și a întrebat:

MD: -Ce facem domnule ministru cu deciziile CCR care nici după 20 de ani nu sunt aplicate, așa cum este Decizia nr. 20/2000, care a statuat egalitatea de tratament intre magistrați și militari atunci când când legiuitorul a fost pe cale să dsființeze pensiile de serviciu ale magistratilor?
TT:- Asta este o problema care necesită o discuție separată.
MD:- Bine domnule ministru, o să vin la d-voastră cu tot materialul.

Redau mai  jos doar partea din Decizia nr. 20/2000, în care Curtea expune considerentele sale privind egalitatea de tratament între pensiile militare si pensiile de serviciu ale magistraților.

 .............Decizia CCR

2.b) Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curții Supreme de Justiție este criticat textul art. 198, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului că în România, ca și în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, "dreptul la pensie de serviciu îl au toate forțele de apărare a ordinii publice - armata, poliția și serviciile speciale". În acest sens, se arată că justificarea acordării și menținerii pensiei de serviciu, în cazul magistraților, rezidă în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcției de magistrat, caracteristică de altfel comună, astfel cum se arată în sesizare, pentru întregul personal al forțelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.

Din această argumentare rezultă ideea inegalității de tratament între magistrați și cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprimă magistraților dreptul de a li se stabili, în condițiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua să beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusă, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispozițiile normative ce se abrogă la data intrării în vigoare a legii.

Decretul nr. 214/1977 este aplicabil nu numai cadrelor din armată, ci și celor din sistemul Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Direcției Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției etc.

Examinând cel de-al doilea aspect al criticii de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că aceasta este întemeiată.

Astfel pensia de serviciu pentru magistrați, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca și pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilității în serviciu și a formării unei cariere în magistratură sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementărilor menționate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraților, respectiv militarilor care, în privința totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiția de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraților, cât și în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieșirii la pensie. În plus, în ceea ce privește acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii și a activității meritorii de ordinul "Meritul Militar", conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

Constatând că aceste elemente care diferențiază regimul de pensionare al militarilor și al magistraților de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asigurați, Curtea Constituțională reține că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare și pentru magistrați nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii și magistrați

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor și magistraților obligații și interdicții pe care celelalte categorii de asigurați nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activități ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-și crea o situație materială de natură să le ofere după pensionare menținerea unui nivel de viață cât mai apropiat de cel avut în timpul activității. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiași articol instituie pentru categoriile menționate de militari interdicția de a îndeplini alte funcții decât cele în care sunt încadrați, cu excepția cumulului prevăzut de lege, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, precum și interdicția de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizații ori societăți comerciale, cu excepția numirii în consiliile de administrație ale regiilor autonome și societăților comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naționale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta. În cazul magistraților, Constituția însăși, prin art. 124 alin. (2) și prin art. 131 alin. (2), prevede, ca o garanție a imparțialității magistraților, că funcția de judecător și, respectiv, aceea de procuror "[...] este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior". În același timp art. 112 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede că magistraților le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la conducerea unor societăți comerciale sau civile, precum și participarea la administrarea unor asemenea societăți.

Un alt element comun care justifică în mod obiectiv și rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraților și al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce privește regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esențial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuțiilor lor militarii și magistrații, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniformă și dreptul de a folosi, în condițiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraților, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora și al familiilor lor de a fi protejați în situațiile în care viața, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor amenințări. De asemenea, art. 129 din Constituție prevede că "Instanțele judecătorești dispun de poliția pusă în serviciul lor", iar în aplicarea acestor dispoziții constituționale art. 143 din Legea nr. 92/1992, republicată, stabilește obligația Ministerului de Interne în acest sens. În sfârșit, art. 239 din Codul penal, reglementând infracțiunea de ultraj, prevede în alineatul final agravarea pedepsei în cazul în care infracțiunea este "[...] săvârșită împotriva unui magistrat, polițist sau jandarm, ori alt militar".

Curtea Constituțională constată, pe de altă parte, că reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca și cea a pensiei de serviciu pentru magistrați, cu diferențele pe care această pensie le prezintă față de pensia comună de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalității cetățenilor în fața legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție. Această constatare se bazează pe specificul comun al activității militarilor și magistraților, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispozițiilor constituționale și legale aplicabile, impune celor două categorii profesionale obligații și interdicții severe, precum și riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv și rezonabil o diferențiere a regimului juridic de pensionare față de regimul stabilit pentru alți asigurați care nu sunt supuși acelorași exigențe, restricții și riscuri.

În această ordine de idei Curtea Constituțională, dând curs dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, referitoare la raportul dintre reglementările interne și cele internaționale, constată că principiul egalității în drepturi își găsește expresia în numeroase acte internaționale la care România este parte, printre care unul dintre cele mai recente este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 și ratificată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel această cartă, care prin art. 12 al părții a II-a reglementează între altele "Dreptul la securitate socială", prevede, de asemenea, la art. E al părții a V-a, denumit "Nediscriminarea", că "Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta cartă trebuie asigurată fără deosebire de rasă, sex, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, sănătate, apartenență la o minoritate națională, naștere sau orice altă situație". În vederea interpretării acestui text anexa (intitulată "Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privința persoanelor protejate"), care face parte integrantă din cartă, dispune cu aceeași forță juridică în sensul că "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie".

De asemenea, jurisprudența Curții Constituționale, referitoare la aplicarea principiului egalității în fața legii și al nediscriminării, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudența în materie, și ea constantă, a Curții Europene a Drepturilor Omului, că principiul egalității nu este sinonim cu uniformitatea și că pentru situații diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscându-se dreptul la diferență. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.

În același timp Curtea Constituțională constată că, față de asemănările subliniate anterior între situația cadrelor militare și cea a magistraților, avându-se în vedere și caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o rațiune suficientă care să justifice aplicarea unui tratament diferit magistraților față de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abrogă reglementarea privind pensia de serviciu a magistraților. Așa fiind, se impune concluzia că este nejustificată abrogarea prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale a dispozițiilor art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.

Într-adevăr, diferența de regim juridic ce se creează între pensia magistraților și pensia militarilor constituie, în condițiile înfățișate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalității de tratament juridic, ceea ce, în absența unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, în înțelesul conferit acestui text constituțional prin dispozițiile actelor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Între acestea figurează și prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al căror cuprins, conturat prin dispozițiile corespunzătoare ale anexei, cuprinde și dispoziția conform căreia "O diferență de tratament pe un motiv obiectiv și rezonabil nu este considerată ca discriminatorie". Din aceste dispoziții, care sunt obligatorii pentru statul român, făcând parte din dreptul intern, conform art. 11 din Constituție, ca urmare a ratificării Cartei rezultă că este discriminatorie diferența de tratament juridic ce nu se întemeiază pe un motiv obiectiv și rezonabil.

În același sens este de altfel și jurisprudența îndelungată a Curții Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (de exemplu, prin hotărârea pronunțată în cazul "Marks contra Belgiei", 1979).

De asemenea, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a stabilit că "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice". De asemenea, prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituțională a reținut că "principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite".

Constatând neconstituționalitatea dispozițiilor art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituțională observă totodată că această abrogare a reglementării legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistrați este contrară exigențelor actuale pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile magistraților, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.

Astfel, "Principiile fundamentale privind independența magistraturii", adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) și confirmate de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluțiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 și nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art. 11 că "durata mandatului judecătorilor, independența acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile și vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".

În mod asemănător, "Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independența, eficacitatea și rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, subliniind importanța independenței judecătorilor în scopul întăririi preeminenței dreptului în statele democratice și în considerarea art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și a "Principiilor fundamentale [ale Organizației Națiunilor Unite] privind independența magistraturii", anterior menționate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează să le adopte, și pe aceea "de a veghea ca statutul și remunerația judecătorilor să fie pe măsura demnității profesiei lor și a responsabilităților pe care și le asumă".

De asemenea, art. 6.4 din "Carta europeană privind statutul judecătorilor", adoptată în anul 1998, prevede că "În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecătoarei care a împlinit vârsta legală pentru încetarea funcției, după ce a exercitat-o ca profesie o perioadă determinată, plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională".

Din examinarea documentelor internaționale menționate, Curtea Constituțională reține preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independența și imparțialitatea judecătorilor, ținând seama că judecătorii se pronunță asupra vieții, libertăților, drepturilor, îndatoririlor și bunurilor cetățenilor. În acest context, o importanță deosebită o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remunerații și a pensiei adecvate pentru magistrați, precum și a garantării prin lege a acestora. De asemenea, Curtea Constituțională constată că în toate aceste documente principiile și măsurile stabilite cu privire la statutul și drepturile magistraților sunt puse în relație directă cu prevederile art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege.

În aceste condiții, Curtea Constituțională constată că, deși unele dintre documentele internaționale menționate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conțin și prin finalitățile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte și în tratate la care România este parte și, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 și 20 din Constituție.

Totodată, Curtea Constituțională reține că rațiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaționale avute în vedere în considerentele anterioare ale acestei decizii se află în convergență cu dispozițiile art. 123 alin. (2) din Constituție, conform cărora "Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii". Într-adevăr, aceste dispoziții constituționale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituționale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenței judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existența statului de drept, prevăzută prin art. 1alin. (3) din Constituție. Așa fiind, abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, contravine și principiului stabilit prin art. 123 alin. (2) din Constituție.

În sfârșit, Curtea Constituțională constată că argumentele care conduc la admiterea sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție se regăsesc și în poziția Guvernului care, în calitatea sa de inițiator al proiectului noii legi a pensiilor, nu a realizat nici o deosebire de tratament juridic între pensia de serviciu a magistraților și aceea a cadrelor militare, menținând ambele categorii. De asemenea, Guvernul, prin reprezentantul său, ministrul muncii și protecției sociale, în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului legii, a combătut propunerea făcută de unii parlamentari de a se abroga dispozițiile legale care reglementează pensia de serviciu pentru magistrați, atât prin argumente de drept comparat, cât și prin invocarea asemănărilor cu pensia de serviciu a militarilor, astfel cum rezultă din stenograma ședinței Senatului din 30 octombrie 1999. De altfel, Senatul a adoptat art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale în redactarea cuprinsă în proiectul înaintat de Guvern, așadar fără abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, ceea ce a determinat consecința aplicării dispozițiilor art. 76 din Constituție, referitoare la desfășurarea procedurii de mediere între cele două Camere ale Parlamentului.

De asemenea, în punctul de vedere comunicat Curții Constituționale cu ocazia soluționării de către aceasta a sesizării de neconstituționalitate formulate de Curtea Supremă de Justiție, Guvernul a considerat că sesizarea este întemeiată, concluzionând în sensul că "prevederile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care privesc abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale [...]".

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 11, al art. 16 alin. (1), al art. 20 alin. (2), al art. 123 alin. (2), al art. 144 lit. a) și al art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și al art. 2 alin. (3), al art. 17 și următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

1. Constată că dispozițiile art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sunt constituționale.

2. Constată că dispozițiile art. 198 din aceeași lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituționale.

Decizia se comunică Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și Curții Supreme de Justiție, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Definitivă și obligatorie.

Deliberarea a avut loc la data de 2 februarie 2000 și la ea au participat: Lucian Mihai, președinte, Costică Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stângu, Florin Bucur Vasilescu și Romul Petru Vonica, judecători.

	PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
	LUCIAN MIHAI