Showing posts with label Sef Stat Major. Show all posts
Showing posts with label Sef Stat Major. Show all posts

Jun 4, 2019

Prelungirea mandatului Sefului Statului Major al Armatei, neconstituțională

COMUNICAT DE PRESĂ


Ciucă sub drapel american






I. În ziua de 4 iunie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art.11 alin.(1) lit.d) și al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra excepţiei de neconstituționalitate a dispoziţiilor art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale.
Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei."

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ”cu posibilitatea de prelungire cu până la un an” din cuprinsul art.39 alin.(5) din Legea nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale este neconstituțională.

Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate și încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituție,  întrucât nu prevede condițiile și procedura de urmat pentru prelungirea mandatului șefului Statului Major al Apărării. Revine legiuitorului obligația de a stabili în mod clar aceste aspecte.

Mar 29, 2019

O instanță a ridicat decretele prezidențiale de numire/revocare a unor demnitari la rangul de acte de comandament militar.

Ministrul Apărarii Naționale a atacat în contencis administrativ decretul președintelui Iohannis, nu al sefului CSAT, prin care prelungise mandatul generalului Ciucă în funcția de sef al Statului Major al Armatei cu încălcarea procedurii stabilite de lege.
Stupoare!
După ce la primul termen, Curtea de Apel Bucurețti a suspendat Decretul prezidențial, deși putea să nu o facă, dacă nu avea indici rezonabili de nelegalitate, ieri a dat o sentință de inadmisibilitate :
”Respinge că fiind inadmisibilă în privință controlului judecătoresc în contenciosul administrativ asupra actelor de comandament militar definite de art.2 alin.1 lit.l) din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ”


Ce presiuni puteau interveni asupra judecătorilor ca să încadreze respectivul decret la categoria actelor de comandament militar, când teoria de specialitate îndeamnă la prudență în acest sens, mai ales că președintele emite un asemenea decret în calitate de președinte al României, nu de autoritate militară?

Foto Gțndul: Iohannis s-a întțlnit cu magistrații acum 2 zile pentru referendum

           „ Pentru a inlatura problemele aparute in jurisprudenta sub incidenta vechii legi, actuala lege a contenciosului administrativ defineste actul de comandament cu caracter militar in articolul 2 litera j), acesta reprezentand „actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei in timp de pace sau razboi ori, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar”.
            Din continutul acestei definitii, rezulta ca in sfera notiunii intra toate ordinele si instructiunile de serviciu privind masurile de pregatire a trupelor, mobilizarile si concentrarile de trupe, atribuirea si efectuarea de comenzi, manevre, exercitii si operatiuni militare.
            Ratiunea sustragerii acestei categorii de acte de la controlul de legalitate consta in a asigura spiritul de disciplina al subordonatilor, dar si „acele conditii de energie, capacitate, unitate si rapiditate necesare operatiunilor militare”.
            Este neindoielnic faptul ca restul actelor care emana de la autoritatile militare si care nu apartin celor definite prin art. 2 litera j) din Legea contenciosului administrativ vor putea fi atacate in fata instantelor judecatoresti de contencios administrativ. Este vorba despre actele contractuale, actele de gestiune incheiate de autoritatile militare cu diferite persoane in vederea aprovizionarii, pentru a se asigura functionarea serviciului de aparare nationala, actele de administratie militara sau actele autoritatilor militare cum ar fi cele care privesc numiri in grad, avansari, acte de sanctionare, de punere in retragere, de pensionare sau, in termeni actuali, acte legate de managementul resurselor umane.

Dicționar juridic
ACTE DE COMANDAMENT CU CARACTER MILITAR (contencios administrativ), sunt acele acte pentru înfăptuirea cărora legea a stabilit limite puterii discreţionare, anumite condiţii şi formalităţi necesare pentru ca actul să fie valid. Acestea pot fi: acte de comandament cu caracter militar făcute în timp de război (mobilizarea, mişcarea trupelor, concentrarea lor pe linie de atac sau de apărare, înaintarea sau retragerea etc.), şi acte de comandament cu caracter militar făcute în timp de pace (crearea de noi unităţi, desfiinţarea lor, transferarea lor dintr-o garnizoană în alta, delimitarea zonelor de recrutare, concentrări de trupe pentru exerciţii şi manevre etc.).


Jan 31, 2019

Ce se va întâmpla cu funcția de șef al Armatei după ce pe 31 01 2019 C.Apel București a dispus suspendarea decretului lui Iohannis



UPDATE 31 01 2019
Decretul de prelungire a mandatului șefului Statului 
Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, 
a fost suspendat de Curtea de Apel București.
În aceste condiții, generalul Laurian Anastasof va prelua funcția. Generalul Anastasof a fost consilierul ministrului Apărării, Gabriel Leș, iar în urmă cu două zile a fost numit noul locțiitor al șefului Statului Major al Apărării. Din 2013, el ocupase funcția de șef al Statului Major al Forțelor Aeriene... informează Defence

„Ambasadorul României în SUA, George Maior, a primit, luni, 22 09 2015, din partea șefului Statului Major General, general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă, Emblema de Merit ”Partener pentru Apărare”, clasa a II-a, în semn de apreciere a contribuției deosebite adusă la susținerea activităților armatei, precum și pentru promovarea valorilor naționale.”

Ministerul Apărarii l-a făcut pârât pe Iohannis pentru că și-a permis să emită un decret de prelungire a mandatului  de Sef al  Statului Major pentru generalul Ciucă, fără a respecta prevederea legală de a primi, în prealabil,  în acest sens,  o propunere a ministrului , avizată de Premier.
Generalul Ciucă a rămas ca un comod pe funcție, deși știe că nu este agreat de șeful său politic și civil, Benjamin Leș.
Se crede apărat de influența lui Iohannis, deși ar trebui să ia în calcul că instanța poate să dărâme tribuna pe care l-a urcat perdantul de la Cotroceni, chiar  pe data de 29 ianuarie.   Procedural,  la cererea reclamantului,  Curtea de Apel poate dispune, prin Incheiere, suspendarea provizorie a Decretului, până la judecarea pe fond a cauzei privind anularea decretului.
Asta înseamnă că generalul Ciucă este imediat suspendat din funcție și ministrul poate propune, dacă Ciucă tot nu-și dă demisia, un interimar la conducerea Armatei.

Nr. unic (nr. format vechi) :180/2/2019
Data inregistrarii11.01.2019
Data ultimei modificari:17.01.2019
Sectie:Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal
Materie:Contencios administrativ şi fiscal
Obiect:anulare act administrativ +suspendare dec. nr. 1331/28.12.2018
Stadiu procesual:Fond

Părţi

NumeCalitate parte
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALEReclamant
PREŞEDINTELE ROMÂNIEI KLAUS - WERNER IOHANNISPârât
ADMINISTRAŢIA PREZIDENŢIALĂPârât

Şedinţe

31 01 2019
Soluţie
„Respinge cererea de repunere pe rol că nefondată. Respinge excepţia inadmisibilităţii cererii de suspendare, excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantului şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială că nefondate. Ia act de renunţarea reclamantului la judecată capatului de cerere privind anularea Decretului nr. 1131/2018.  
Admite cererea în parte. Dispune suspendarea executării Decretului nr. 1131/2018 până la pronunţarea instanţei de fond. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. În cazul declarării, cererea de recurs se va depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţarea hotărârii se face prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei." 

Citeste mai mult: adev.ro/pm6v89

Citeste mai mult: adev.ro/pm6v89
29.01.2019
Ora estimata: 12:00
Complet: 9-Completul 4 Fond
Tip solutie:
Solutia pe scurt:
Document:     


Dec 28, 2018

Preaîndosariatul l-a înregimentat şi pe generalul Ciucă în statul profund?

Iohannis a respins toate propunerile ministrului Les pentru funcţia de şef al Statului Major al Armatei, funcţie pe care până la 31 12 2018 era numit generalul Ciucă Nicolae.
CSAT ia decizii prin consens, astfel că a fost suficient ca Iohannis să respingă propunerile, pentru ca acest organism să nu-l poată aviza pe noul şef al Statului Major.
Cu de la sine putere, Iohannis a dispus de unul singur prelungirea mandatului pentru Ciucă.
Se pune întrebarea? Cine va contrasemna decretul Preaîndosariatului?
Decretul preşedintelui, pentru a fi publicat în MO, trebuie contrasemnat de premierul Dăncilă.
Oare, generalul Ciucă va accepta acest joc politic mizerabil practicat de Iohannis?
Se ştia că  unii şefi ai Serviciului Secret al Armatei fac parte din statul profund. Oare şi şeful Statului Major era înregimentat în acest stat subteran?



Ca sef al statului, Presedintele emite acte prin care isi manifesta vointa sa. Articolul 100 din Constitutie prevede ca “Presedintele, in exercitarea atributiilor sale, emite decrete” ,care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale se contrasemneaza de primul-ministru.


Legea nr. 346 din 21 iulie 2006
 (art. 12): şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată. El este numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale, cu avizul primului-ministru, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an.
Iohannis nu are nici propunerea ministrului și nici avizul premierului pentru prelungirea mandatului lui Ciucă.

Jun 24, 2018

Ca șef al SMAp, domnul general Ciucă are partea sa de vină care a condus la demotivarea materială si plecarea din sistemul militar a cadrelor aflate în vârful piramidei profesionale.

Nu a ridicat un cuvințel public împotriva Anexei VI din Legea 153/2017 și a Ordonanțelor nr. 57/2015 și nr. 59/2017. 
Ca ironie a sorții, și dânsul va fi o victimă a OUG nr.59/2017.
Stie că sunt mii de rezerviști condamnați să moară cu o pensie plafonată la nivelul actual de sub 2000 de lei, pentru că doamnei LOV i s-a părut incorectă actualizarea pensiilor militare odată cu creșterea soldelor de grad și de funcție pentru cadrele militare aflate activitate?
l

Interviu de final de mandat cu general Nicolae Ciucă, șeful Statului Major al Apărării (SMAp):
Domnule general, s-a vehiculat în media, de ceva vreme, că șeful armatei va  trece în rezervă mai devreme, fără să-și ducă mandatul de șef al SMAp la capăt. Cât de adevărate sunt aceste afirmații?
Vă pot spune foarte clar că îmi voi încheia mandatul în conformitate cu prevedererile legii. Afirmațiile pe care le invocați au trezit interesul camarazilor noștri, dar acestea s-au întemeiat, din nefericire, pe un zvon care, întâmplător sau nu, a reușit să se propage și vă mulțumesc pentru posibilitatea pe care mi-o oferiți de a sublinia că, indiferent de circumstanțele favorabile invocate, nu voi ieși la pensie înainte de terminarea mandatului.
Se spunea că voi face acest lucru pentru a putea beneficia de unele avantaje financiare. Nu am venit în armată din rațiuni pecuniare și, deci, nu voi pleca pentru că aș putea avea unele avantaje financiare. 
Zvonistica aceasta pare să se întemeieze pe unele precedente, pentru că, anul trecut, unii comandanți de mari unități, la scurtă vreme după numirea lor în funcții, au preferat avantajele financiare ale unei pensii militare în locul comenzii.
Nu vreau să comentez decizia camarazilor mei, dar pot să vă spun că dacă eram atât de preocupat de aspectele materiale, puteam opta în acest sens în august 2017. Nu am făcut-o atunci, așadar nu o voi face nici acum sau mai târziu, pentru că, mai presus de orice, este vorba de onoarea și demnitatea militară.
În plus, întreaga mea educație militară se bazează pe un principiu care mi-a călăuzit pașii: nu renunța înainte de a-ți îndeplini misiunea! În termeni militari, nu ne retragem niciodată, atacăm pe alte direcții! Îmi voi îndeplini obligațiile care îmi revin până la finalul mandatului de șef al SMAp.
Nu e încă un motiv de bilanț, mai aveți câteva luni până la încheierea acestui mandat, dar dacă ar fi să enumerați câteva realizări și, firește, neîmpliniri, la care v-ați opri?
Sunt multe realizări în ultimii ani. A fost demarată o serie de activități care se adaugă acelora înfăptuite de cei dinaintea noastră pentru a întări statutul României de membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene, subliniind, prin oameni și fapte, credibilitatea armatei române.
Sunt multe demersuri legate de înzestrarea armatei, de ceea ce înseamnă nivelul de atingere a interoperabilității și nu puține au fost activitățile naționale și internaționale în care am fost implicați, atât pe teritoriul României, cât și în afara țării, reușind să stabilim elemente de profil operațional care sunt astăzi recunoscute.
Aș vrea ca discuțiile despre înzestrarea armatei să țină seama de complexitatea  domeniului, pentru că nu putem gândi simplist, în maniera aceea potrivit căreia dacă am dat niște bani s-a rezolvat problema înzestrării.
Nu e nici pe departe așa, e doar jumătate din problemă rezolvată, pentru că este necesar să fie luate în seamă chestiuni legate de asigurarea capabilităților, pornind de la elementele de logistică și mentenanță menite să asigure starea de operativitate a acestor capabilități, dar cel mai important lucru este pregătirea personalului care le utilizează.
Din această perspectivă, implicațiile sunt multiple și reverberează în instituțiile militare de învățământ, mai ales că nevoia pregătirii în domeniul tehnic, al informaticii se pune cu mai mare acuitate.
Dar indiferent de tehnica de luptă – Piranha, de pildă, nu mai este doar o mașină de luptă, ci una de o complexitate avansată, cu nevoi de conectivitate radio, digitală sau senzorială, iar armamentul nu mai este doar o chestiune de infanterie, ci poate fi vorba chiar de o „artilerizare” a infanteriei –, așadar este nevoie de o anumită înțelegere a acestei complexități la toate nivelurile, de la educație, instruire, utilizare până la asigurare logistică.
În ce situație se află programul de modernizare a fregatelor? Anul acesta, s-a anunțat, nu sunt fonduri.
Programul acesta a fost considerat ca fiind necesar a se dezvolta la pachet cu achiziția noilor corvete multifuncționale și, pentru că se vorbește foarte mult de offset, o șansă pentru creșterea numărului de locuri de muncă în țară, atunci s-a avut în vedere ca programul de modernizare a fregatelor să intre pe aceeași linie tehnologică destinată realizării corvetelor multifuncționale.
Complexitatea de care vorbeam este dată și de faptul că aceste capabilități nu se realizează dintr-o dată, ci într-o anume perioadă în care putem aborda fiecare detaliu al acestor elemente de înzestrare, rearanjând, în același timp, celelalte capabilități care se află deja în dotarea armatei române, multe vechi.
Este nevoie de capacitatea liderilor de la marile unități până la statele majore ale categoriilor de forțe și SMAp pentru a menține un echilibru funcțional între starea de operativitate a echipamentelor vechi și intrarea în dotare și exploaterea elementelor de tehnică și tehnologie moderne.
Nu e deloc simplu, am spus-o în mai multe împrejurări, dar ne bucurăm de faptul că avem personalul potrivit, care știe foarte bine ceea ce e de făcut, care are experiența necesară dar și multă voință și mai ales dorința de a se instrui în permanență.
O să vă dau un simplu exemplu. Până să intre în dotare avionul multirol F-16, scăzuse numărul celor care optau pentru Academia Forțelor Aeriene de la Brașov. Azi sunt trei-patru candidați care se confruntă pentru un loc în vederea formării ca piloți militari. Tehnica nouă generează competitivitate și oferă deschideri spre opțiuni diverse în cariera militară. Ei simt că merită să investească în formarea lor și este încurajator să vezi că încep să apară și rezultate.
Din acest punct de vedere, sunt demersuri începute în privința consolidării instituțiilor militare de învățământ, mă refer aici la cele din zona preuniversitară, care dau roade foarte bune, dar și la acelea din mediul universitar.
Nu am reușit – pentru ca m-ați întrebat și ce nu am reușit – să aducem acea parte de modernitate, de adaptare în instituțiile de învățământ militar care se ocupă de dezvoltarea în carieră pentru personalul armatei române. Cred că la nivelul școlilor de aplicații, la nivelul cursurilor postuniversitare cu pronunțat caracter militar sunt multe de făcut și acestea sunt preocupări importante pentru toți aceia care, de acum înainte, se vor afla în poziții de conducere în armata română.
Ați reușit să reînființați cele două colegii naționale militare, la Craiova și la Constanța, desființate în anii ’90.
Cred foarte mult în calitatea corpului didactic din învățământul militar și a absolvenților colegiilor naționale militare. Aceștia nu sunt deloc mai prejos de colegii lor de generatie, ci doar se formează într-un spirit aparte, care îi îndeamnă să prețuiască și mai mult cariera militară, aflându-se în slujba Țării, cu jurământ de credință depus cu mâna pe drapel. Suntem chiar în discuții pentru ca fiecărei categorii de forțe și comandament să îi revină câte un colegiu național militar, pentru că toate aceste simboluri puternice ne urmează toată viața.
Eu am absolvit liceul militar de la Craiova, care este, astăzi, în administrarea Comandamentului Comunicațiilor și Informaticii, așadar cu o viziune preponderent tehnică, ceea ce arată preocuprea noastră pentru implicațiile pe care avansul tehnologic îl produce în domeniul militar mai cu seamă. Dar fiecare elev va putea opta, desigur, pentru orice academie a categoriilor de forțe, pentru școlile de maiștri militari și subofițeri.
Pe de altă parte, o asemenea repartizare ar potența spiritul competitiv care există deja în colegiile naționale militare. Absolvenții acestor instituții militare liceale sunt un câștig pentru întreaga societate, chiar dacă nu vor alege, în cele din urmă, o carieră militară, pentru că s-au format într-o comunitate unde s-au conectat la valorile sacre ale instituției militare, într-un mediu disciplinat și corect, formându-se armonios pentru viață.
Am fost preocupat, de asemenea, de felul în care putem beneficia de experiența cadrelor militare în rezervă și retragere, implicându-mă în a-i determina pe toți comandanții de garnizoane să întărească legăturile cu personalul militar în rezervă.
Un militar rămâne militar, din punctul meu de vedere, chiar dincolo de perioada de activitate în instituție. El va continua să-și servească Țara. Chiar evit să vorbesc de militari în rezervă și retragere pentru că eu îi consider a fi în continuare militari și așa vor fi până la final. Pe de altă parte, ei rămân camarazii noștri și trebuie să contribuie la dezbaterea publică pe teme militare printr-o mai bună cunoaștere a efortului de dezvoltare instituțională, a schimbărilor și transformărilor suferite de organismul militar.
Nu se poate vorbi de armata română doar ca o structură în sine, ea trebuie integrată discuției privind sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, dar și unui context de securitate mai larg, care include, dacă vreți, inclusiv chestiuni complexe de complementaritate NATO-UE, domeniu în care experiența lor ar putea fi utilă.
Îmi propun să vă provoc la un exercițiu de imaginație: considerați că aveți în fața dumneavoastră un pesimist aflat la jumătatea carierei militare, debusolat, ar dori să-și continue cariera militară, dar, pe de altă parte, se întreabă de ce ar mai rămâne în armată… Cum l-ați determina să rămână, continuând să se dezvolte profesional? 
Eu consider că nu trebuie să existe foarte multă așteptare în a convinge eu pe cineva să rămână în sistemul militar. Ca să-ți duci cariera militară, pe care tu însuți ți-ai ales-o, la bun final, trebuie să fii determinat, să ai o motivație interioară profundă.
Prin tot ceea ce s-a realizat și a fost trecut în planurile vizând modernizarea armatei române, aducem în fața fiecăruia ceea ce urmează să se petreacă în instituția militară. Prin toate activitățile la care luăm parte, aducem în fața fiecărui militar locul în care ne găsim, felul în care ne-am convins aliații și partenerii că suntem în măsură să ne îndeplinim rolul asumat și, în plus, e nevoie ca fiecare militar în parte să demonstreze voința de a merge mai departe, de a reuși chiar și atunci când nu totul merge așa cum și-a imaginat.
Eu mă întâlnesc des cu militarii și le vorbesc despre datoria față de țară, de rolul și menirea noastră din momentul în care am optat pentru o carieră militară, iar studenților le împărtășesc viziunea mea despre felul în care ar trebui să-și construiască, tenace, propriile cariere. Unii sunt demotivați, deși au avut o opțiune clară, nu doar pentru colegiile naționale militare, dar și pentru academiile categoriilor de forțe.
Văd în jur unele inechități, inclusiv de natură salarială, iar pe de altă parte își doresc mai multă predictibilitate atunci când vine vorba de cariera militară.
Banii nu ar trebui să fie un scop în sine, mai ales atunci când discutăm de o carieră care este, prin excelență, una vocațională. Ceea ce am realizat de-a lungul carierei mele, împreună cu subordonații și comandanții mei, reprezintă valori care nu pot fi cumpărate, pentru că nu au preț.
Dacă unii nu reușesc să vadă predictibilitatea carierei militare, atunci cu siguranță vina ne aparține nouă, și mie, și tuturor celor care contribuie la formarea lor. Potrivit Ghidului carierei militare, sunt descriși pașii pe care un elev de liceu militar, de pildă, ar trebui să-i urmeze pentru a putea ajunge ceea ce și-a propus. Există opțiuni multiple, fie ca vorbim de o carieră într-un domeniu tehnic, în unul umanist, logistic sau în domeniul leadership-ului.
Am luptat foarte mult pentru așezarea temeinică a acestui mecanism. Putem discuta despre coerență și predictibilitate a carierei militare. Nu mai există numirea într-o funcție de către un individ sau mai mulți, doar pentru că așa doresc. E un proces de selecție, ierarhizare, de nominalizare a celor care sunt propozabili pentru o funcție, astfel încât s-a diminuat considerabil subiectivitatea implicită în astfel de situații. Eu nu pot numi într-o funcție nici măcar un soldat!
Este obligația noastră să le explicăm camarazilor noștri, dar și celor aflați încă în amfiteatrele instituțiilor militare de învățământ superior despre predictibilitatea carierei militare, întemeindu-ne pe regulile conținute de actele care ne guvernează parcursul militar.
Este foarte adevărat că au plecat din sistemul militar mulți militari care se aflau în vârful piramidei profesionale, a căror experiență putea fi folosită în continuare de instituția militară. Va trebui să găsim calea potrivită pentru a reuși să-i menținem în sistemul militar pe profesioniștii ale căror acumulări trebuie să fie puse în slujba instituției militare.
Din nefericire, s-a produs un anumit dezechilibru între nivelurile de salarizare pe categorii de personal. Ministrul apărării naționale a promis că se va implica și vom continua să analizăm și să găsim soluții astfel încât să existe o ierarhizare salarială corectă, așa cum trebuie să fie într-o armată NATO.
Nu vreau să promit nimic în sensul acesta, pentru că sunt elemente care depind de ceea ce înseamnă aplicarea noii legi a salarizării unitare și, în funcție de decizia politică luată, vom vedea rezultatele.
S-a discutat mult cu diferite categorii de militari, ministrul apărării naționale, la rândul său, a stat de vorbă cu militari din garnizoanele pe care le-a vizitat, știm problemele semnalate în privința salarizării și avem discuții cu toți factorii de decizie, astfel încât lucrurile să se îndrepte în această privință.
Totuși, v-ați gândit ce veți face după ce vă veți încheia mandatul în fruntea SMAp?
Să fii șeful SMAp este cea mai importantă demnitate în care se poate afla un militar de carieră, așa încât indiferent de ceea ce mi se va propune nu voi face altceva. Este sfântă onoarea și demnitatea de a fi fost șeful SMAp și consider că nu trebuie umbrită această poziție de afilieri de orice natură.

Aug 12, 2017

Seful Statului Major General se scuză lamentabil

 
Nicolae Ionel Ciucă
„Potrivit locului şi rolului pe care îl am in cadrul organismului militar, aria mea de responsabilitate şi decizie este focalizată pe capacitatea operaţională a Armatei.Din această perspectivă, mi-am putut manifesta din plin cunoştinţele şi puterea conferite de funcţia pe care o deţin, operând dezvoltări în planul respectării angajamentelor militare pe care le avem ca membri NATO. Astfel, Armata României a participat cu succes la misiuni şi operaţii internaţionale sau desfăşurate pe teritoriul naţional, a căror complexitate a condus la o îmbunătăţire semnificativă a pregătirii militarilor, subunităţilor, unităţilor, marilor unităţi şi comandamentelor, la creşterea interoperabilităţii cu structurile aliate şi partenere şi al gradului de credibilitate a armatei şi, implicit, a României.

În altă ordine de idei, potrivit Constituţiei şi legilor ţării, militarii nu au voie să se implice în actul politic, iar şeful Statului Major General are obligaţia, atât în plan moral cât şi legal, să genereze şi să menţină un climat de ordine, disciplină şi stabilitate în armată, dar şi de încredere reciprocă între instituţie şi personalul său. Prin urmare, deşi nu deţin pârghii de exprimare politică, sunt profund încărcat de responsabilitatea militarului cu gradul cel mai mare din armată, către care se îndreaptă privirile camarazilor atunci când nivelul de satisfacţie salarială sau din pensii este unul dezavantajos în raport cu privaţiunile serviciului militarNu am profilul omului care fuge de provocări sau care “rămâne în cort”, dar natura şi nivelul funcţiei mă obligă să fiu raţional şi să caut soluţii constructive, în care să se regăsească atât drepturile legitime ale militarului român, cât şi interesele generale ale societăţii, aşa cum sunt ele promovate de cei aleşi democratic, prin partidele politice şi organismele legal constituite ale puterilor statului.
Vă asigur că sunt călăuzit în viaţă de toate valorile militare şi civice pe care le-am asimilat de-a lungul carierei, că nu am cum să stau deoparte faţă de problemele cu care se confruntă personalul armatei de ieri sau de azi şi că foarte multe din lucrurile bune care se petrec în instituţia militară au în spate munca dedicată, consecvenţa şi asumările unor militari de carieră, legaţi sufleteşte de armată, chiar dacă deontologia profesională ne îndeamnă la discreţie şi modestie, iar din afară, poate, nu se simte atât de evident contribuţia fiecăruia dintre noi.
Voi face tot ce îmi stă în putinţă, astfel încât, prin forţa argumentelor, dialog constructiv, calm şi respect reciproc, dar şi animat de încrederea camarazilor, să determin factorul politic să adopte, într-un timp rezonabil, soluţii adecvate pentru toate inechităţile produse în ultimii ani pe fondul mutaţiilor legislative care au bulversat sistemul de pensii militare şi de salarizare.”
Antalya
OPINIA ADMINISTRATORULUI BLOGULUI

Din păcate, în ultimii doi ani, perioadă care coincide cu sefia domnului Ciucă la conducerea operativă a Armatei, aceasta și toate Forțele armate ale țării au devenit ciuca bătaiei de joc a politicienilor implicați direct sau indirect în conducerea instituțiilor care compun Forțele Armate, potrivit definiției date de Art. 118 al Constituției. 
Dacă mai stă puțin „în cortul” în care Ciolos a introdus Armata prin OUG nr. 57/2015, cort peste care Lia Olguța Vasilescu și-a ridicat poalele în acest an, și nu știm dacă poartă lenjerie intimă, prin Legea salarizării unitare și prin ordonanța de înghețare a pensiilor militare, domnul general este redus la rolul de păpușar(vezi grila de salarizare) a cărui atenție nu mai este focalizată pe capacitatea operațională a Armatei.

Cu ce mai apărați valorile fundamentale ale statului român, domnule general, pe care Forțele armate trebuie  să le garanteze, inclusiv democrația constituțională, dacă politicul vă alungă personalul militar activ și vă destructurează capacitatea operațională a Armatei?
Capacitatea operațională a fost atacată  încă din 9 decembrie 2015 când politrucii Motoc și Tobă au introdus peste noapte art. 40 în Ordonanța de Urgență 57/2015 care, prin plafonarea cuantumului pensiei militare între 65%/-85% din baza de calcul, a demotivat personalul militar activ să mai rămână în activitate până la vârsta standard de pensionare.
Nu v-am auzit scoțând o vorbuliță împotriva acelei ordonanțe și nu ne credeți naivi ca să acceptăm că n-ați făcut-o de teamă că politrucii vă vor acuza de implicare în politică. 
Din contră, ați permis ca politrucii din minister să cutreiere importantele garnizoane ale țării ca să mintă oamenii că ordonanța nu le afectează drepturile. Aveți curajul să informați rezerviștii cu  procentul  pensiilor militare micșorate prin recalcularea potrivit odioasei ordonanțe? Micșorare fată de cuantumul avut în plată, nu fată de cuantumul care li se cuvenea potrivit textului inițial al L 223/2015.
Revolta rezerviștilor s-a mai atenuat cu speranța că actualizarea pensiilor militare după aplicarea legii salarizării unitare va determina reechilibrarea pensiilor. Ce să vezi? Vine civila olteancă Olguța, care stinge și lampa în cortul în care vă încartiruise politicul, și anulează actualizarea pensiilor militare prin ordonanța 59...care îi poartă numele.
Invătați-i domnule sef profesional al Armatei pe politicieni ca, înainte de a lua măsuri care vizează personalul militar, să vă consulte. Nu vor, dați-le
peste „dește” cu Art. 118 din Constituție, tot atât de important ca si articolele care au impus intangilbilitatea salariilor și pensiilor magistraților.
Nu cred că vreo televiziune vă refuză dreptul de a da un drept la replică dezinformărilor pe care politicienii, ba și miniștrii politici ai Armatei și Internelor, le toarnă zi de zi în fața opiniei publice pe tema pensiilor militare.
Vă simțiți solidar cu recenții foști Sefi ai SMG, camarazii dvs, care vor avea o pensie militară de 4-5 ori mai mică decât pensia dvs din anul 2022? 
Ieșiți repede din cort, domnule general!

Huhu Rezea

Motivat, veniturile magistratilor pot fi reduse prin lege, a stabilit recent CJUE

 Oare, consilierii lui Nicușor și Bolojan nu au citit  Decizia CJUE,  pentru ca aceștia să decidă mai hotarât reducerea pensiilor pentru mag...