Pentru ca româna sa se vorbeasca si peste secole in Valea Timocului

Primul-ministru Victor Ponta s-a întâlnit joi, 17 07 2014, cu membri ai comunităţii de români din Valea Timocului. Victor Ponta a fost însoţit de primul-ministru al Serbiei, Aleksandar Vucici.
Pentru prima dată un premier al Serbiei a venit să stea de vorbă cu reprezentanții celor peste 300.000 de români/vlahi din Serbia și tot în premieră, un prim ministru al Romăniei a vizitat zona Timocului fiind prezent alături de primul ministru sârb la întâlnirea cu liderii organizațiilor românilor/vlahilor din Timoc, transmite Romanian Global News.

Floare de latinitate, revista tiparita la Novi Sad pentru romanii din Serbia

floare e latinitate 37



Redactor sef al revistei este poetul Vasile Barbu din Uzdin, Serbia.

Vasile BARBU

 

Poet, animator cultural, umanist şi traducător – s-a născut la 6 septembrie 1954, la Uzdin. Este licenţiat al Facultăţii de Litere din Novi Sad, secţia limba şi literatura sîrbă. Iniţiator al multor acţiuni culturale, care au făcut din Uzdin un fel de centru al limbii româneşti, a fondat Societatea literar-artistică Tibiscus, editura şi revista Tibiscus, revista Ginta latină şi Casa Limbii Române, Festivalul de poezie Drumuri de spice de la Uzdin. A publicat cîteva volume despre românii din Banatul iugoslav: Acum 35 de ani – schiţă monografică (1989), Activitatea corală din Uzdin – 1885-1990 – monografie (1990), Uzdin zic, Uzdin gîndesc (1999), Cronica handbalului uzdinian (1998), Sărbătorile bisericii noastre străbune (1999), Oameni de seamă ai Banatului (mai multe volume, din 1999 încoace) ş.a. A realizat şi publicat o antologie de versuri ale membrilor SLA „Tibiscus” – Atîtea lumi de vise, de cîmpuri şi de flori (1990), o carte de interviuri – Continente cu dragoste (1998), un volum de aforisme – Cu faţa la perete (1992). Volume de versuri: Refugiu în visele fecioarelor (1991), Aici totul e dor (1993) Botezul cîmpiei cu lacrimi de mătase (1994), Lacrimă la o margine de aşteptare (1995), Drumuri de spice (1996), Bătătorind drumurile ploilor (1997), În zodia bordeiului (1998), Catapetesme regăsite în sîngerarea cuvintelor (2000), Ultima noapte de păcat (2001), Cele mai frumoase poezii (2002), Omul fără drum (2004). Poezii în grai bănăţean: Năloagă în fondroc (2001) şi Ştroalie goalie (2006 – împreună cu Ionel Stoiţ). Catinca AGACHE

Dimitrie Crăciunovici, ofițer superior de armată, colonel în rezervă, președinte MDR din Serbia, solicită cetățenia română pentru românii din Valea Timocului.

Fragment din  articolul  ROMÂNII DIN SERBIABANATUL SÂRBESC, VALEA TIMOCULUI ŞI VALEA MORAVEI, de Petre CICHIRDAN, publicat recent în revista Cultura Vîlceană.

20 08 12 Ari Berg-Karadeniz Press

Biserica Ortodoxă Română din Isacova a fost sfinţită duminică de un sobor de preoţi al Episcopiilor Bisericii Ortodoxe Române “Dacia Felix” din Vîrşeţ şi din Râmnicu Vâlcea, în prezenţa membrilor expediţiei cultural-ştiinţifice “Pe urmele istoriei românilor” şi a aproximativ 100 de etnici români din zona Ciupria.......

Noua biserică din Isacovo

În perioada 17-19 august 2012, în comunitatea românilor din Republica Serbia, în organizarea Forumului Cultural al Râmnicului, al Societăţii culturale Anton Pann – Rm. Vâlcea, al Fundaţiei Culturale Lumina din jud. Mehedinţi şi al Clubului CIC din Curtea de Argeş, a avut loc expediţia cultural ştiinţifică sub genericul „Pe urmele istoriei românilor – în comunitatea românilor din Serbia”. Această acţiune este o mai veche dorinţă a ONG-urile culturale din judeţele Vâlcea, Mehedinţi şi Argeş de a întări legăturile de prietenie şi colaborare cu reprezentanţii oamenilor de cultură din comunitatea românilor din dreapta Dunării.

Înainte de a fi cazaţi la Zaecear, Dimitrie Crăciunovici a invitat delegaţia română să viziteze cetatea Felix Romuliana aflată foarte aproape de reşedunţa lui Milenco Ştefanovici, directorul ziarului „Vorba noastră”. Felix Romuliana a fost reşedinţa de vară a împăratului Galeriu (cetate romană din sec.IV, păstrată impecabil, una din cele mai cunoscute din Europa).

Col(r) Dimitrie Crăciunovici

Cuvîntul lui Crăciunovici în fața celor din delegația română:

Dimitrie Crăciunovici: „Permiteţi-mi să vă salut în numele MDRS (Mişcarea Democratică a Românilor din Serbia) şi în numele membrilor preşedenţiei care sunt aici; este vorba de domnul primvicepreşedinte, domnul Karabaşevici, şi secretara generală Persida Krstic. Mai este prezent preşedintele comitetului din Negotin, Mitkovici Negoişa şi Milenco Ştefanovici, directorul ziarului „Vorba noastră”, Florian Copcea - director adjunct la ziar, şi la urmă eu, Dimitrie Crăciunovici, de cinci ori reales şi rămas în funcţie (preşedinte
MDRS n.n), de meserie ofiţer superior, de armată, şi colonel în rezervă...Bine aţi venit şi să vă fie de
bine!
În al doilea rand vă rog ca la întoarcerea în ţară să spuneţi că noi aici ne luptăm pentru drepturile noastre naţionale, culturale-bisericeşti, că avem necazuri şi, trebuie să ştiţi, că va fi şi mai rău...La noi acum, cu ultimele alegeri, a câştigat partea de dreapta, iar pentru minoitatea română din Timoc va fi mult mai greu: s-a desfinţat ministerul pentru minorităţi. Acum chiar că avem nevoie de ajutor.
Anul trecut ne-au promis, pentru ziar, de la department, un ajutor de 10 000 lei. Noi am făcut contract
cu tipografia, banii n-au venit şi eu trebuie să plătesc din buzunar. Acum iar ne-au promis că ne dau aceşti bani…Acum ne ajută, la scos ziarul, domnul Copcea şi domnul Răducan. Acum este momentul să facem nişte înfrăţiri-colaborări. Vă amintiţi, eu nu am fost la Vâlcea de doi ani …de ce? am avut alegeri pentru consiliile naţionale, am avut recesământ, apoi o preînregistrare de organizaţie; altfel ne-am fi stâns! Acum avem iar activităţi:
Congresul nostru, al V-lea, unde avem în gând să schimbăm o mare parte din conducere, pentru că eu,
Persida şi Karabaşevici suntem de 21 de ani! Dorim să intre persoane tinere care au avut timp să se
formeze…care au făcut facultate în România…iar noi bătrânii să stăm ca un stâlp, ca ei tinerii să nu greşească. Cea mai mare greşeală ar fi ca organizaţia noastră să treacă la vlahi! Noi am fost dezbinaţi în trei grupuri: al nostru-românii din Timoc, al doilea- vlahi recunoscuţi numai prin limba română şi al treilea care susţine că vlahii nuau nici o legătură cu românii…un domn de la dumneavoastră mi-a zis de ce nu ne unim toţi românii din Serbia? I-am spus că o mare parte din vlahi vor să treacă la noi…Să zicem că-i primim; ce se va întâmpla, însă? Dacă îi primim acum, la al Vlea Congres, ei, având majoritatea şi o altă educaţie o să ne treacă să fim toţi vlahi. Dar vlahii sunt foarte bine primiţi de sârbi pentru că sunt consideraţi ca stâlpi preromânizaţi, lucru neadevărat…care sunt vlahi şi spun că sunt stâlpi românizaţi…Dacă România, nicicând nu s-a chemat Vlahia, ci numai Valahia şi doar o vreme…iar poporul nu s-a chemat vlahi sau vlohi, ci doar valahi…Rezultă că noi acceptând a fi vlahi înseamnă că suntem altceva
decât români…Ce înseamnă cuvântul vlahvlosit?...om păros! Un om de un nivel mult mai jos!...Asta trebuie să spuneţi în ţară! Noi trebuie acum să primim nişte ajutoare, deşi văd că România nu prea merge bine, dar ar fi bine pe cât putem, să ne ajutăm. Altă problemă este că « Departamentul românilor de pretutindeni » nu ne prea are în grija sa! De ce? Pentru că noi, românii din afară, nu putem vota în patria mamă… Diaspora, în jur de 3milioane, da! …Şi atunci România se ocupă mai mult de diaspora…Mai este o problemă. Să ni se dea şi nouă cetăţenia română! Bulgaria a dat 56 000 de paşapoarte bulgarilor din Serbia. La noi, în Timoc, unul singur a primit paşaport, care este căsătorit cu o româncă. Până pe 15 iunie trebuia să se deschidă Consulatul român la Zaecear…Nu s-a întâmplat până acum…Asta ar trebui dumneavoastră să spuneţi în ţară: ce se întâmplă cu românii din Valea Timocului? Nu este păcat de ei? Dacă secole nu am avut nici un drept, nici şcoală, nici mass media, nici biserică…Avem două biserici construite dar care nu prea sunt cunoscute! În schimb în Voevodina avem tot ce ne trebuie. De ce ? Pentru că Voevodina este un teritoriu mic, cu 33 000 de români şi asta nu înseamnă nimic pentru sârbi…Aici, unde suntem 300 000 nu avem nimic…La noi întotdeauna să veniţi, vă primim cu toată inima! ”

Din discursul lui Basescu catre romanii timoceni din Serbia

Basescu primit romaneste la Negotin-Serbia

Presedintele Traian Basescu a efectuat zilele trecute o importanta vizita in Serbia, vizita mai putin mediatizata, din pacate, in Romania.

Luni, la Belgrad, presedintii Basescu si Tadici au convenit ca  Belgradul are nevoie de ajutorul Bucureştiului pentru a ajunge mai repede în Uniunea Europeană, dar şi pentru a-şi reduce dependenţa energetică de Rusia. De asemenea, Porţile de Fier III este o alta initiativa lansată  la Belgrad de preşedinţii român şi sârb.

Marti, Traian Basescu a vizitat orasul Negotin, un fel de capitala a romanilor din Valea Timocului si s-a intalnit cu etnicii romani de acolo care nici ei nu sunt lamuriti ce sunt: romani, vlahi romani sau numai vlahi.

Ce le-a spus Basescu, printre altele, timocenilor

"Un lucru nu se poate face nici de la Bucuresti (...): responsabilitatea de a fi impreuna a minoritarilor romani. Aici este o chestiune de cum gandeste fiecare. Sigur, daca va uitati la patria-mama, veti vedea si acolo destula dezbinare, deci nu ma mira ca ea a trecut si la sud de Dunare.
Cred ca principalul obiectiv al minoritatii romane din Serbia ar trebui sa fie prezervarea valorilor lingvistice, a culturii si a obiceiurilor si atunci o disipare de diverse formatiuni si structuri, fie ele ale societatii civile, fie ele politice, nu face decat sa faca mai slaba capacitatea minoritatii de a mentine ceea ce este reprezentativ pentru natiunea romana. "

"Profit de interventia dumneavoastra pentru a face un apel la romanii din afara frontierelor in general, nu numai la cei din Serbia, sa stea uniti pentru a-si putea valorifica drepturile de minoritari intr-o tara democratica. Cu cat vor fi mai risipiti, cu atat vor avea resurse mai putine si cu atat vocea lor va fi mai slaba", a spus Basescu, intrebat de un reprezentant al comunitatii romanesti ce poate face Romania pentru apararea drepturilor minoritatilor.

"Daca vointa romanilor de la sud de Dunare este ca unii sa se autodenumeasca romani, iar altii vor sa se autodenumeasca vlahi, dintre vlahi unii spun ca sunt vlahi romani, iar altii ca sunt vlahi pur si simplu si ca nu au nimic comun cu Romania. Probabil foarte multi uita cum s-a chemat teritoriul de la nord de Dunare, care purta candva in istorie exact denumirea pe care ei si-o asuma spunand: 'Da, ne numim asa, dar nu suntem romani'. Ce vreau sa intelegeti, statul roman nu va face o strategie care sa dea solutii cetatenilor Serbiei.

Nu vom face niciun gest de amestec in treburile interne ale Serbiei, asa cum nu am accepta niciun gest ca cineva sa vina sa ne spuna: 'Ce faceti cu ceangaii si cu ungurii?'. Este exclus sa avem o asemenea strategie. Ce putem sa facem e ceea ce facem - a fost vremea cand ne-am batut sa fie recunoscuta minoritatea romana din Banatul sarbesc, acum incercam sa explicam pentru vlahi ca cei care se recunosc a fi vlahi romani au dreptul sa invete in limba materna, ca au dreptul la o biserica ortodoxa, parte a BOR, la mijloace mass-media, iar pentru cei care nu se recunosc a fi vlahi romani chiar nu avem ce sa le facem",
El a tinut sa precizeze ca Romania nu poate face nimic din ceea ce ea nu accepta pe teritoriul sau, dar poate ca la nivelul relatiei bilaterale sa faca tot ce se poate politic si diplomatic pentru ca "un adevar sa fie recunoscut".

"Speranta noastra este ca daca vor capta televiziunea nationala din Romania vor constata ca vorbesc aceeasi limba si atunci vor intelege ca au originea pe acolo, nu neaparat ca nu au o radacina. (...) in altceva nu ne vom implica. Ce putem sa facem, in momentul in care si minoritatea vlaha ar fi recunoscuta ca fiind parte a minoritatii romanesti, sa finantam direct proiecte in Valea Timocului. Nu vom face nimic din ceea ce noi nu acceptam pe teritoriul nostru",

La interventia unui reprezentant al comunitatii romanesti care a intrebat de ce romanii din Serbia nu pot avea cetatenie dubla, asa cum au maghiarii, Traian Basescu a raspuns: "Vom analiza. Vom lua nota de problema asta". 

Romanii ortodocsi din Valea Timocului, Serbia, au un Vicar administrativ

Decizie istorică cu privire la românii ortodocşi din Serbia de Răsărit. Duminică, 12 iunie, Episcopul locţiitor al Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix de la Vârşeţ, Doctor Daniil Stoenescu, a înfiinţat un nou post de Vicar administrativ pentru credincioşii români din Serbia, fiind vorba despre românii din sudul Dunării, mai exact din Timoc.

"Românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din Serbia, fiind repartizată teritorial în mod inegal. Astfel, circa 30 de mii de români locuiesc în Provincia autonomă Voievodina, la nord de Dunăre, şi se bucură de drepturi culturale şi naţionale (şcoli, biserici, mass-media), iar peste 300 de mii de români locuiesc în Timoc, pe văile râurilor Dunărea, Timoc şi Morava, fără a le fi asigurate drepturile culturale şi naţionale elementare. Situaţia acestei comunităţi a făcut obiectul dezbaterilor în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care, la 1 octombrie 2008, a adoptat Rezoluţia 1632 (2008) şi Recomandarea 1845 (2008), intitulate: „Situaţia minorităţilor naţionale din Voievodina şi a minorităţii etnice române din Serbia”.

Până în 1833, când provincia sud-dunăreană autonomă Marginea, populată preponderent de români, a fost anexată de statul sârb, românii din Timoc au ţinut administrativ-bisericeşte de Mitropolia Ungrovlahiei cu reşedinţa la Târgovişte, iar apoi la Bucureşti. Biserica Ortodoxă Sârbă a promovat o politică înverşunată de sârbizare a etnicilor români din această regiune şi s-a opus oricăror revendicări privind folosirea numelor româneşti şi a limbii române în cultul public bisericesc. În ultimele două decenii, mai multe parohii ortodoxe române au fost înfiinţate în Timoc, dintre care prima la Mălainiţa, comuna Negotin, în frunte cu protopopul Boian Alexandrovici."
Flux