ICCJ a reperat de urgenta onoarea justitiei, patata de dorel de Ploiesti

Soldățelul verde al războiului hibrid declansat de FR.

Reclamanta Popescu Gheoghita este din comuna Pucioasa, judetul Dambovita. 

Constitutia acorda doar Curtii Constitutionale atributul prevazut in art. 146 lit. f)

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

In exercitarea atributiilor sale constitutional, CCR nu poate confirma rezultatul unui sufragiu care a desemnat un presedinte care se declara impotriva ordinii constitutionale.

ICCJ. CSM sau Parchetul General nu pot emite norme interne de salarizare care sa infranga Legea nr. 153/2017 privind salariazarea magistratilor

Cu toate acestea, cele 3 organisme si-au permis să emita acte care au stabilit salarizarea pentru judecatori si procurori peste plafonul stabilit de dispozitiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, potrivit carora salariille judecatorilor si procurorlor  puteau fi majorate  in procentele prevazute pentru anii 2018-2022 cu conditia sa nu depaseasca salariul prevazut pentru anul 2022 in baza valorii de referinta din anul 2022. 

Au gasit o hotarare judecatoreasca definitiva data in baza legislatiei anterioare L 153/2017, in special OUG nr. 20/2016, de completare a OUG nr. 57/2015, pentru a identifica o noua valoare de referinta  sectoriala de 605, 225 lei pentru magistrati si s-au gandit ei s-o generalizeze pentru toti magistratii, incepand cu anul 2018, ca nu se permute discriminarea, nu?

Au ignorat ca art. 38 din Legea 153/2017 le permite sa jongleze cu valoarea de referinta sectoriala care se majora in perioada 2018-2022, dar nu le permitea sa depaseasca salariul la care trebuiau  sa ajunga in anul 2022, potrivit valorii de referinta stabilite de noua lege.

Este de noaptea mintii ca tocmai institutiile care conduc Autoritatea judecatoreasca si a Ministerului Public sa emita acte de salarizare pentru magistrati in baza legislatiei anterioare L 153/2017 si a unei hotarari judecatoresti care a aplicat tot legislatia anterioara.

Singura autoritate care s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea salarizarii pentru magistrati a fost Ministerul de Finante prin recenta Nota de informare, pe care am prezentat-o  pe blog in articolul

https://www.huhurez.com/2023/08/ministerul-de-finante-cere-eliminarea.html

Nu au trecut decat cateva zile si ROJUST, o asociatie a personalului din justitie, a emis un comunicat sub semnatura presedintelui ei, d-na Mioara Iolanda Grecu, judecator pensionar,  in care justifica lamentabil salarizarea magistratilor, pentru a reduce la tacere vocea celor din Ministerul de finante.

Prin prisma celor de mai sus, identificati grozaviile juridice spuse de ROJUST:

"În ceea ce priveşte reîncadrarea magistratilor, începând cu anul 2018 prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017, prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie chiar din cuprinsul Notei rezultă că aceasta s-a făcut prin identificarea unui nou maxim în familia ocupaţională „Justiţie”, rezultat prin lămurirea dispozitivului unei hotărâri pronunţate într-un litigiu având ca obiect acordarea valorii de referinţă sectorială de 605,225.

Ca atare, la baza acestor acte administrative stă o hotărâre judecătorească, definitivă şi executorie care se bucură de autoritate de lucru judecat şi care a fost supusă controlului prin formularea unei cereri de lămurire, iar egalizarea la nivelul maxim astfel stabilit a celorlalti magistraţi s-a făcut în temeiul deciziei nr. 794/15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că prin această decizie, tot ca urmare a unor deficienţe legislative, s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.

S-a reţinut în considerentele deciziei sus-menţionate, care este definitivă şi general obligatorie, la punctul 32, că urmare a neconstituţionalităţii art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare „, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3 ind. 1 alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică."

Judecătorii și instituțiile care înfăptuiesc justiția dau sentințe și ordine care înfrâng legea salarizării în favoarea lor

O sentință pronunțată de o instanță din Dâmbovița, rămasă definitivă după respingerea recursului de către CA Ploiești, care a stabilit că plafonarea salariilor judecătorilor și asistenților judiciari, potrivit art. 38 alin (6) din L 153/2017,  se aplică numai drepturilor salariale stabilite potrivit acestei legi, nu și drepturilor stabilite prin hotărâri judecătorești în baza legislației anterioare, a fost temei pentru ministrul liberal,  Cătălin Predoiu, să emită anul trecut un ordin prin care a dispus calcularea salariilor tuturor judecătorilor și asistenților judiciari cu valoarea de referință de 600 lei, reglementatà de abrogată L 284/2010.

Ordinul emis recent de președinta ICCJ este de fapt o actualizare a Ordinului emis de Predoiu.

Dacă Guvernului îi e teamă să aplice uniform Legea salarizării, reîntronarea disciplinei salarizării in instantele de judecată trebuie impusă prin viitoarea lege a salarizării, reformă cerută pentru cererea nr.4 de plată PNRR.

Artificiul este evident tras de păr pentru a eluda Legea 153/2017. Astfel că, judecătorii sunt singurii salariați din România care-și calculează salariile cu valoarea de referințà dintr-o lege abrogată, în loc de valoarea salariului minim pe economie, și cu coeficientii din L 153/2017.

Deep State din SUA continuă să-și apere rețeaua de "Agent of changes" din justiția românească

 Revenirea democraților la putere în SUA a determinat reluarea prostului obicei al Departamentului de Stat de a se amesteca în justiția din România prin intermediul funcționarilor ambasadei sale de la București.

Ne dezobișnuisem în ultimii ani de comunicatele de falsă îngrijorare a ambasadorilor americani privind situația politică sau starea justiției din țara noastră. Iată că o măsură internă din sistemul de justiție, măsură care a lovit intr-un agent al schimbării din rețeaua americană, respectiv în judecătorul activist Danileț, readuce în prim plan Ambasada SUA ca apărătoare a agenților schimbării din justiția românească.

Poate se găsește vreun oficial român să le reamintească celor care nu au avut nicio reacție fată de abuzurile de pe vremea "procuroriatului" lui Kovesi că: 

"Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei" (art. 133 alin. 1 din Constitutie, republicata) ...

Scandalos! Rețeaua americană „Agent of changes” din Justiția româneasca înlocuiește SIPA

 HUHU REZEA  SÂMBĂTĂ, APRILIE 06, 2019 

 50 COMMENTS

Reluare....un articol publicat pe blog pe data de 04 04 2016. Se vede cât de tare s-a înfipt Deep State din SUA în justiția românească. Rețeaua „Agent of change”  din rândul magistraților o puteți vedea deja consolidată pe treptele instanțelor, protestând ilegal

Danilet si Camelia Bogdan,  straini in noapte la Karaoke(si video)

Multi se intreaba de unde tupeul unor reprezentanti ai parchetelor si ai instantelor judecatoresti de a aplica discretionar si selectiv legea penala?

Altii se intreaba de ce ambasadorii americani de la Bucuresti sustin incalcarea principiului separatiunii puterilor in stat, condamnand orice incercare a Legislativului din România de a restabili echilibrul intre autoritatile statului si de a tempera abuzurile pe care si le permit unele institutii ale sistemului judiciar?

Oare de ce a fost aruncat la gunoi votul a peste 7 milioane de români la referendumul din 2012?

Raspunsul il avem dintr-un interviu pe care Cristi Danilet, judecator in CSM, l-a acordat in luna noiembrie 2013 in Ziare.com, la intoarcerea de la o reuniune de la Praga a CEELI Institute (Central & Eastern European Judicial Exchange Network), o organizatie non-guvernamentala aflata in legatura directa cu Departamentul de Stat al SUA, interviu pe care l-a reprodus pe blogul sau sub titlul „Afara cu coruptii!” – interviu Ziare.com.

Citam din acel interviu:

-Reporter Ziare. com; Ce s-a discutat la reuniunea de la Praga?

Judecator Cristi Danilet; „Statele Unite investesc in mai multe programe din Europa pentru dezvoltarea democratiilor si in special a celor din tarile din centrul si estul Europei. Unul dintre programe este cel din cadrul CEELI Institute (Central & Eastern European Judicial Exchange Network), o organizatie non-guvernamentala aflata in legatura directa cu Departamentul de Stat al SUA.

In 2008, eu am participat in Statele Unite la un program similar, la finalul caruia mi-am obtinut si certificatul de magistrat pregatit in domeniul anticoruptiei judiciare. Acum insa se doreste mai mult decat atat, si anume institutionalizarea in Europa a acestui tip de pregatire.

La Praga s-au reunit judecatori din tarile aflate inca in tranzitie dupa caderea comunismului. Au fost invitati cate 1-2 reprezentanti din 15 state, pentru training si schimb de experienta. Doi judecatori cu cariere in magistratura de peste 20 de ani, unul din SUA si unul din Olanda, ne-au spus cum stau lucrurile la ei, incepand de la independenta justitiei si mergand pana la chestiuni de integritate. Ne-au vorbit despre cat de curajosi trebuie sa fie judecatorii in functie.

Intentia este sa se constituie un fel de retea europeana pentru aceste state, iar noi, la randul nostru, sa devenim un fel de experti pentru colegii nostri din tara. „Agent of changes” se numesc, adica oameni care pot sa schimbe lucruri la ei in tara.

Din Romania am fost invitat eu si doamna judecator Camelia Bogdan, despre care s-a scris in presa cu ocazia celebrului dosar Sorin Ovidiu Vintu. Noi am fost de acord sa facem parte din aceasta retea, urmeaza sa ne intalnim cu totii din nou in luna decembrie.”

Constatam din spusele judecatorului Danielet ca SUA si-a creat o retea de agenti in randul magistratilor din România, care nu se supun numai juramântului pe Constitutia României ci si unor comandamente straine, necontrolate de vreo autoritate româna.

Putem astfel avea raspunsul de ce DNA aplica selectiv legea penala  si tine la sertar dosare in nelucrare, de ce unii judecatori dau sentinte aiuritoare, ca in dosarele „ICA” si „Microsoft”, de ce judecatoarea Camelia Bogdan a fost teleghidata in cateva zile sa judece dosarul ICA.

Isi propune oare vreun parlamentar sa ceara infiintarea unei Comisii de ancheta pentru identificarea intregii retele americane din rândul magistratilor si care sunt obiectivele pe care le urmareste in România?    

ICCJ a retrogradat-o pe Laura C Kovesi la gradul de procuror de pe lângă tribunal.

Acesta a fost gradul profesional avut când Băsescu a selectat-o pentru funcția de procuror sef -DNA.

Laura Codruța Kovesi nu a fost în stare să obțină prin examen gradul profesional de procuror de parchet de pe lângă ICCJ.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a respins la data de 06 11 2018 cererea depusă de Laura Codruţa Kovesi de recunoaştere a gradului profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ). Ulterior. Kovesi a atacat decizia CSM la Curtea de Apel București și a câștigat. Decizia CAB a fost desființată ieri de ÎCCJ.

Laura Codruța Kovesi își poate pierde funcția de procuror- șef EPPO pentru că nu mai îndeplinește condiția de a avea "calificarea  necesară pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective"KO

ICCJ

Numărul dosarului: 

8930/2/2018

11.11.2021

9:00

Complet de judecată: Completul nr.8 NCPC Numărul documentului de soluționare: - Data documentului de soluționare: 11.11.2021 Tipul documentului de soluționare: Hotarâre Soluție: Admitere recurs - Admitere recurs - cu casare Detalii soluţie: Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinţei civile nr. 1348 din 09 aprilie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Casează sentinţa recurată şi, în rejudecare: Respinge acţiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruţa, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2021.

 

Interviu devastator la BBC cu Kovesi

Baroul București va boicota ședințele de judecată ale completului de la ICCJ care l-a condamnat pe av. Roșu în dosarul Băneasa.

Aceasta este declarația de suspect în dosarul Băneasa a condamnatului Paul Lambrino, nepotul regelui Carol al II-lea și al aristocratei Zizi Lambrino, prin care a convins un complet al ICCJ să-l condamne la 5 ani închisoare pe avocatul Roșu Robert, care asigurase asistență juridică în întocmirea contractului de cesiune de drepturi către omul de afaceri Remus Truică, fost șef de cabinet în Guvernul Nastase.

 

                                                                       Av. Robert Roșu

Pe vremea mea dacă foloseai pleonasmul "respectarea legalității"

 erai deja restanțier la Teoria generală a dreptului. 

„M-a convins Robert Roşu care mi-a spus că am nevoie de un avocat ca ei pentru a câştiga şi că fără ei nu o să obţin nimic. Că am nevoie de un avocat de care oamenii să se teamă , inclusiv la instanţă şi că avocaţii „mici” se tem să lupte cu astfel de oameni puternici. Mi-a spus că au oameni în presă care pot să ajute la imaginea mare care va influenţa decizia la curte. Mi-a spus că Andronic Dan lucrează cu ei şi că are un trust de presă cu 50 de oameni care poate să ne ajute în acest fel. Mi-a spus de asemenea că soţia primului ministru Tăriceanu lucrează la firma lor de avocatură, pe care am şi văzut-o apoi de două ori la sediul firmei de avocatură. A vrut să îmi arate astfel că firma lor este puternică, că la ei lucrează oameni importanţi. Truică a confirmat cele spuse de Robert Roşu. Nu mi-a convenit că doamna Tăriceanu lucrează la firmă pentru că soţul ei, primul ministru, îl avea drept consilier pe Radu Duda”, este declarația de suspect dată în dosar de Paul Al României și citată în rechizitoriul DNA.

Reacția Uniunii Naționale a Avocaților din România este vehementă.

UNBR consideră inacceptabilă represiunea de natură penală asupra avocatului pentru consultațiile și susținerile făcute în calitate de reprezentant. Discrepanța radicală între cele două hotărâri judecătorești privindu-l pe avocatul Robert-Mihăiță Roșu arată slăbiciunile sistemului, cu consecințe grave asupra credibilității justiției

Comisia Permanentă sprijină orice demers pe care Baroul București îl va întreprinde în sensul de a protesta activ, prin orice mijloace, inclusiv prin neparticipare la ședințele de judecată ale completului care a dispus condamnarea avocatului pentru demersurile de consultanță și reprezentare întreprinse în exercițiul profesiei

UNBR va sesiza Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii pentru a efectua o verificare temeinică privind felul în care au fost administrate probele în cauza respectivă.

Reacția judecătoarei Adriana Stoicescu de la Tribunalul Timis.

"Nu am comentat și nu voi comenta niciodată hotărâri judecătorești. Dacă ceea ce se vehiculează este adevărat, adică judecători audiați ca martori, renegându-și propriile decizii, în condițiile în care respectivele hotărâri au rămas definitive, înseamnă că putem pune lacăt pe România.

Un lacăt ruginit, care să sigileze definitiv o țară în putrefacție. Am spus-o, o repet: plătim acum prețul mizeriilor în care ne-am complăcut. Al anilor în care am închis ochii, pentru că, dacă mie nu mi se întâmplă, înseamnă că nu există. Este cutremurător să înțelegi că lașitatea, compromisul au fost cuvinte de bază în anii precedenți, în care, vegheați de niște protocoale absolut infecte, justiția a fost, de fapt, tratată ca anexăa puterii politice, luată în derâdere.

Au fost colegi judecători și procurori hăituiți, reținuți, arestați. Ați văzut vreun coleg să îi apere? Ați văzut un comunicat, al oricui, de oriunde, care să îi susțină? Tăcem, complici cu un sistem pervers, care azi mă amenință că s-ar putea ca răbdarea lor să se termine. Așa, și ? Ce veți face? Ceva nou? Sau aceleași mizerii?

Este inimaginabil că într-un stat ce se pretinde de drept, ani întregi, justiția penală să fie influențată de protocoale și nimeni din sistem să nu reacționeze. Furia oamenilor împotriva judecătorilor de acolo izvorăște. Din incapacitatea noastră de a ne opune a timp distrugerii ideii de dreptate. Nimeni nu ar critica judecători sau hotărâri dacă asupra întregului sistem nu ar plana suspiciunea că toți suntem lași și, în acest mod, părtași.

Nimeni nu ar avea ceva cu pensiile sau salariile noastre dacă ar ști că răspundem pentru erorile de judecată, uneori gosiere.

Azi cerem să fim respectați, după ce ieri am întors capul și ne-am prosternat în fața unor personaje care au terorizat o țară și care au întinat însăși ideea de justiție. Azi cerem discreție, după ce ieri tremuram în fața dosarelor, neștiind dacă e bine să dăm soluția exact cum trebuie și cum simțim sau cum ar fi bine să sune, pentru liniștea noastră.

Nu, nu suntem atacați noi, ci lașitatea noastră, pasivitatea, infatuarea, suficientă. Iar acum lucrurile se vor tranșa. SIIJ va dispărea, lupta anticorupție se va relansa, cu motoarele turate.

Următorii pe listă vom fi noi, judecătorii care vorbim. Și, la cum merg lucrurile, nu va avea cine să ne apere. Mă întreb dacă am merita să fim apărați...” a scris judecătoarea Adriana Stoicescu, pe Facebook.

Să urcăm cu căruțu' pân'la căsuța lu' Cîțu

Familia Cîțu se află în centrul unui scandal monstru din cauza nefăcutelor făcute de fiul lor Florin, numit ministru la Finanțe, unde altundeva dacă părinții lui au deținut Case de schimb valutar în Râmnic.
Vasile cel Mic a ajuns să reorganizeze un intreg departament juridic al Ministerului de Finanțe, pentru că acesta și-a propus să sprijine Ministerul Silviculturii în procesul de la Judecătoria Brezoi,  prin care se cere anularea titlui de retrocedare pentru familia Câțu Vasile și Elena a cca 50 ha de teren forestier,  situat lângă Lacul de acumulare al Hidocentralei Lotru și lângă pârtia de schi construită pe vremea ministresei Elena Udrea. 

Din start, Câțu cel Mic se afla în incompatibilitate cu funcția de ministru de Finanțe, având în vedere că acest minister este în conflict juridic cu familia Câțu, mai ales că terenul retrocedat a fost deja donat, cca  1/2,  către ministrul Vasile cel Mic, așa cum rezultă din declarația sa de avere.

Părinții locuiesc la o distanță de 18 km de Rm Vâlcea, în comuna Golești, pe soseaua către Curtea de Arges, dar cocoțați într-un vârf de deal, dincolo de îzvorul Râului Simnic, într-un cătun numit Tulei. 

Pe net se găsesc imagini cu drumul ce duce spre casa Cîțuleștilor, trecuta la avere pe numele lui Vasile cel Mic, pentru a ilustra conflictul cu primarul liberal al comunei Golești, care nu vrea să modernizeze drumul de câteva sute de metri ce urcă, pe lângă hududoaie, până la casa lui Vasile cel Mare. 

Florin vine pe acasă... când îl lasă treburile țării. Plăcerea lui este, spune tac-su, să plimbe câinele prin pădurea de dincolo de cărăruia ce trece pe lângă casă.

Cum se pedepsește penal nerespectarea hotărărilor judecătorești privind pensiile

Noul Cod penal a reunit în același articol mai multe ipoteze ale infracțiunii, anterior acestea fiind prevăzute în alte legi speciale.

Art. 287

Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti

(1) Nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti săvârşită prin:

a) împotrivirea la executare, prin opunerea de rezistenţă faţă de organul de executare;

c) refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligaţie conform legii;

f) nerespectarea hotărârilor judecătoreşti privind stabilirea, plata, actualizarea şi recalcularea pensiilor;

se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Principiul general în materia executării hotărârilor judecătorești este că aceasta are loc de bunăvoie. În situațiile în care cel care trebuie să execute o astfel de hotărâre refuză să dea curs celor menționate în dispozitivul ei, legiuitorul a prevăzut remedii de natură să conducă la o executare promptă și, în cazuri excepționale, să sancționeze comportamentele contrare legii, chiar pe calea dreptului penal. I
Infracțiunea generală în materie, care reunește cele mai multe ipoteze, este cea de nerespectare ahotărârilor judecătorești, prevăzută la art. 287 C. pen.

După cum se vede, actele de impotrivire sau refuz de sprijin, definite la literele a) și c) ale art. 287, presupun declanșarea deja  a executării silite a unei hotărâri judecătorești.

In cazul hotărârilor judecătorești care privesc stabilirea, plată, actualizarea și recalcularea pensiilor, lit. f), simpla nerespectare a dispozitivului unei hotărări judecătorești de către Casele de pensii întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, dacă partea interesată depune plângere penală.

Soluția este notificarea Casei Sectoriale cu hotărărea rămasă definitivă, chiar dacă și CSP-urilor le-a fost comunicată din oficiu jotărârea rămasă definitivă. 

Casele Sectoriale nu au decât varianta executării benevole a hotărârii judecătorești.

Totuși, Casele Sectoriale pot face contestatie la executare, chiar dacă nu s-a început executarea silită impotriva lor, în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu. In cazul acesta interpretarea o asigură o instanță.

Altfel, refuzul CSP de a pune în executare hotărârea sau aplicarea parțială sau eronată a dispozitivului hotărârii  judecătorești vă dă dreptul să depuneți plângere penală la Parchet.

Am impresia că unele Case Sectoriale  se cam joacă cu focul, din cauză că nu au asumat pericolul penal ce pândește din art. 287 lit f). 
Interpretarea dispozitivului unei hotărâri judecâtorești definitive referitoare la stabilirea, plata, recalcularea, actualizarea pensiilor militare nu e de competența Caselor Sectoriale, ele având posibilitatea sesizării instanțelor, pe calea contestației la executare, în cazul în care sesizează soluții neconforme cu legea. 

Iohannis și Dorneanu, perpendiculari la bilanțul ICCJ

Discursul presedintelui ICCJ, doamna Corina Corbu, și al lui Iohannis.

CCR este singurul reper instituțional care garantează păstrarea ordinii constituționale, grav perturbată în ultimul deceniu de președinți și premieri abuzivi, instițuții din sistemul judiciar, servicii, instituții media și influențe străine tutelare.

Cristian Winzer, fost secretar de stat în MAE... despre sâsâiala lui Predoiu în „noaptea, ca hoții”

Intreg articolul aici

1.4. Memorandumul SFIDEAZĂ grolosan cele statuate de CCR prin Decizia nr. 33/2018, expunând PROFUND DENATURAT realitatea obiectivă și concluzionând că ”deși constituirea unei astfel de secții este un demers care, în sine, a fost consemnat ca fiind constituțional, parametrii în care aceasta își desfășoară activitatea contravin modului de organizare a parchetelor în România și principiului controlului terarhic”. Nota 1 pentru ”fundamentarea” pretins juridică, neargumentată nici măcar politic la un nivel satisfăcător.1.4.1. Ceea ce NU consemnează memorandumul este că prin Decizia nr. 33/2018, CCR a RESPINS excepțiile de neconstituționalitate și a arătat că prin înființarea acestei secții speciale NU sunt încălcate nici prevederile Constituției României și nici tratatele internaționale la care România este parte.
1.4.2. Mai mult decât atât, Curtea a apreciat și OPORTUNITATEA înființării noii structurii, COMPLET DEPOLITIZATĂ, reținând că aceasta ”constituie o GARANȚIE legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului. Se asigură, pe această cale, o PROTECȚIE ADECVATĂ A MAGISTRAȚILOR împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârșite prin sesizări/denunțuri arbitrare și se asigură o practică unitară, la nivelul acestei structuri de parchet, cu privire la efectuarea actelor de urmărire penală pentru infracțiunile săvârșite de magistrați” (paragraful 141 din Decizie).

1.4.3. Ceea ce iar NU se consemnează în acest memorandum este că prin O.U.G. nr. 90/2018 au fost prevăzute măsuri legislative pentru operaționalizarea secţiei, proiectul de lege pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 fiind AVIZAT FAVORABIL de CSM (Hotărârea nr. 1037/2018 a Plenului CSM). În data de 13 martie 2019, CCR s-a pronunţat asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, obiecție formulată de un număr de 92 de deputați. CCR a RESPINS obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru aprobarea O.U.G. nr. 90/2018 este CONSTITUȚIONALĂ.

1.4.4. Aceste așa-zise ”argumente de legislație națională” au fost deja clarificate prin decizia definitivă și general obligatorie a CCR, care confirmă, printre altele, că:

– ”Împrejurarea că, în urma înființării acestei noi structuri cu competențe proprii de investigare, o structură de parchet preexistentă pierde o parte dintre competențele sale legale NU constituie o problemă de constituționalitate. Atâta vreme cât respectiva structură de parchet NU are o consacrare constituțională, fiind înființată și funcționând tot ca rezultat al opțiunii legiuitorului ordinar, aspectele legate de competențele sale rămân în sfera de decizie a legiuitorului, în temeiul prevederilor constituționale cuprinse în art. 131 alin. (2), potrivit cărora „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.” (paragraful 128 din decizie),

– ”Din analiza coroborată a tuturor acestor norme rezultă că procurorul șef de secție din structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este SUBORDONAT conducătorului acestui parchet. Așa cum s-a precizat mai sus, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, astfel că procurorul șef al acestei secții este SUBORDONAT IERARHIC procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.” (paragraful 149 din decizie),

– ”(…) autorii sesizării își formulează critica pornind de la PREMISA GREȘITĂ că modalitatea de numire a procurorului șef determină „independența totală față de Parchetul din care face parte”. Or, împrejurarea că procurorul șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție este numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul art. 88 1 alin. (4) din legea supusă controlului de constituționalitate (…) NU prezintă relevanță din perspectiva aplicării dispozițiilor art. 132 alin. (1) din Constituție. Cu alte cuvinte, indiferent de modul de numire în funcțiile de conducere în cadrul parchetelor, potrivit principiului constituțional al CONTROLULUI IERARHIC pe care se fundamentează activitatea procurorilor, TOȚI ACEȘTIA SUNT SUBORDONAȚI procurorului general al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J.”(paragraful 150 din decizie).

1.4.5. Înțelegem cu toții că deranjează tocmai împrejurarea că această secție este SINGURA structură a Ministerului Public COMPLET DEPOLITIZATĂ, procurorul șef fiind numit de Plenul CSM (iar NU de Președinte, la propunerea ministrului justiției, cu avizul CSM, cum se întâmplă în cazul procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT), dar să vii cu astfel de ”motivări danilețiene” sfidează însuși bunul-simț.

1.5. Cred că în procesul de elaborare și ”fundamentare” a acestui memorandum Ministerul Justiției trebuia să NU uite că deciziile CCR (care este garantul supremației Constituției, unica autoritate de jurisdicție constituțională din RO, independentă față de orice altă autoritate publică) sunt DEFINITIVE ȘI GENERAL OBLIGATORII (art. 147 alin. 4 din Constituție).

1.6. Și mai cred că ministrul justiției ar fi trebuit să citească și scrisoarea publică adresată Președintelui CCR la data de 3 iulie 2018 de către președintele Comisiei de la Veneția, Gianni BUQUICCHIO, în care se arată următoarele: ”Aș dori să vă reamintesc că, într-un stat democratic, guvernat de statul de drept, criticarea deciziilor curții constituționale este permisă. Libertatea de exprimare este o valoare fundamentală într-un stat democratic, dar DEȚINĂTORII FUNCȚIILOR PUBLICE TREBUIE SĂ SE ABȚINĂ ÎN CRITICILE LOR. Criticile nerespectuoase și apelurile publice la neexecutarea deciziilor Curții sunt INADMISIBILE. Deciziile curților constituționale sunt definitive și obligatorii și TREBUIE SĂ FIE IMPLEMENTATE.”

Comisia Europeană rade justiția de tip #rezist din România.

Urmare a două sesizări care reclamau conflicte de natură constituțională între Legislativ și ICCJ, în sensul că Inalta Curte și-a permis prin dispoziții interne să adauge la lege în privința compunerii completelor de judecată la instanța supremă, Curtea Constituțională a admis existența conflictului și a dispus repararea consecințelor procedurilor ilegale.

Printre primele dosare penale care au căzut a fost cel numit Gala Bute, în care fusese condamnată blonda lui Băse de un complet compus ilegal, fără respectarea principiului aleatoriu. Totuși, un complet #rezist de 5 judecători, în loc să aplice Decizia CCR, în sensul de a casa decizia/sentința și a relua judecarea de la zero, s-a gândit să tergiverseze desființarea deciziei de condamnare, prin adresarea în luna aprilie a.c. unor întrebări lămuritoare către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrebări prin care, în esență, voiau să afle dacă deciziile CCR sunt obligatorii și pentru ei.

Asa cum se procedează la CCR, unde se cer puncte de vedere ale unor instituții ale statului, așa este și la CJUE,  se cer puncte de vedere ale unor instituții europene.

Avocatul Veronel Rădulescu și clienta sa

Cauza nu s-a judecat la CJUE, dar avocatul vâlcean, Veronel Rădulescu, devenit celebru în dosarele Elenei Udrea, a depus ieri la ICCJ punctul de vedere al Comisiei Europene, practic punctul de vedere al Guvernului European, din care rezultă că același organism care întocmește anual Rapoartele MCV pentru România, cere CJUE să recomande respectarea Deciziilor CCR privind compunerea completelor de judecată.

Fragmente din documentul transmis de Comisia Europeană către CJUE:

“Comisia are onoarea de a propune Curtii sa raspunda la intrebarile preliminare dupa cum urmeaza:

1. In imprejurari de drept si de fapt precum cele din cauza principala, nici art. 19 alineatul (1) din TUE, articolul 325 alineatul (1) din TFUE, articolul 1 alineatul (1) literele (a) si (b) si articolul 2 alineatul (1) din Conventia elaborata in temeiul articolului K.3 din TUE, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europemne, si nici principiul securitatii juridice nu se opun unei decizii a Curtii Constitutionale care s-a pronuntat cu privire la legalitatea compunerii unor completuri de judecata, creand astfel premisele pentru admiterea unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive.

2. Cerinta de independenta consacrata la articolul 19 alineatul (1) din TUE, interpretat din perspectiva articolului 47 din carta, nu interzice ca o instanta nationala, in imprejurari precum cele din actiunea principala, sa fie obligata, in temeiul dreptului national, sa respecte o decizie a Curtii Constitutionale a statului membru al instantei nationale, atunci cand aceasta decizie a fost pronuntata in urma unei proceduri care a fost initiata nu de una dintre partile la actiunea aflata pe rolul instantei mentionate, ci de un organ al statului membru in cauza”.

Astăzi a pățit-o Victor Ponta!

El, asemenea lui Orban Ludovic, fusese achitat de un complet constituit ilegal. In cazul sau DNA a promovat cale de atac pentru a pune în aplicare Decizia CCR, în cazul lui Orban, dacă a sărit printre #rezist în Piața Victoriei, DNA nu a mai promovat contestație în anulare și iată-l premier al lui Iohannis.

Mai mult, în cazul Ponta, un complet de 5 judecători a dispus sesizarea aceleeași CJUE cu aceleași întrebări tâmpe, dacă pot să încalce deciziile CCR.

Să ne mai întrebăm de ce Dragnea a preferat ieri să mai stea o lună în pușcărie, cerând amânarea procesului? Probabil că știa că judecătorii au pregătite aceleași penibile întrebări preliminare pentru CJUE.

După ce CJUE va da previzibilul răspuns lămuritor, concordant cu punctul de vedere al Comisiei Europene, Inspecția Judiciară va avea serios de lucru cu judecătorii de la ICCJ care au crezut că pot să nu respecte deciziile CCR.

Dragnea ar putea să fie astăzi eliberat

Procesul lui Liviu Dragnea a fost amanat pentru 10 decembrie. Dragnea a stat în fața judecătorilor în jur de 5 minute.  Le-a solicitat judecătorilor timp pentru a-și angaja un avocat.

Potrivit legii, admiterea de principiu a contestației în anulare, pentru că a fost condmnat de un complet constituit ilegal, potrivit unei Decizii CCR, poate avea consecință punerea în libertate a contestatorului aflat în executarea unei pedepse.
Astăzi, un complet de 5 judecători al ICCJ are termen de judecată contestația în anulare a condamnatului Liviu Dragnea în procesul angajatelor de la Casa Copilului Alexandria.

Va aduce Giuliani probe privind amestecul grosolan al lui Biden in condamnarea lui Dragnea?

Cine tremură în România dacă se vor da publicității informațiile din tableta lui Rudy Giuliani

Rudy Giuliani, avocatul personal al președintelui Donald Trump, susţine că are informaţii despre afaceri necurate pe care Joe Biden le-ar avea în România.  Această dezvăluire  a fost făcută în direct la Fox News, fluturînd o tabletă, dar nu a dat niciun detaliu care să clarifice despre ce fapte l-ar incrimina pe Biden, posibil contracandidat al lui Donald Trump la alegerile prezidenţiale de anul viitor.

Dezvăluirile sunt o ripostă a președintelui Trump la acuzuțiile democraților americani cum că a intervenit pe lângă oficialii din Ucraina să demareze cercetări privind faptele de corupție ale fostului vicepresedinte american, Joe Baden, posibil candidat la prezidențialele de anul viitor,

Ce spune Giuliani?

„Eu nici n-apuc să închei o propoziţie. Sunt contrazis imediat. Ia uitaţi-vă la un interviu cu oamenii lui Biden sau cu unul dintre lacheii democraţilor, ei primesc un sfert de oră pentru un răspuns. Şi ei spun prostii, gen Hunter Biden nu e de vină, punct. Eu sunt contrazis la un minut după ce am deschis gura. Eu n-apuc să spun nimic. Motivul pentru care nu mă vor în direct este că ei ştiu ceva despre care voi nu vorbiţi. 

"Avem multe dezvăluiri. Încă n-am ajuns la România. Staţi să vedeţi când ajungem la România. Uitaţi ce mă preocupă: omul e un escroc, un mare escroc şi şi-a bătut joc de Statele Unite", a subliniat Giuliani.

Citeste mai mult: adev.ro/pyyrd2

Cât de curând, europenii se vor convinge ce alegere politică proastă au făcut numind-o procuror UE pe Kovesi, cea care a mușamalizat afacerea Microsoft în Romania.

Hunter Biden a fost consilierul omului de afaceri Puiu Popoviciu, condamnat pentru acapararea ilegală a terenurilor  Academiei Agricole din zona Băneasa, terenuri pe care s-au construit Complexul Comercial Băneasa și Ambasada SUA. Tranzacția s-a încheiat pe timpul primarului Băsescu. Pentru investițiile pe care Primăria București le-a făcut în avans cu utilitățile, Ioana Băsescu a primit dreptul să „cumpere” biroul Cabinetului său Notarial.

Culmea este că  Scrisoarea lui Giuliani catre Iohannis, privind abuzurile din justiție, a fost sponsorizată de Puiu Popovici. 

Recent, printr-o decizie a CA București, toate cele peste 200 hectare din Băneasa s-au reîntors la stat.

UPDATE:

"Dragi prieteni, unii uită că știu al naibii de multe despre România ultimilor 20 de ani, inclusiv despre relația dintre România și SUA din vremea lui Obama. Oare la care dezvăluiri face referire Giuliani și la ce personaje, poate la Hans Klemm?!.... și la:

1. Fondul Proprietatea și luarea acestuia cu "japca" de către apropiații lui Biden, respectiv  Klemm?

2. Întâlnirile de taină pentru stabilirea următoarele execuții politice?
3. La "negocierea" nominală a procurorilor șefi?

4. La EXXON, ENRON și GD?

5. La gradul de cunoaștere dintre Gitenstein și BLEJNAR?!! Și marca valizelor?

6. La cine a scris, în FAPT, ERATA la referendumul pentru demiterea lui Băsescu?

Să continui? Sau pentru moment este suficient? Sunt tare curios ce vrea domnul Giuliani...daca îl ține. Sau poate știe mai multe despre legăturile lui Epstein cu România și rețeaua de pedofilie...

Nu mă înțelegeți greșit, nu sunt anti american. Dimpotrivă. Însă, în calitate de candidat la Președinția României, am OBLIGAȚIA să-mi clarific opțiunile în raport cu SUA și ticăloșiile comise în perioada democrată. Așa că DA, am prieteni REPUBLICANI, sunt adeptul politicii REPUBLICANILOR în raport cu România și chiar dacă nu sunt de acord cu tot ce a făcut sau spus Trump, nu pot să nu constat că REPUBLICANII ne-au lăsat "mai liberi" spre deosebire de clica democrată care a încercat să ocupe ROMÂNIA FINANCIAR și POLITIC!”, este reacția lui  Alexandru Cumpănașu, candidat prezidențial, după avertismentul lansat de Giuliany.


BOGDAN CHIRIAC
"Dacă este ceea ce credem toţi, iar zvonurile care au apărut la Bucureşti în legătură cu o posibilă uriaşă sumă de bani primită de domnul Biden din România, deci dacă lucrurile acestea se vor confirma, atunci scandalul va fi,  într-adevăr, enorm. Vom avea o imagine exactă a ceea ce s-a petrecut inclusiv în ţara noastră în ultimii ani. Eu, personal, abia aştept dezvăluirile lui Rudolf Giuliani. Dar să ştiţi că ele pot influenţa inclusiv viitoarele alegeri parlamentare"

Pe aceeași temă, citiți avertismentul lui Adrian Năstase, AICI