De ce țin unii români cu rușii? Considerente sociologice ale prof. Dumitru Borțun

 "Să nu dăm vina doar pe niște geneali in rezervă și retragere că sunt rusofili!",

Cătăniciu: Cad drone rusești pe un bloc și noi ne certăm. Dacă nici un atac rusesc nu ne unește, ce putere ne-ar putea aduce impreună?

prof. Dumitru Boțun: Bună intrebarea! De regulă un pericol exterior unește o comunitate. Este o reacție foarte des intâlnită in fața dușmanului, este perenă, de fapt. Din păcate, la noi societatea este atât de divizată incât nici dușmanul nu poate fi definit. Unii il definesc dușman, alții nu. De aici vine reacția diferită. O comunitate ca să funcționeze trebuie să aibă un set de valori comune.....

....Paradigma culturală a românilor rezonează cu paradigma rușilor, ceea ce ii face pe foarte mulți români să simpatizeze cu rușii, pentru că și ei sunt ortodocși ca noi, și ei au un patriarh, și ei se roagă la același Dumnezeu ca noi și sunt impotriva Occidentului, pe care il denigrează și spun că este satanizat. Iată, deci, că această atitudine antioccidentală și prorusească are rădăcini adânci in paradigma românească. Să nu dăm vina doar pe niște generali in retragere sau in rezervă, că sunt rusofili pentru că așa au fost educați sub Ceaușescu( notă: sub Ceaușescu au primit o educație antisovietică) Este vorba de un public destul de numeros. Dumneavostră sunteți la curent cu inimioarele care au fost trimise pe site-ul ambasadei Rusiei la București după evenimentul cu drona de la Galați? Nu sunteți? Uitați-vă pe site-ul ambasadei și vedeți mii de inimioare, simpatie pentru ambasador, pentru ruși, pentru poporul rus. Este aceeași paradigmă. Când vorbim de trădători, că tot aud discursul ăsta că sunt mulți trădători printre noi, să nu ne gândim doar la instituții. In instituții au pătruns pentru că există o masă destul de importantă a celor care nu vor modernizare, nu vor schimbarea României, să rămânem in mizeria noastră, conform unei replici celebre din romanul lui Boris Pasternac, Doctor Jivago, când un țăran rus aude pe un medic spunând că este multă mizerie in jur, la care el spune: boierule, e mizerie, dar e mizeria noastră Deci, pentru că e mizeria noastră are o aură. Tot ce este al nostru merită păstrat, pentru că este al nostru. De unde și cântece cu tot ce e românesc nu piere. O gândire din asta primitivă, infantilă, de esențialism. Este o esență a românilor care iese la suprafață din când in când, nu piere niciodată.

Cătaniciu: Avem chiar in imnul național referiri la noi suntem urmașii Romei. Este greșită această abordare de identitate națională bazată pe o identitate istorica?

prof. Dumitru Borțun E greu de răspuns, dar pot să vă spun că in lume există două categorii de popoare, Popoarele istorice care iși găsesc legitimitatea in trecut, se laudă cu un trecut glorios, un trecut legendar, își construiesc un trecut ficționar, care e mai mult invenție decât realitate, dar care îi ajută să-și dea identitate, să știe cine sunt și să pășească cu încredere in viață. Dar, dacă îi întrebi ce vor să facă pentru mâine, cum văd ei viitorul țării, cum proiectează ei România peste 10 ani, peste 30 de ani, habar nu au. 

Sunt popoare care trăiesc prin proiecte. Deci valoarea mea stă in ce am pe planșetă, la ce proiecte lucrez,  cum mă raportez la viitor și atunci pot să am dispute cu alți specialiști, dacă sunt om politic, cu alți politicieni. Dar, când ceilalți nu au treabă  cu viitorul, cu cine să vorbești? Uitați-vă in România, nici AUR și nici PSD(notă: opinie de ongist) nu-i interesează viitorul, au treabă cu trecutul. Cei care sunt cu Călin Georgescu idealizează ori perioada ceaușistă, sunt de fapt niște neoceaușiști, ori perioada interbelică, cu Antonescu și Zelea Codreanu, pe care-i citează și-i glorifică, fie cu dacii liberi, altă vârstă istorică, dar tot trecut. Or, când masa critică a umui popor gândește în trecut înseamnă că inaintează spre viitor cu spatele. Nu știe ce-l asteaptă și când il pocnește ceva intră in derută și vedeți bâlciul pe care-l vedeți acum pe toate canalele, nu stiu ce au de făcut.