Documentar distrugător de ordonanțe de guvern date cu încălcarea delegării constituționale din art. 115

 Reiau publicarea acestui material documentar publicat pe site-ul CCR de simpaticul Benke Károly, magistrat asistent al CCR și formator al Institutului Național al Magistraturii. 

Uzerul @Mircea, cel care a semnalat materialul, ne-a asigurat că are și el pe rolul CCR o excepție formulată  în spiritul acestui material  împotriva OUG 59/2017.

In cazul în care instanțele vor respinge acțiunile principale aflate pe rol, în așteptarea Deciziei CCR din 21 03 2023, pe motiv că aceleași dispoziții din art. VII al OUG 59/2017 sunt reluate în art. 84 al OUG nr. 114/2018, materialul documentar, la care se adaugă motivările din topicul "Art. 84 din OUG nr. 114/2018, fiind dispoziție modificatoare și de completare a textelor introduse de OUG 59/2017 în Legea nr. 223/2015, este și el lovit de neconstituționalitate"  va putea fi folosit pentru a formula excepții de neconstituționalitate a acelui articol de ordonanță care, ca și OUG nr.59/2017, zădărnicește aplicarea unei dispoziții din Legea nr. 223/2015, articol  care reglementa  actualizarea pensiilor militare. 

Cei care au un interes, în sens procedural, pot folosi acest material și pentru a formula excepții împotriva unor dispoziții din art. 40 al OUG nr. 57/2015 care au zădărnicit aplicarea formei inițiale a L 223/2015. Nu trebuie atacat, la grămadă, întreg art. 40, pentru că unele precizări din el, cu referire la actualizarea elementelor salariale la momentul recalculării, nu la momentul trecerii în rezervă, a se vedea articolele 109 și 110, au fost necesare.

Structurile asociative care și-au făcut un merit din revendicările gălăgioase în privința aducerii L 223/2015 la forma inițială au avut acest instrument constituțional la îndemână și nu au știut să-l folosească.

Din câteva comentarii de pe blog, sau de pe alte site-uri, am observat că se încearcă bagatelizarea acestui excelent material documentar.

Prezentul topic este încă un semnal pentru instituțiile militare că trebuie să gândească rapid o reglementare reformatoare a pensiilor militare, înainte de a suporta tăvălugul deciziilor CCR.

Benke Károly, magistrat asistent al CCR

Materialul poate fi accesat pe https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2021/01/benke.pdf

Confortul moral și spiritual pe care vi-l provoacă artefactele și livrabilele Comisiei de contestații

    Reproduc mai jos prezentarea în cuvinte și fraze bombastice a  paginii celebrei Comisii de contestații din MApN, cu care mulți dintre d-voastră v-ați amărât confortul psihic și emoțional(citat din textul prezentării) prin lipsa de răspuns, răspuns cu întârziere sau numai după ce contestațiile au ajuns în instanțe, iar dacă ați primit răspuns, acesta era general sau șablonizat, care nu răspundea la contestațiile dvs. punctuale.

Din cauză că atât Casa  de Pensii Sectorială cât și Comisia de contestații au aceeași subordonare, aspect valabil și pentru MAI și SRI, această procedura prealabilă administrativă, obligatorie, înainte de sesizarea Tribunalului, a verificării legalității deciziilor de calculare/recalculare/actualizare, nu și de revizuire, a pensiilor militare a devenit formală și lipsită de eficiență.

Unitatea de simțiri între cele două organisme este supărător de vizibilă în întâmpinările aproape copy-paste pe care le depun în instanțe.

Hotărârile Comisiei de contestații produc în instanțe  multe bătăi de cap contestatorilor, majoritatea neasistați de apărători: fie instanțele ridică din oficiu excepții de procedură pentru că nu au fost contestate și aceste Hotărâri, deși ele au fost emise după sesizarea instanței, fie MApN ridică excepția lipsei calității procesuale pasive în proces, când contestatorul nu omite contestarea sau completează ulterior acțiunea.

Este vizibil că acest organism de control nu are o autonomie de decizie prin care ar putea să critice linia oficiala a instituției militare de interpretare a legii pensiilor militare, linie impusă și Casei de pensii, motiv pentru care activitatea Comisiei nu reprezintă un adevărat filtru de îndreptare a deciziilor de calculare/recalculare/actualizare emise de Casa sectorială.

Un asemenea organism autonom ar fi observat că eliminarea indexărilor din anul 2016 din deciziile de actualizare din anul 2017 este ilegală sau că, includerea sporului SOSP în plafonul net al pensiei militare este, de asemenea,  ilegală, în deciziile de calculare emise după 15 09 2017. OUG 59/2017 a stabilit acel plafon doar pentru cuantumul pensiei militare calculat potrivit Legii 223/2015.

Căte acțiuni în instanță ar fi fost prevenite!

 DRPCVP
Departamentul pentru relația cu Parlamentul și calitatea vieții personalului
 Comisia de contestaţii pensii 
DESPRE NOI:
Cadrul legislativ care reglementează activitatea Comisiei de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale îl reprezintă Ordinul comun al ministrului apărării naţionale, al ministrului afacerilor interne şi al directorului Serviciului Român de Informaţii nr. 8/39/8026 din 7 ianuarie 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

Comisa de Contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este organismul de verificare şi control care examinează şi hotărăşte asupra deciziilor de pensii emise de Casa de pensii sectorială din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, iar procedura de examinare a deciziilor de pensie supuse contestării reprezintă, potrivit legii, procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
RESPONSABILITĂTI:

       Comisia de contestaţii examinează deciziile de pensie emise în condiţiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, deciziile de pensie emise în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele emise în conditiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare şi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii.

ORGANIZARE:

      Secţia suport tehnic soluţionare contestaţii se subordonează secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul şi calitatea vieţii personalului. În cadrul Secţiei funcţionează Comisia de contestaţii – organism de verificare şi control care examinează şi hotărăşte asupra deciziilor de pensie emise de Casa de pensii sectorială, fiind formată din 6 membri numiţi prin ordin al ministrului apărării naţionale şi se află în strânsă legătură cu Casa de pensii sectorială.

 ROLUL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII ÎN SPRIJINUL STRUCTURII DE FORŢE:

      Comisia de contestaţii asigură, atât prin rolul de organ de verificare şi control, cât şi prin hotărârile/artefactele pe care le produce, confortul moral şi emoţional de care beneficiază cei care au făcut parte din structurile de forţe, actualmente pensionari militari.

        Calitatea livrabilelor pe care le produce Comisia de contestaţii se reflectă în calitatea vieţii personalului în rezervă/retragere, ca urmare a emiterii unor hotărâri legale, corecte, explicite şi utile în înţelegerea situaţiei de fapt şi de drept în care se află beneficiarii pensiilor militare.

CONDUCERE:

          Preşedinte: P.c.c. Ioana PEREVERZOV

Adresa: Mun. Bucureşti, str. Drumul Taberei nr. 7-9, sector 6.

Tel. 021.3195799

CCR a creat inca un precedent de neconstitutionalitate, pe motiv de discriminare intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica

Articol reluat din iulie 2016.
Pagini uitate, pagini utile şi astăzi.

Nicio excepţie analizată până în prezent de către CCR nu a avut ca obiect discriminarea  între beneficiarii legii pensiilor militare introdusă prin art. 30 modificat de OUG 57/2017 prin raportare la art. 3 literele a), b) şi f)., încâlcându-se astfel art. 15 alin (1) şi art. 16 alin (1) din Constituţie.
Art. 3
a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta;

b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;f)  recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.

COMUNICAT DE PRESĂ

06.07.2016

"În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali este neconstituţională, în ansamblul său.

În ceea ce priveşte modificarea referitoare la încetarea de drept a mandatelor de primar şi de preşedinte al consiliului judeţean, în caz de condamnare, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile de corupţie prevăzute la art.289 (luarea de mită) şi art.290 (darea de mită) din Legea nr.286/2009 privind Codul penal, independent de modalitatea de executare a pedepsei principale, Curtea a reţinut că aceasta încalcă prevederile art.16 din Constituţie. Pe de o parte, norma generează discriminări între persoane aflate în situaţii juridice identice, respectiv care deţin calitatea de primar sau preşedinte de consiliu judeţean, întrucât referirea exclusivă la art.289-290 din Codul penal, cu înlăturarea celorlalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu prevăzute de legea penală, nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă, ci din contră dovedeşte o distincţie aleatorie şi arbitrară pe care legiuitorul o realizează cu privire la infracţiuni dintr-un domeniu reglementat unitar, care protejează valori sociale identice sau similare; pe de altă parte, creeazăprivilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni - şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a maului."
                                        ****************
 Transpunerea Deciziei CCR in modificarile aduse de Guvern Legii pensiilor militare Nr. 223/215 este urmatoarea:
Norma care genereaza discriminari intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica, adica intre militari, poilitisti si functionari cu statut special, toti avand calitatea de beneficiari ai legii pensiilor militare, este art. 40 pct.6 al OUG nr. 57/2015, prin care a fost modificat art. 30 al Legii  223/2015.
Prin aceasta norma,  Guvernul a introdus, fara vreo justificare obiectiva si rezonabila, un arbitrar plafon al cuantumului pensiei militare de 85% din baza de calcul definita de articolul 28, incluzând in acest aleatoriu plafon si drepturile contributive ale militarilor de 3%, 6%,9%, acordate de aceeasi lege,   prin art. 108,   ca pensie suplimentara. 
Plafonul imparte beneficiarii legii in doua categorii:
-1.Beneficiari cu vechime cumulata de pâna la 36 de ani, care-si valorifica intreaga vechime din decizia de pensie precum si integral sporul pentru pensia suplimentara.
-2. Beneficiari discriminati, cu vechime de peste 36 de ani, sanctionati cu nevalorificarea partiala sau totala a vechimii cumulate, recunoscuta in deciziile de calculare/recalculare a pensiei militare,  si a sporului pentru pensia suplimentara. Acestia pierd  ani multi din sporul de vechime pentru activitate defasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, vezi art. 9-11 din lege, precum si stagiile contributive ulterioare pensionarii, valorificate deja in deciziile anterioare noii legi, dar care nu mai pot fi valorificate nici in sistemul public de pensii.

Articolul 30 este discriminatoriu pentru beneficiarii legii pensiilor militare cu vechime de peste 36 de ani, raportadu-ne si la articolul nr.3 din lege in care este reglementat principiul egalitatii intre benrficiari.

Aceasta exceptie de neconstituţionalitate nu a fost ridicata de Av. Iepure si nici de Federatia Militara in petitiile adresate Avocatului Poporului. Petitiile lor au pus accentul pe probleme procedurale de emitere a ordonantei si pe discriminarea militarilor in raport cu alte categorii socio-profesionale, magistrati, aviatori civili, diplomati ec, in ale caror legi speciale de pensii procentul de pensie porneste de la 80%, fara plafonul de 85% din baza de calcul.

In raspunsul dat in luna martie,  aceasta institutie(Av Poporului) a retinut, nefiind sesizata concret, ca dispozitiile ordonantei 57/2015 se aplica egal tuturor beneficiarilor.

Din acelasi raspuns rezulta ca, potrivit deciziilor CCR si practicii Curti Europene a Drepturilor Omului,  nu sunt permise discriminari intre cei carora se adreseaza o lege, aflati in situatii similare.

Un drept acordat de lege nu poate fi suprimat pe motiv ca este redat prin alta lege, asa cum irational motiveaza , cu referire la Sporul pentru OMM, institutiile militare si cântaretii lor din online.

Deocamdata, exceptia poate fi ridicata de militarii care au primit decizie de pensie in acest an si nu li s-a valorificat in cuantum intreaga vechime cumulata, inscrisa in decizie, vechime care este  anulata de irationalul plafon de 85%.

Noi, cei pensionati inainte de anul 2016, vom putea contesta si formula exceptia de neconstitutionalitate dupa primirea deciziilor de recalculare, in baza art. 109 si 110 din Legea 223/2015, modificata prin OUG nr. 572015.

Din Comunicatul Avocatului Poporuluii

"Cu privire la critica de încălcare a art. 115 alin.(6) din Constituție, prin raportare

la dreptul fundamental la pensie, precizăm că, într-adevăr, Constituţia României prevede la art. 47 alin. (2), dreptul la pensie ca drept fundamental. Cât privește condiţiile şi criteriile de acordare a pensiei, modul de calcul şi cuantumul valoric este stabilit de legiuitor, care are totodată libertatea să le modifice. Este adevărat că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a sancționat reașezarea sistemului de calcul a pensiei stabilite potrivit principiului contributivităţii, în sensul diminuării pensiei aflate în plată - considerată drept câștigat, respectiv speranță legitimă. Însă, în speța de față, în primul rând diminuarea cuantumului pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării. În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, carestă la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010, exclusiv în raport de contribuţiile de asigurări sociale plătite pe toată durata activității în muncă, nu numai înultimii 5 ani de activitate. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu seplătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 233/2015). Cât privește eliminarea sporului de 15% adăugat la media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, constatăm că acordarea acestui spor ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie,ca element constitutiv al acestuia.
În ceea ce privește încălcarea principiului constituțional al egalității cetățenilor înfața legii, se constată că norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situaţiareglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări peconsiderente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale, reglementatede alte legi speciale, se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit, nu poate fi luat în considerare, pensionarii militari nefiind în aceeași situație juridică cu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare(???-perla n.m.). Jurisprudenţa Curții Constituţionale şi a instanței de contencios european adrepturilor omului a statuat că principiul egalităţii justifică dreptul la diferenţiere, deoarece egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situaţiile diferite sub aspect obiectiv şi rezonabil impun diferenţe de tratament juridic.În forma inițială a legii, la stabilirea pensiei militare s-ar fi folosit media tuturorveniturilor brute, sintagmă nedefinită de lege. Or, printre sumele incluse în venitul brut se află și sume de bani de natură nesalarială, pe care nu le primesc toți militarii, fiind conjuncturale. Includerea acestor tipuri de venituri nesalariale în baza de calcul a pensiei creează premisele stabilirii unor pensii în cuantum foarte diferit pentru persoane cu aceeași carieră și solde/salarii lunare brute egale. În această situație, persoane aflate în situaţii ar avea pensii diferite, fără a fi fundamentate pe criterii obiective și rezonabile, diferențele de sume fiind de natură a crea inegalități nejustificate. Dispozițiile art. 28 alin.(1) din forma inițială a Legii nr. 223/2015 erau de natură a crea diferențe în calculul pensiei între persoanedin aceeași categorie profesională. Or, Curtea Constituțională a statuat ca situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional, soluție în concordanță şi cu jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. În cazul de față, persoane aflate în situații similare, sunt exclusiv beneficiarii Legii nr. 223/2015, și anume militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, pentru care, în condițiile în vigoare la data prezentei, nu sunt instituite privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare."

Ultimele excepții pe L 223/2015 înregistrate la CCR se concentrează, în sfârșit, pe art. 30 modificat de OUG nr. 57/2015

Au fost returnate 29 dosare în urma căutării.

M. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act	Dată Act	Soluție Act	Titlu Act	Tip Act	Numar M. Of.	Dată Publicare	Nr. Dosar Instanță	Părţi	Versiune tip	Data termen
179D/2018	08.02.2018	LEGEA nr.223/2015 art.28, LEGEA nr.223/2015 art.29 alin.1, alin.2, LEGEA nr.223/2015 art.30, LEGEA nr.223/2015 art.108, LEGEA nr.223/2015 art.109 alin.6	Dosar in curs de repartizare	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	34.353/3/2017	Boroianu Vasile, Cioc Viorel, Cioaca Ionel, Ciuca Alexandru ș.a.	Constituția, republicată 2003	Nu exista
168D/2018	07.02.2018	LEGEA nr.223/2015 art.30	Dosar in curs de repartizare	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.482/30/2017	Spinean Vasile	Constituția, republicată 2003	Nu exista
2943D/2017	20.12.2017	LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.10, LEGEA nr.223/2015 art.122	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	1.197/86/2017	Liviu I. Popescu	Constituția, republicată 2003	Nu exista
2927D/2017	18.12.2017	LEGEA nr.223/2015 art.108	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	18.188/3/2017	Ichim Daniel Sandu	Constituția, republicată 2003	Nu exista

Trei pensionari MApN au ridicat și Tribunalul a admis sesizarea CCR cu excepția de neconstituționalitate a art. 30 al Legii 223/2015

Nr. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act	Dată Act	Soluție Act	Titlu Act	Tip Act	Numar M. Of.	Dată Publicare	Nr. Dosar Instanță	Părţi	Versiune tip
2182D/2017	10.07.2017	O.U.G. nr.57/2015 art.40,  LEGEA  nr.223/2015 art.28,  LEGEA nr.223/2015 art.29,  LEGEA nr.223/2015 art.30	Dosar in curs de repartizare	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.706/3/2017	Ioana Ion	Constituția, republicată 2003
2177D/2017	10.07.2017	LEGEA nr.223/2015 art.28,  LEGEA nr.223/2015 art.29,  LEGEA nr.223/2015 art.30	Dosar in curs de repartizare	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.035/3/2017	Iosif N.Vasile

2223D/2017

14.07.2017

LEGEA nr.223/2015 art.29, LEGEA nr.223/2015 art.30

Dosar in faza de raport

Nu există

Nu există

Nu există

Nu există

Nu există

Nu există

Nu există

575/115/2017

Apostol Mircea

Constituția, republicată 2003

Interesant este că două dosare au fost judecate în aceleași zile, la același Complet C18 al Tribunalului București.
Ultimul dosar este judecat la Tribunalul Caras Severin.
Incheierile de sedință sunt aproape identice.
Complet: C18
Tip solutie: 244 c.pr.civ
Solutia pe scurt: Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din OUG nr.57/2015 cu referire la art.28, 29, 30 din legea 223/2015. Dispune înaintarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de reclamant, în vederea soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate. In baza art. 413 alin. 1 pct. 1 Cod proc. civ., suspendă judecata până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 din OUG nr.57/2015 cu referire la art.28, 29, 30 din legea 223/2015. Cu recurs pe toata perioada suspendării, ce se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a Conflicte de muncă şi asigurări sociale. Pronuntata in sedinta publica, astazi, 16.06.2017.
Document: Încheiere - Suspendare    16.06.2017

Unul dintre contestatori este un cititor al blogului.

Toţi se vaită de pragul de 85% şi nimeni nu atacă la CCR art. 30 al L 223/2015, modificat prin OUG nr.57/2015

Acestea sunt excepţiile de neconstituţionalitate pe L 223/2015 , care au fost admise de instanţe, în contestaţiile la deciziile de pensii militare, şi se află în judecată la CCR.

Majoritatea excepţiilor sunt ridicate pe articolele 18 si 19, cele referitoare la pensii anticipate parţiale şi cu vechime incompletă.

Este explicabil de ce contestatarii aceştia nu au fost afectaţi de articolul 30; nu au ei atâta vechime încât să se lovească de plafonul de 85%. 

Intr-un dosar comun, avocatul s-a străduit să le arate clienţilor cât de competent este el, contestând art. 28 alin 1, lit. h), care scoate din baza de calcul .... h) plăţile compensatorii şi ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie;

Consecințele aplicării plafonului de 85% din art. 30 al Legii 224/2015 asupra cuantumului pensiei militare, consecințe neimputabile Caselor de Pensii Sectoriale, sunt:

  -nevalorificarea intregii vechimi cumulate ca militar, inclusiv sporul pentru conditiile de munca,

 vechime  recunoscuta in preambulul deciziei.
         -nevalorificarea  partiala sau totala a stagiilor ulterioare pensionarii, pentru care ati platit CAS.
         -nevalorificarea partiala sau totala a sporului de 3%, 6%, 9% pentru pensia suplimentara, pentru

 care ati platit contributie... (n) ani.

Toate aceste diminuări ale cuantumului pensiei sunt sancțiuni aplicate de lege doar celor care au vechime cumulată mai mare de 36 ani și se constituie în motive pentru a invoca încălcare .prin acest articol  a dispozițiilor art. 2  lit.b) din aceeași Lege 223/2015:

 b) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

Totodată, dispozițiile contradictorii ale legii pensiilor militare, art. 30 contra articolul 2, sunt o încălcare a articolului 16 alin (1) din Constituția României

(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

 7 dosare în urma căutării pe site-ul CCR după criteriul Legea nr.223/2015 Contestatarii sunt din Cluj, Craiova, Galați, București, Suceava, Târgoviște, Mehedinți

Nr. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act	Dată Act	Soluție Act	Titlu Act	Tip Act	Numar M. Of.	Dată Publicare	Nr. Dosar Instanță	Părţi	Versiune tip
1510D/2017	24.04.2017	LEGEA nr.223/2015 art.18	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	48/117/2017	Florea G. Gheorghe Sorin	Constituția, republicată 2003
1201D/2017	28.03.2017	LEGEA nr.223/2015 art.18 alin.1	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.230/113/2016	Jurubiță Costel	Constituția, republicată 2003
765D/2017	03.03.2017	LEGEA nr.223/2015 art.18	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.963/101/2016*	Fota I. Mirel Octavian	Constituția, republicată 2003
484D/2017	13.02.2017	LEGEA nr.223/2015 art.19, LEGEA nr.223/2015 art.21	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	34.399/3/2016	Ungureanu Ioan	Constituția, republicată 2003
173D/2017	18.01.2017	O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.8 alin.2 lit.g, LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.h, O.U.G. nr.57/2015 art.40 pct.4	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	3.834/86/2016	Bâjbâiac Constantin, Boloca Silviu-Ghiocel, Borș Gheorghe, Burlacu Iulian, Crăciun Petru, Coțovanu Sorinel, Csibi Michi, Danalache Ioan, Lupescu Dumitru, Neamțu Marin, Ordinschi Oltea, Prisăcariu Petrea, Roată Viorel, Rotariu Mihai, Sumănariu Gheorghe	Constituția, republicată 2003
61D/2017	09.01.2017	LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.e	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.751/120/2016	Gabor Tiberiu Mihai	Constituția, republicată 2003
3288D/2016	14.12.2016	LEGEA nr.223/2015 art.18	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	3.125/101/2016	Graf F. Antonio Lenhard	Constituția, republicată 2003

Nicio excepție de neconstituționalitate a art. 30 al L 223/2015, modificat prin OUG nr.57, n-a ajuns la CCR

Ca să vă convingeți că  actiunile de contestare a deciziilor de pensionare sau de recalculare se fac lăutărește, este suficient să citiți soluțiile date de Tribunalul București pentru cauzele introduse pe rol în cursul anului 2016. Multe dintre cereri sunt anulate din cauză că sunt formulate necorespunzător și petenții nici nu se îngrijesc să aducă completările cerute de instanță în baza art. 200 cod procedură civilă.
Am subliniat de atâtea ori că articolul cel mai problematic din punct de vedere al nerespectării prevederilor constituționale este art. 30 al Legii nr. 223/2015, modificat prin Art. 40 pct. 6 al OUG nr. 57/2015, prin faptul că introduce discriminarea militarilor cu o vechime cumulată mai mare de 36 de ani.
„Art. 30
Pensia stabilită, recalculată şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât 85% din baza de calcul prevăzută la art. 28.”

Formularea corectă, nediscriminatorie, ar fi:
„Pensia stabilită stabilită în condițiile art. 29 nu poate fi mai mare decât  85% (sau 100%) din baza de calcul prevăzută la art. 28.”
Sintagma „in condițiile prezentei legi” înglobează în plafonul de 85% si sporul pentru pensia suplimentară prevăzut de art. 108.

Sintagma „ în condițiile art. 29”  scoate sporul pentru pensia suplimentară din plafonul de 85%.

Referirile la recalculare/plafon trebuie incluse în articolele 109 și 110, iar referirile la actualizare/plafon trebuie incluse în art. 60.

(in curs de redacare)

Exceptii de neconstituționalitate ridicate de contestatori și acceptate de instanțe

Nr. Dosar	Dată dosar	Obiect	Stadiu	Nr. Act	Dată Act	Soluție Act	Titlu Act	Tip Act	Numar M. Of.	Dată Publicare	Nr. Dosar Instanță	Părţi	Versiune tip
765D/2017	03.03.2017	LEGEA nr.223/2015 art.18	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.963/101/2016*	Fota I. Mirel Octavian	Constituția, republicată 2003
484D/2017	13.02.2017	LEGEA nr.223/2015 art.19, LEGEA nr.223/2015 art.21	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	34.399/3/2016	Ungureanu Ioan	Constituția, republicată 2003
173D/2017	18.01.2017	O.U.G. nr.1/2011 Anexa nr.3 art.8 alin.2 lit.g, LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.h, O.U.G. nr.57/2015 art.40 pct.4	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	3.834/86/2016	Bâjbâiac Constantin, Boloca Silviu-Ghiocel, Borș Gheorghe, Burlacu Iulian, Crăciun Petru, Coțovanu Sorinel, Csibi Michi, Danalache Ioan, Lupescu Dumitru, Neamțu Marin, Ordinschi Oltea, Prisăcariu Petrea, Roată Viorel, Rotariu Mihai, Sumănariu Gheorghe	Constituția, republicată 2003
61D/2017	09.01.2017	LEGEA nr.223/2015 art.28 alin.1 lit.e	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	2.751/120/2016	Gabor Tiberiu Mihai	Constituția, republicată 2003
3288D/2016	14.12.2016	LEGEA nr.223/2015 art.18	Dosar in faza de raport	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	Nu există	3.125/101/2016	Graf F. Antonio Lenhard	Constituția, republicată 2003