Curtea Penală Internațională de la Haga a decis să investigheze crimele de război din teritoriile palestiniene ocupate de Israel după 1967

 După ce Iohannis s-a opus din motive de Dragnea pentru mutarea ambasadei noastre de la Tel Aviv la Ierusalim iar maimuțoiul trubator a dresat un denunț penal de trădare împotriva Veoricăi, după vizita  în Israel, propaganda #rezist insistă ca Cîțoiul să apere Israelul în speța CPI(vezi aici).

Crimele de război sunt imprescriptibile.

Hotărârea CPI

Astăzi, 5 februarie 2021, Camera preliminară I a Curții Penale Internaționale („CPI” sau „Curtea”) a decis, cu majoritate, că jurisdicția teritorială a Curții în situația din Palestina, un stat parte la Statutul de la Roma a CPI, se extinde la teritoriile ocupate de Israel din 1967, și anume Gaza și Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est.

La 20 decembrie 2019, procurorul a anunțat încheierea examinării preliminare a situației din Palestina. Procurorul a concluzionat că toate criteriile definite în Statutul Romei pentru deschiderea unei anchete au fost îndeplinite. Decizia de a deschide o anchetă asupra acestei situații revine procurorului CPI. La 22 ianuarie 2020, procurorul a ridicat Camera în conformitate cu articolul 19 alineatul (3) din Statutul de la Roma, cerându-i să se pronunțe numai asupra sferei competenței teritoriale a Curții în situația din statul Palestina.

În hotărârea de astăzi, Camera preliminară am reamintit că CPI nu este competentă din punct de vedere constituțional să se pronunțe asupra problemelor statului de stat care ar obliga comunitatea internațională. Atunci când se pronunță asupra sferei jurisdicției sale teritoriale, Camera nu se pronunță asupra unui litigiu de frontieră în temeiul dreptului internațional și nici nu prejudecă problema posibilelor frontiere viitoare. Singurul scop al deciziei Camerei este de a defini competența teritorială a Curții.

Camera preliminară am luat în considerare solicitarea procurorului, precum și cererile din partea altor state, organizații și cadre didactice depuse ca amicus curiaeși grupuri de victime. Camera a considerat că, în conformitate cu sensul obișnuit acordat termenilor săi în contextul lor și în lumina obiectului și scopului statutului, trimiterea la „[statul] pe teritoriul căruia a avut loc comportamentul în cauză. Loc” la articolul 12-2-a din Statut ar trebui interpretat ca o trimitere la un stat parte la Statutul Romei. Camera a concluzionat că, indiferent de statutul său conform dreptului internațional general, aderarea Palestinei la Statut a urmat procedura corectă și obișnuită și că Camera nu este împuternicită să conteste și să ia în considerare rezultatul procedurii de aderare condusă de Adunarea Statelor Petreceri. Prin urmare, Palestina a fost de acord să se supună condițiilor Statutului de la Roma al CPI și are dreptul la

Camera preliminară am observat că, printre alte rezoluții formulate în mod similar, Adunarea Generală a Națiunilor Unite în rezoluția 67/19 „[reafirmat] dreptul poporului palestinian la autodeterminare și independență într-un stat palestinian situat pe teritoriul palestinian ocupat din 1967 ”. Pe această bază, majoritatea Camerei, compusă din judecătorul Reine Adélaïde Sophie Alapini-Gansou și judecătorul Marc Perrin de Brichambaut, a concluzionat că jurisdicția teritorială a Curții în situația din Palestina s-a extins la teritoriile ocupate de Israel. Din 1967, și anume Gaza și Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est.

În plus, majoritatea Camerei a considerat că argumentele referitoare la Acordurile de la Oslo și clauzele sale care limitează sfera jurisdicției palestiniene sunt irelevante pentru soluționarea problemei competenței teritoriale a Curții în Palestina. Aceste și alte aspecte jurisdicționale ar putea fi luate în considerare atunci când și dacă procurorul face o cerere pentru emiterea unui mandat de arestare sau a unei somații pentru a se prezenta.

Judecătorul Marc Perrin de Brichambaut a atașat un aviz parțial separat cu privire la motivele pentru care articolul 19-3 din Statutul Romei este aplicabil în situația actuală. Judecătorul Péter Kovács, președinte, a anexat o opinie parțial disidentă în care nu a fost de acord cu aplicarea calificării de „stat pe al cărui teritoriu a avut loc comportamentul în cauză” în sensul articolului 12-2-a din Statutul Romei în Palestina și că jurisdicția teritorială a Curții în situația din Palestina se extinde - aproape automat și fără nicio restricție - la teritoriile ocupate de Israel din 1967, și anume Gaza și Cisiordania, inclusiv Ierusalimul de Est.

Așa s-a aprins lumina de Paști 2020 la Biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim

Preoții care au participat la ceremonia aprinderii luminii au purtat mască de protecție.

Cum apare, de fapt, Lumina Sfântă?

Patriarhul care intră în Mormântul Sfânt ca să ia Lumină este controlat la intrare de către autoritățile din Ierusalim pentru a nu avea ascuns surse de a crea foc. Se pare, însă, că secretul stă în lumânările pe care acesta le ia cu el. Acestea sunt impregnate cu fosfor care în contact cu aerul umed, tinde să ia foc spontan. Așadar dacă Lumina Sfântă este sau nu un miracol ține mai degrabă de credința fiecăruia dintre noi.

Misogin, dar....iubitor de câini

Prin 2006 s-a adresat femeilor liberale din Alba Iulia cu învăţăturile sale de misogin bădăran:

„Nu trebuie sa treceti patul nici unui sef, daca vreti sa ajungeti in functii publice"

In 2018, la 3 zile după ce BND-ul i-a creat culoarul spre o intâlnire cu Merkel a Germaniei, Orban a găsit altă femeie, nimeni altă decât Premierul României,  pe care a găsit de cuviință s-o înjosească, denunțând-o pentru infracțiunea de Inaltă Trădare, pentru că, în această calitate, și-ar fi permis să inițieze demersuri pentru mutarea Ambasadei României din  Israel de la Tel Aviv la Ierusalim. 
S-o fi intrebat trubadurul Mandolică in favoarea cărei puteri a trădat premierul  România?

Tensiuni turco-franceze pe legea care pedepseste negarea genocidului armean

Protest in fata ambasadei Frantei de la Ankara

Foto: Reuters

Deputaţii francezi au aprobat, joi, adica pe 22 12 2011, proiectul de lege privind negarea actelor de genocid, inclusiv a genocidului armean din 1915, în pofida ameninţãrilor Turciei şi a prezenţei a mii de manifestanţi în faţa Adunãrii Naţionale. Textul a fost aprobat prin vot deschis cu o largã majoritate a deputaţilor prezenţi în salã.

Proiectul de lege prevede un an de închisoare şi condamnarea la o amendã de 45.000 de euro pentru orice acţiune de negare publicã a genocidului recunoscut de lege. Franţa recunoaşte douã acte de genocid, cel împotriva evreilor şi cel împotriva armenilor.

 Şi după aproape 100 de ani, genocidul armean este în continuare un subiect tabu pentru oficialii turci - cu atât mai mult atunci când este adus în discuţie de reprezentanţii unui stat străin. Deşi 22 de ţări, printre care se numără Rusia şi mai multe state membre ale Uniunii Europene, au recunoscut oficial masacrul în care au fost ucişi 1,3 milioane de oameni drept genocid, guvernul turc continuă să îl numească „tragicul eveniment". În Franţa, genocidul a fost recunoscut încă din 2001 - însă până acum legea avea doar un aspect simbolic; spre deosebire de genocidul comis de regimul nazist asupra populaţiei evreieşti din Europa, negarea genocidului armean nu avea statutul de crimă.
După ce a fost adoptată de Adunarea Naţională, legea va fi supusă la vot şi în Senat. 

Guvernul turc a anunţat, deja, retragerea ambasadorului său de la Paris şi a oprit cooperarea militară cu Franţa.

Premierul turc a tinut astazi un discurs virulent impotriva Frantei in care l-a acuzat pe presedintele Sarkozy de islamofobie, ura fata de musulmani si fata de turci. Franta este la randul sau acuzata de genocid in Algeria.

  "Acest vot care a avut loc în Franţa, o Franţă unde trăiesc aproximativ cinci milioane de musulmani, a arătat clar nivelul periculos la care a ajuns rasismul, discriminarea şi islamofobia în Franţa şi în Europa"

 "Se estimează că 15 la sută din populaţia algeriană a fost masacrată de francezi începând din 1945. Este vorba despre un genocid"

 "Preşedintele francez Sarkozy a început să caute câştiguri electorale utilizând ura faţă de musulmani şi turci".

 "Dacă preşedintele Sarkozy nu ştie că a fost un genocid, el poate să îl întrebe pe tatăl său Pal Sarkozy (...) care a fost legionar în Alegeria în anul 1940"

"Sunt sigur că Pal Sarkozy are multe lucruri de povestit fiului său despre masacrul făcut de francezi în Algeria".

Acestea sunt cuvintele rostite astazi de premierul turc Erdogan. 

Schimburile economice dintre Franta si Turcia se ridica la 20 miliarde Euro.

Tensiunile din aceste zile se adauga celor rezultand din opozitia Frantei fata de admiterea Turciei in UE.

Urmeaza ca si SUA sa adopte o lege asemanatoare.