CCR a respins excepția de neconstituționalitate a suspendării acordării ajutoarelor și indemnizațiilor la pensionare/încetare raporturi de muncă

Am precizat de mai multe ori pe acest blog că articolul 41 din OUG nr. 114/2018 nu poate să facă referire la ajutoarele și indemnizațiile din art. 20 al Anexei VII a Legii nr. 284/2010, lege care a fost abrogată anterior intrării în vigoare a OUG nr. 114/2018 prin Legea nr. 153/2017.

Sedinta din 10 martie 2022

24. Dosar nr.387D/2020             

Curtea de Apel București Dosar nr.9.357/3/2017

 - Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate înnumele și pentru membrii de sindicat: Sandu Gheorghe, Petre Nicolae, Ene Ion, Barbu Irina-Narcisa, Florescu Melania-Carmen, Grigorescu Petre, Pascu Traian, Borcan Cornel, Barbu Costel, Sandu Liviu Sorinel, Chivu Aurel, Belbea Costel, Toma Ion, Tirtea Marian, Mirlogeanu Remus, Moraru Elena- Luminița, Costea Gabriel, Dascălu - 

-Excepţia de neconst. a disp. art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal - bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene

Acesta este articolul contestat.

OUG nr. 114/2018

Art. 41. -

(1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

Decizia nr. 51/2020 a CCR: sporul de 15%, pentru titlul de doctor obținut în perioada 2010- aprilie 2016, ilegal și neconstituțional

Dispozitivul Deciziei nr. 51/2020 a CCR este înșelător pentru cei neavizați, la prima impresie înțelegându-se că a declarat neconstitutionale textele de lege- de rezistență - ale salariului/soldei funcției de bază în conținut compozit, texte din Legea cadru nr.330/2009, Legea cadru nr. 284/2010, OUG nr. 1/2010, Legea nr 285/2010.
Or, la o citire mai atentă a dispozitivului observăm că a fost declarată neconstituțională doar interpretarea dată acestor texte de lege de către ICCJ, prin Decizia nr. 21 din 21 11 2016.
Acesta este Dispozitivul deciziei:

                                              CURTEA CONSTITUŢIONALĂ 

În numele legii Decide : 

Admite excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Curtea de Apel Bacău – Secția I civilă și constată că dispozițiile art.30 alin.(6) și ale art.48 alin.(1) pct.7 din Legea-cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, ale art.4 alin.(1) și ale art.6 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, ale art.1 alin.(5) din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice și ale art.8 din anexa nr.5 la Legea nr.63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ în interpretarea dată prin Decizia nr.21 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, sunt neconstituționale. Definitivă şi general obligatorie.

Diferendul juridic dintre CCR și ICCJ se axează pe natura juridică a sporului pentru titlul stiințific de doctor, spor care nu s-a mai regăsit în Legea cadru nr. 330/2009, dar care a fost introdus, tranzitoriu, prin OUG nr. 1/2010,  sub formă  de sumă compensatorie, de la 01 01 2010, în salariul/solda funcției de bază, pe lângă elementele deja introduse deja de L 330/2009, dar numai pentru cei care au avut acest spor în plată la 31 12 2009.

CCR a decis prin mai multe hotărâri că acest spor a fost abrogat definitiv de la data intrării în vigoare a L 330/2009, respectiv de la 12 12 2009, ICCJ a venit în 2016 și a decis, cu încălcarea deciziilor CCR, că sporul pentru titlul de doctor a subzistat și după anul 2009, prin acea sumă compensatorie din componenta salariului/soldei funcției de bază. Mai mult, a decis că și cei care au obținut titlul de doctor după anul 2009 pot beneficia de sporul de 15%. Sporul acesta a fost introdus din nou prin Legea nr. 193/2016 exceptându-i pe cei care il aveau deja ca sumă compensatorie.

Regimul juridic al sporurilor care nu s-au mai regăsit în soldele militarilor eglementate de L 330/2009 a fost asemănător cu cel al sporului pentru titlul de doctor.

Citirea cu atenție a deciziei CCR este utilă și pentru militari, nu numai pentru cei care au titlul de doctor, dar și pentru a risipi îndoielile celor care nici acum nu vor să creadă că solda /salariul de funcție are componența stabilită încă de Legea 330/2009 și Legea  284/2010.

Decizia CCR poate să aibă implicații pentru cei ieșiți la pensie in peroada 2010- aprilie 2016, dacă în baza de calcul a pensiei a intrat și sporul pentru titlul de doctor. 

Intreaga Decizie a CCR poate fi citită AICI

Componența salariului de funcție al polițiștilor în iulie 2017

Pentru cei care nu înțeleg că, după anul 2009, în elementul salarial solda/salariul de funcție legislația salarizării a ascuns alte elemente salariale care până atunci erau părți componente ale salariului/soldei lunar/e brut/e.
Au fost ascunse doar dacă acele elemente salariale existau în componenta salariului/soldei lunar/e  brut/e la data de 31 12 2009.
Așa se face ca ulterior anului 2009, militarii cu același Cif pot avea solde/salarii de functie în cuantum diferit.
Diferențierea se va păstra până în anul 2022 , când, repet pentru a nu știu câtă oară, se intră pe coeficienții și valoare de referință din Legea 153/2017... dacă nu o sperie Orban.

Hg

Decizia nr. 20/2019 a ICCJ privind suspendarea și abrogarea dispozițiilor care prevedeau acordarea indemnizațiilor la iesirea la pensie

Cupon care circulă pe FB. Beneficiarul este născut în județul Neamț și domiciliază în Buc, Sect. 3

Decretul nr. 1089/2009 pentru eliberarea din funcție a unui procuror

Articol unic. -

Domnul colonel magistrat (r) Stoica Gheorghe, procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, se eliberează din funcție ca urmare a pensionării.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

Traian Basescu

****************************

ICCJ a respins sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj, apreciind că nu e cazul să dea o îndrumare în sensul interpretării dispozițiilor privind art. 11 din OUG nr. 90/2017 în coroborare cu art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, instanțele având la dispoziție principii de drept,  reglementări exprese dar și decizii anterioare ale ICCJ care să le permită dezlegarea unei asemenea chestiuni de drept. 

ICCJ respinge sesizarea dar invederează că instanțele au la indemână dispozițiile din art.66 din Legea nr. 20/2000 care prevăd că pot fi abrogate și normele de drept suspendate.

Decizia nr. 20/2019 privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept

...........

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 704/117/2018, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere că, prin dispozițiile art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, au fost abrogate toate prevederile contrare acestei legi, inclusiv cele ce prevedeau acordarea indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, și, pe cale de consecință, în ce măsură mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".

........

X. Raportul asupra chestiunii de drept

44. Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării, prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu este îndeplinită cerința de a fi vorba despre o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet, neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, și nici cerința caracterului de noutate.

XI. Înalta Curte de Casație și Justiție
........

51. Sesizarea de față a fost formulată într-un litigiu generat de solicitarea reclamantei privind acordarea și plata ajutorului financiar prevăzut de art. 20 alin. (1) și (2) din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, actualizat cu rata inflației la momentul plății efective, și a dobânzii legale aferente, începând cu data trecerii în rezervă/retragere, 31 mai 2016, și până la data plății efective.

 52. Problema de drept generată de valorificarea unor venituri suplimentare în perioada de suspendare a acordării acestora prin acte normative succesive și ulterior abrogate nu este însă nouă, existând mai multe hotărâri ale instanței supreme, pronunțate atât în cadrul recursului în interesul legii, cât și în cadrul procedurii de dezlegare a unor chestiuni de drept prin hotărâri prealabile.

53. Astfel, prin Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite a admis recursul în interesul legi, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și a statuat următoarele:

„În aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, introdus prin Ordonanța Guvernului nr. 183/2000 stabilește:

Prima de concediu, pe lângă îndemnizația de concediu, respectiv o sumă egală cu indemnizația brută sau, după caz, salariul brut din luna anterioară plecării în concediu, pentru magistrați și personalul auxiliar, se acordă numai pentru anii 2001 și 2002, astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată."

54. În motivarea acestei soluții, instanța supremă a reținut că efectele produse de actele normative de suspendare sau de amânare a punerii în aplicare a dispoziției legale referitoare la dreptul dobândit trebuie limitate numai la perioada cât a fost în vigoare actul normativ care a prevăzut dreptul respectiv. Orice altă interpretare ar însemna o prelungire a valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după momentul abrogării lui, "ceea ce ar fi de neconceput și inadmisibil".

56. De asemenea, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava și, în consecință, a stabilit că:

....

Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate."

57. În motivarea acestei soluții, din analiza circumstanțelor specifice ale instituirii ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, instanța supremă a reținut că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, acestea nu au intrat niciodată în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate "bunuri" din această perspectivă.

58. În condițiile în care exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor prevăzute de art. 20 din capitolul II al anexei nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 a fost suspendat prin prevederi legale succesive, speciale și derogatorii, începând cu anul 2011 și până în anul 2017 inclusiv, aspect recunoscut de jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a Curții Constituționale, se apreciază că nu poate fi vorba nici de o speranță legitimă de valorificare efectivă a acestor drepturi.

59. În concluzie, Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că acest argument se consolidează în contextul abrogării Legii- cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017, care nu mai stabilește asemenea drepturi, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoscând posibilitatea abrogării chiar și în cazul normelor suspendate.

60. Mai mult decât atât, instanța supremă a reținut că, deși în întreaga perioadă în care Legea-cadru nr. 284/2010 a fost în vigoare, dispozițiile privitoare la aceste drepturi nu au fost abrogate în mod expres, nu se poate susține că acestea s-au născut efectiv în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere inițial, în condițiile în care valorificarea lor a fost în mod repetat suspendată și nicio altă dispoziție legală sau soluție de jurisprudență nu a diminuat efectul actelor normative reținute a fi suspendat exercițiul drepturilor pentru a concretiza o speranță legitimă pentru viitor.

64. Devine astfel evident că problema de drept la care face referire sesizarea, în contextul în care vizează consecințele suspendării unei norme cu efect asupra exercițiului dreptului ce făcea obiectul acesteia, imposibil de circumscris noțiunii de "speranță legitimă" asimilabilă noțiunii de "bun" susceptibil de valorificare, nu are caracter de noutate în sensul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă.

66. Astfel cum s-a arătat în doctrină, pentru a fi justificată intervenția instanței supreme în scopul preîntâmpinării unei jurisprudențe neunitare, este necesar ca respectiva chestiune de drept să aducă în dezbaterea judiciară aspecte dificile și controversate de interpretare, generate de neclaritatea normei, de caracterul incomplet al acesteia, susceptibil de mai multe sensuri ori accepțiuni deopotrivă de justificate față de imprecizia redactării textului legal.

71. Astfel, solicitarea instanței de trimitere nu vizează interpretarea unei norme neclare, imprecise, lacunare, ci se referă la o dispoziție, cuprinsă în art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, conform căreia "În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă", nelămurirea titularului sesizării fiind dacă "mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile menționate, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017".

72. Dincolo de contradicția care subzistă în chiar conținutul sesizării (în ce măsură pot fi considerate suspendate în anul 2018 drepturi care au fost abrogate printr-o reglementare din anul 2017), rezolvarea problemei semnalate presupune, în realitate, o analiză a succesiunii actelor normative în timp, a regimului juridic aplicabil unor drepturi al căror exercițiu a fost mai întâi suspendat, iar apoi au fost abrogate, respectiv dacă în acest context, al abrogării unor drepturi, mai poate fi suspendat ulterior exercițiul lor.

73. Astfel, analiza instanței trebuie doar să facă distincția între norme care suspendă exercițiul unor drepturi și norme care abrogă drepturi subiective.

74. În cazul primei categorii de norme și al consecințelor produse pe planul dreptului subiectiv afectat, cu referire punctuală chiar la cele aduse în discuție prin prezenta cerere de hotărâre prealabilă, instanța supremă s-a pronunțat, așa cum s-a menționat anterior, în mai multe rânduri, arătând că, pe fondul suspendării repetate prin acte normative reținute ca fiind constituționale, aceste drepturi nu au intrat în patrimoniul beneficiarilor avuți în vedere de Legea-cadru nr. 284/2010, ele având în continuare un conținut abstract, fiind condiționate în recunoașterea lor concretă de o nouă manifestare a legiuitorului, motiv pentru care nu pot fi considerate bunuri din această perspectivă (Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018). În același sens s-a statuat că lipsa caracterului actual al dreptului și inexistența unei "speranțe legitime" de valorificare efectivă a acestuia s-au consolidat în contextul abrogării Legii-cadru nr. 284/2010 prin Legea-cadru nr. 153/2017 (paragraful 83 din Decizia nr. 35 din 4 iunie 2018).

75. În privința normelor abrogatoare, ele presupun încetarea eficacității dispozițiilor normative pentru viitor și pot dispune o abrogare directă sau expresă ori abrogarea tacită (când actul normativ nou, fără a conține vreo dispoziție abrogatoare, conține doar dispoziții incompatibile cu cele cuprinse în actul normativ vechi).

76. Or, nicio dificultate de determinare a efectelor abrogării nu există cu referire la datele speței deduse spre analiză în cadrul sesizării prealabile, câtă vreme prin art. 44 alin. (1) pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a dispus abrogarea expresă a Legii-cadru nr. 284/2010, iar conform art. 64 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, "abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv".

77. De asemenea, faptul că dispoziția din Legea-cadru nr. 284/2010 referitoare la drepturile de natura celor pretinse în cauză avusese efectele suspendate în timp, prin acte normative succesive, trebuie interpretat cu referire la art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, menționată anterior, din care rezultă că și astfel de norme pot face obiect al abrogării.

78. Față de consecințele pe care le produce un act normativ care scoate din circuitul juridic, pentru viitor, textele de lege care fac obiectul acestuia, trebuie observat în ce măsură un act normativ ulterior (în speță, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017) poate suspenda drepturi care făceau obiect de reglementare al actului abrogat (recte, Legea-cadru nr. 284/2010, abrogată prin Legea-cadru nr 153/2017).

79. Așadar, rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme, cu referire punctuală la măsura în care abrogarea unor drepturi mai poate constitui temei ulterior pentru suspendarea exercițiului acelorași drepturi.

Reconstrucția soldei/salariului de funcție în perioada 2009-2022

Pentru cei care caută documente MAI privind  conţinutul compus al soldei de funcţie, repun în actualitate un articol publicat pe data de 10 05 2019.

Aveți mai jos răspunsuri oficiale care dezleagă multe dintre enigmele legislației salarizării funcționarilor din instituțiile de apărare  din perioada 2009 - 2019

Vor înțelege ,cred, și scepticii că  solda/salariul de funcție la care se referă HG nr. 1/2017, L 152/2017 și OUG nr56/2017 are un conținut compozit care se adaugă la valoarea existentă la data de 31 12 2009, exprimată de formula CIF x 197,33.

Curtea de Apel Suceava a obligat Poliția Suceava să plătească ajutoarele acordate la pensionare

• 
  

  Nr. unic (nr. format vechi) : 3302/86/2017 Data inregistrarii 24.07.2017 Data ultimei modificari: 25.10.2018 Sectie: Secţia I civilă Materie: Litigii de muncă Obiect: drepturi băneşti Stadiu procesual: Apel

  
  

  Părţi

  Nume Calitate parte CĂRNĂREASA CONSTANTIN Apelant Reclamant ANDREI ADRIAN Apelant Reclamant IBĂNESCU MANUEL IONUŢ Apelant Reclamant INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN SUCEAVA Intimat Pârât CABINET DE AVOCAT "IACOB DOINIŢA" Apelant Reprezentant legal

  
  

  Şedinţe

  24.10.2018 Ora estimata: 12:00 Complet: C1A CMAS Tip solutie: Schimbat în parte Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea.        Obligă pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava, în temeiul art. 20 alin. 1 din Anexa VII – Secţiunea 3 la Legea nr. 284/2010, să plătească reclamanţilor: Cărnăreasa Constantin - un număr de 20 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii; Andrei Adrian - un număr de 20 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii; Ibănescu Manuel Ionuţ - un număr de 12 salarii ale funcţiei de bază, cu titlu de ajutor stabilit în raport cu salariul funcţiei de bază, prin raportare la nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. 2 din O.U.G. nr. 57/2015, suma urmând a fi actualizată în funcţie de indicele de inflaţie de la data plăţii.      Respinge ca nefondată cererea reclamanţilor de obligare a pârâtului la plata ajutorului salarial reglementat de prevederile art. 20 alin. 2 din Anexa VII – Secţiunea 3 la Legea nr. 284/2010. Obligă pârâtul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava să plătească fiecărui reclamant în parte câte 250 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 24 octombrie 2018.  Document: Hotarâre  955/2018  24.10.2018 10.10.2018 Ora estimata: 09:00 Complet: C1A CMAS Tip solutie: Amână pronunţarea Solutia pe scurt: Amână pronunţarea pentru data de 24 octombrie 2018, ora 12,00. Pronunţată în şedinţa publică din 10 octombrie 2018. Document: Încheiere - Amânare iniţială a pronunţării    10.10.2018 17.01.2018 Ora estimata: 09:00 Complet: C1A CMAS Tip solutie: Alte cauze Solutia pe scurt: În temeiul dispoziţiilor art. 520 alin. 4 Cod procedură civilă suspendă judecarea cauzei. Cu drept de recurs pe toată perioada suspendării, recurs care se depune la Curtea de Apel Suceava. Pronunţată în şedinţa publică din 17 ianuarie 2018. Document: Încheiere - Suspendare    17.01.2018 13.12.2017 Ora estimata: 09:00 Complet: C1A CMAS Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Document: Încheiere de şedinţă    13.12.2017 08.11.2017 Ora estimata: 09:00 Complet: C1A CMAS Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Admite apelul. Anulează sentinţa civilă nr. 720 din data de 20 iunie 2017, pronunţată de Tribunalul Suceava – Secţia I civilă – în dosarul nr. 3302/86/2017. Respinge excepţia prematurităţii formulării cererii, ca nefondată. Fixează termen în vederea judecării fondului la data de 13 decembrie 2017, pentru când se vor cita părţile. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică. Document: Hotarâre  938/2017  08.11.2017