Dispozitivul Deciziei nr. 75/2024 a ICCJ privind rezolvarea unei chestiuni de drept
"Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază a/al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022."
NOTA
Curios, in cazul sporului OMM/SOSP ICCJ l-a inclus in plafonarea de la art. 60, desi nu este element salarial.
Proiectul de modificare si completare a ordonantei nr.115/2023, publicata in MO pe 15 12 2023, apare in transparenta pe site-ul Ministerului de Finante.
In sedinta de Guvern din aceasta saptamana ministrii au adus si alte amendamente. Ordonanta va fi adoptata in sedinta de Guvern dintre Craciun si Anul Nou.
... nu sunt exceptate de la indexare. In consecinta, se indexeaza din oficiu cu 13,8%, inflatia anuala cunoscuta la data de 01 01 2024, potrivit art. 59 din Legea 223/2015 cu modificarile si completarile ulterioare.
Potrivit art. 60 alin(2) din lege, pentru pensiile acordate dupa intrarea in vigoare a OUG nr. 59/07 08 2017, cuantumul acordat dupa indexarea cu 13,8% nu trebuie sa fie mai mare decat baza neta de calcul indexata si ea cu 13,8%.
In cazul indexarilor succesive, la suma rezultata dupa indexarea cu 13,8% a bazei nete de calcul se adauga suma valorilor indexarilor din anii anteriori potrivit. art. 60 alin.(3)
Cu toate acestea, cele 3 organisme si-au permis să emita acte care au stabilit salarizarea pentru judecatori si procurori peste plafonul stabilit de dispozitiile art. 38 din Legea nr. 153/2017, potrivit carora salariille judecatorilor si procurorlor puteau fi majorate in procentele prevazute pentru anii 2018-2022 cu conditia sa nu depaseasca salariul prevazut pentru anul 2022 in baza valorii de referinta din anul 2022.
Au gasit o hotarare judecatoreasca definitiva data in baza legislatiei anterioare L 153/2017, in special OUG nr. 20/2016, de completare a OUG nr. 57/2015, pentru a identifica o noua valoare de referinta sectoriala de 605, 225 lei pentru magistrati si s-au gandit ei s-o generalizeze pentru toti magistratii, incepand cu anul 2018, ca nu se permute discriminarea, nu?
Au ignorat ca art. 38 din Legea 153/2017 le permite sa jongleze cu valoarea de referinta sectoriala care se majora in perioada 2018-2022, dar nu le permitea sa depaseasca salariul la care trebuiau sa ajunga in anul 2022, potrivit valorii de referinta stabilite de noua lege.
Este de noaptea mintii ca tocmai institutiile care conduc Autoritatea judecatoreasca si a Ministerului Public sa emita acte de salarizare pentru magistrati in baza legislatiei anterioare L 153/2017 si a unei hotarari judecatoresti care a aplicat tot legislatia anterioara.
Singura autoritate care s-a sesizat in legatura cu ilegalitatea salarizarii pentru magistrati a fost Ministerul de Finante prin recenta Nota de informare, pe care am prezentat-o pe blog in articolul
Nu au trecut decat cateva zile si ROJUST, o asociatie a personalului din justitie, a emis un comunicat sub semnatura presedintelui ei, d-na Mioara Iolanda Grecu, judecator pensionar, in care justifica lamentabil salarizarea magistratilor, pentru a reduce la tacere vocea celor din Ministerul de finante.
Prin prisma celor de mai sus, identificati grozaviile juridice spuse de ROJUST:
"În ceea ce priveşte reîncadrarea magistratilor, începând cu anul 2018 prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, fără aplicarea plafonării prevăzute de Legea-cadru nr.153/2017, prin acte emise de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie chiar din cuprinsul Notei rezultă că aceasta s-a făcut prin identificarea unui nou maxim în familia ocupaţională „Justiţie”, rezultat prin lămurirea dispozitivului unei hotărâri pronunţate într-un litigiu având ca obiect acordarea valorii de referinţă sectorială de 605,225.
Ca atare, la baza acestor acte administrative stă o hotărâre judecătorească, definitivă şi executorie care se bucură de autoritate de lucru judecat şi care a fost supusă controlului prin formularea unei cereri de lămurire, iar egalizarea la nivelul maxim astfel stabilit a celorlalti magistraţi s-a făcut în temeiul deciziei nr. 794/15 decembrie 2016 pronunţată de Curtea Constituţională.
Trebuie menţionat că prin această decizie, tot ca urmare a unor deficienţe legislative, s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.
S-a reţinut în considerentele deciziei sus-menţionate, care este definitivă şi general obligatorie, la punctul 32, că urmare a neconstituţionalităţii art. 3 ind. 1 alin. 1 ind. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.43/2016), „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare „, la care se face egalizarea prevăzută de art. 3 ind. 1 alin. (l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2015 (introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2016), trebuie să includă şi drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti. Aşadar, personalul care beneficiază de aceleaşi condiţii trebuie să fie salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul aceleiaşi categorii profesionale şi familii ocupaţionale, indiferent de instituţie sau autoritate publică."
In timp ce demnitarii, salariații din învățământ și sănătate primiseră, în avans, majorările prevăzute de legea salarizării pentru anul 2022, militarii, polițiștii și penitenciariștii primesc aceleași drepturi cu o întârziere de 1 an și jumătate. Nu se întâmpla nici acum dacă sindicaliștii din Poliție și Penitenciare nu amenințau cu proteste. Toate acestea s-au petrecut având un guvern condus de un general.
De această majorare vor beneficia și cei care se pensionează începând cu luna iunie 2023, elementele salariale ale bazei de calcul al pensiei fiindu-le actualizate la nivelul datei pensionării, potrivit art. 28 din Legea nr. 223/2015, încă nemodificat de Pl x nr. 244/2023. Casele Sectoriale ar trebui să nu aplice regula instituită administrativ conform căreia ultima lună de activitate nu intră în baza de calcul.
După intrarea în vigoare a legii al cărei proiect se dezbate acum în Parlament, sub denumirea de PLx 244/2023, actualizarea primelor 5 luni din baza de calcul se va face în funcție de ICP-ul lunar(indicele de creștere a prețurilor)
Majorarea nu beneficiază niciunui militar pensionat înainte de intrarea în vigoare a OUG nr. 54 din 08 iunie 2023 din cauza discriminatoriei OUG nr. 59/2017, adoptate și neconstituțional, după cum se va dovedi prin decizia pe care CCR o tot amână, inexplicabil, de la începutul anului.
Se mai lărgește cu încă un reper hăul dintre o pensie stabilită dintr-o bază de calcul majorată potrivit OUG 54/2023 și o pensie stabilită înainte de anul 2018, anul aplicării primelor majorări de solde potrivit Legii nr. 153/2017. Noii pensionari vor avea baza de calcul mai mare și față de cei care s-au pensionat în anii 2018-2022.
Un alt reper de lărgire a hăului dintre pensiile stabilite înainte si după OUG 59/2017 este inclus în viitoarea reglementare a supraimpozitării pensiilor din Plx nr. 244/2023. Vor fi supraimpozitate doar veniturile primite ca pensie de cei pensionați înainte de 15 09 2017. NU sunt afectate de impozitare sau supraimpozitare veniturile nete din pensiile militare stabilite după 15 09 2017.
Asta ar însemna că salariile/soldele de funcție vor ajunge la valorile prevăzute pentru anul 2022 în Anexa VI, cap 1 a Legii nr. 153 2017.
Așadar, polițiștii care s-au grăbit să iasă la pensie au pierdut. Nu vor mai beneficia în calculul pensiei de aceste majorări. Mai mult, ca să beneficieze din plin de majorări trebuie să mai lucreze încă 6-7 luni de la data întrării în vigoare a legii.
Nu a rezultat care este actul normativ prin care se elimină excepțiile de la aplicarea art. 38 din al Legii nr.153/2017.
Majorarea salariului de functie pentru polițiștii în activitate nu aduce nicio majorare pentru pensiile militare în plată.
Pentru cei care au uitat cum arată Tabelul din Anexa nr. VI a Legii nr. 153/2017, îl repostez mai jos cu specificarea că la soldele de funcție corespunzătoare gradației 0(zero) din lege am adăugat soldele de funcție corespunzătoare gradației 7.
Fiecare își poate calcula solda de funcție corespunzătoare gradație pe care o are, gradație care crește din 3 în 3 ani de la data acordării gradului militar/profesional, așa cum sunt ele calculate în art. 11 al Anexei VI.
Cât despre pensiile militare, nici ministrul și, surprinzător, nici sindicaliștii nu au comentat amendamentele depuse de coaliția guvernamentală la Camera Deputaților, semn de comoditate sau lipsă de informare.
Cum a plecat proiectul de ordonanță de la MApN puteți vedea AICI.
Cum a ajuns proiectul la avizat, la CES, pe data de 28 06 2022, puteți vedea mai jos.
După îndelungi contestări în coaliția guvernamentală s-a scos din proiect ce era mai important, majorarea soldelor/salariilor de funcție, dar s-a și întârziat obținerea avizelor necesare, astfel că ordonanța de urgență mai poate fi adoptată abia în toamnă, după deschiderea noii sesiuni parlamentare.
Din expunerea de motive aflăm și de ce din anul 2018 nu a mai fost actualizată solda de grad pentru cadrele în activitate.
Între Comunicat și proiectul distribuit anterior de DFC( vezi proiectul ajuns la Penitenciare aici) este o diferență în privința datei de la care se majorează soldele de grad.
Este destul de evident, după mormăielile de astăzi ale lu' Ciuc'al nost, că acțiunea ministrului Dîncu de majorare a soldelor personalului militar nu are susținerea premierului și a PNL. Despre UDMR nici nu mai vorbim.
Sindicatul EUROPOL publică un proiect de ordonanță, care ar fi fost distribuit structurilor de apărare națională, potrivit căruia se aduc câteva completări în Anexa nr. VI a Legii nr. 153/2017, astfel că sunt înlăturate câteva dispoziții derogatorii introduse în lege prin OUG nr. 226/2020 și OUG nr. 130/2021, permițând finalizarea aplicării L 153/2017 pentru întreg personalul militar în activitate. Altfel spus, cadrele militare în activitate ar putea primi începând cu 01 07 2022 majorările soldelor/salariilor de funcție din etapele 3 si 4 prevăzute în articolul 38 din L 153/2017, suspendate la aplicare prin OUG nr.226/2020 și OUG 130/2021.
Potrivit art. II, pct. 2 din proiectul de ordonanță, începând cu luna ianuarie 2022 se majorează soldele de grad/salariile gradului profesional. Majorarea poate avea loc potrivit art.7 alin. (3) din Anexa nr. VI a L 153/2017, adică:
Art.7
"(3) Cuantumul soldei de grad/salariului gradului profesional deţinut se actualizează proporţional cu evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin hotărâre a Guvernului. "
Cum ar spune unii, solda de grad se majorează retroavctiv, cum precizează expres legea.
De majorare ar beneficia întreg personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, nu numai polițiștii cum lasă să se înțeleagă EUROPOL.
Cât timp nu se reintroduce actualizarea pensiilor militare în art. 60 al Legii nr. 223/ 2015, de aceste majorări nu beneficiază personalul militar care și-a deschis drepturile de pensie până la dată intrării în vigoare a ordonanței.
Iată de ce ne batem gura pe acest blog de 5 ani că prioritatea pentru înlăturarea dezechilibrelor dintre pensiiile militarilor este reluarea ACTUALIZĂRII.
Dovada redistribuirii și că documentul este autentic. Mulțumesc celor care mi-au comunicat acest document.
Dacă se va adopta ordonanța, valorile soldelor/salariilor de funcție și ale soldelor de grad/salariului gradului profesional vor fi așa cum au fost calculate, pentru anul 2022, aici:
In finalul ședinței de guvern din 17 12 2021, miniștrii Budăi și Câciu au ținut o conferință de presă în care au explicat măsurile bugetare adoptate în sedința premergătoare celei adoptării de către Guvern a Bugetului pe anul 2022.
Stați liniștiți că nu vorbește Vâlceanu
Am selecționat în text câteva idei de interes... privind salarizarea polițiștilor în anul 2022 și referirile la modificările legilor 153/2017 și 127/2019, salarii și pensii, în perspectiva conformării PNRR-ului cu Comisia Europeană.
"Alt act normativ care, bineînțeles, a fost așteptat de toată lumea și care a fost și necesar de adoptat înainte de Legea bugetului, este ordonanța privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea unor acte normative.
Trebuie să știți că dacă nu s-ar fi adoptat o astfel de ordonanță, impactul brut asupra deficitului ar fi fost de 97 de miliarde de lei. Atât ar costa ca statul român să pună în aplicare legile pe care le are de aplicat. Evident, prin echilibrul făcut în cadrul acestor măsuri fiscal-bugetare cu creșterea colectării veniturilor și cu măsuri care să se ducă în zona aceasta de creștere a colectării, impactul net rămas sau pentru care s-a făcut economie la bugetul general consolidat este de 87 de miliarde de lei.
Sunt mai multe măsuri și aş începe cu cele cu caracter de impact social.
Din perspectiva Legii salarizării unitare avem o prorogare a aplicării Legii 153, cu excepția a două sectoare, a două familii ocupaționale, respectiv familia ocupațională în sănătate și familia ocupaţională în educație.
Din perspectiva măsurilor, ca să spun așa, care generau o zonă mult așteptată de mediul economic, cu această ordonanță am stabilit că de la 1 ianuarie 2022, pe perioada sezonului rece, TVA-ul la energia termică va fi de 5%, energie termică atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru consumatorii instituții publice: spitale, școli sau alte unități prestatoare de servicii sociale.
O altă măsură așteptată de toată lumea a fost TVA-ul de 5% redus la locuințe cu pragul care ajunge la 140.000 de euro. Prin acest act normativ s-a adoptat faptul că se acceptă TVA de 5% pentru achiziția a unei singure locuințe. Plafoanele anterioare rămân în vigoare, respectiv plafonul de 90.000 de euro de până acum. Acolo nu există o condiționare cu privire la numărul de locuințe care se pot cumpăra. Ele sunt în corelare până la urmă cu programul ”Noua casă”, cel puțin această măsură cu TVA-ul redus.
De asemenea, s-au introdus o serie de măsuri care vor conduce ,din punctul nostru de vedere, nu numai la transparentizarea veniturilor publice, dar mai ales la creșterea colectării. Introducerea sistemului așa-numit radar al mărfurilor astfel încât orice marfă care intră pe teritoriul României, indiferent de zona din care provine, este intracomunitară, țări terțe sau din producție internă sau care se transportă pe teritoriul României va fi monitorizată și intenția este de fiscalizare a transportului de mărfuri.
Nu în ultimul rând avem, evident, o clarificare a legislației cu privire la acordarea tichetelor cadou astfel încât să nu mai avem situațiile care au apărut în urma controalelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală și să punem o povară, din punctul meu de vedere, nejustificată asupra unor antreprenori.
Începând de la 1 ianuarie tichetele cadou se pot acorda doar propriilor angajați. Acordarea de către terți a tichetelor cadou se interzice.
O măsură discutată, evident, și în mediul public este introducerea contribuției de sănătate pe pensiile care depășesc valoarea de 4.000 de lei, doar pentru diferența care depășește acest nivel. Pentru a preîntâmpina și întrebări, dar oricum voi răspunde la toate întrebările care sunt necesare pentru a lămuri acest aspect. Aici este vorba și de acele pensii despre care în mediul public se discută de ani de zile cu caracter special sau pensii de serviciu care depășesc această valoare și am spus-o întotdeauna: cred că România nu este într-o situație fericită din perspectiva finanțării sistemului de sănătate și în contextul în care 80% dintre români câștigă sub 4.000 de lei cred că ceilalți ar putea să-și plătească contribuția de sănătate astfel încât să beneficieze evident și de serviciile de sănătate la nivelul la care se plătește. În marje nominale, după creșterea aplicată prin punctul de pensie, discutând de ceea ce afectează sistemul public de pensii, vă spun că sumele sunt de ordinul a 39 de lei, 45 de lei, 50 de lei, dar din creștere, și nu din ceea ce primea persoana până acum.
O măsură mult discutată evident, se referă la acea coborâre a plafonului impozitului la microîntreprinderi. Îmi cer scuze, pentru că am lucrat până la ora 04:00. Această măsură a fost retrasă din OUG, după cum ştiţi azi-dimineaţă a fost publicată noua formă a ordonanţei şi aici vreau să mulţumesc mediului economic, în primul rând, dar şi presei, pentru că acesta este, de fapt, scopul unei dezbateri publice, acesta este scopul punerii unui act normativ în transparenţă decizională. Actul normativ, este adevărat, se elaborează intern în urma unui dialog, dar, după ce este pus în transparenţă decizională intră în mod oficial în dezbatere publică şi iată că în urma dezbaterii publice se găsesc soluţii, care să nu efecteze sau să aibă incidenţă asupra mediului economic. Nu în ultimul rând, o altă măsură care a fost discutată în mediul public s-a aprobat astăzi, respectiv reîncriminarea ca infracţiune a faptei de neplată a stopajului la sursă, şi aici iar vreau să mulţumesc mediului economic, care a înţeles, mediului economic din punctul meu de vedere cel care într-adevăr ţine această ţară în spate, deci cel curat şi cel care se sacrifică pentru a produce locuri de muncă şi bunăstare, atât cât se poate în contextul actual de criză, că a ajutat ca formularea să nu fie una ambiguă, drept pentru care articolul pe care l-aţi avut în transparenţă decizională a fost modificat şi, dacă îmi permiteţi dvs. îl voi citi pentru presă. Imediat, durează foarte puţin, pentru că mai am doar două măsuri importante cu incidenţă şi cu beneficiul din punctul meu de vedere asupra mediului economic.
Ceea ce va rămâne în zona aceasta să zicem mai sancţionatorie şi o să explic la întrebări când ajungi în acea zonă limită este: reţinerea şi neplata, respectiv încasarea şi neplata în cel mult 60 de zile de la termenul de scadenţă prevăzut de lege a impozitelor şi/sau contribuţiilor prevăzute în anexa la prezenta lege şi aveţi o anexă la ordonanţă. De asemenea, s-a mai introdus un termen de conformare şi acesta este foarte important de menţionat, această prevedere va intra în vigoare de la 1 martie 2022 pentru a putea să intrăm în normalitate cu privire atât la predictibilitatea politicilor publice, dar şi la ceea ce înseamnă conformarea voluntară a mediului economic cu regimul fiscal. O altă măsură din punctul nostru de vedere benefică pentru mediul economic este prelungirea termenului de depunere a cererilor de eșalonare și pentru anularea accesoriilor, termen care expira la 31 ianuarie 2022, și prelungirea acestuia până la 30 iunie 2022. Astfel, companiile pot beneficia de un termen rezonabil pentru a intra în procedura prevăzută de Ordonanţa guvernului 69/2020, respectiv Ordonanţa 19/2021. În principiu cam atât, ca să nu reţin foarte mult, iar după o să mă întorc la întrebări, cum este procedura.
Dan Cărbunaru: Sigur. Sunt convins că așa se va întâmpla. Doar dacă avem și acordul domnilor miniștri ai justiției și ai proiectelor europene. Da, mulțumim foarte mult pentru înțelegere. Atunci vă rugăm întrebările dumneavoastră pentru domnul ministru al finanțelor. Vă rog, în ordinea în care doriți. Haideți, haideți. Avem două microfoane.
Reporter: Bună seara! Deci, ca să înțelegem, o posibilă majorare, de pildă, pentru polițiști, pentru că am văzut protestul lor astăzi. Abia anul următor în vară sau mai devreme?
Adrian Câciu: Cel mai devreme va fi la rectificare şi probabil nu vor fi doar dumnealor, există de recuperat chiar și în sănătate și în educaţie, dar haideți să ajungem în etapa în care avem banii necesari. Pentru că nu uitați că suntem într-o zonă și de dificultate cu datoria publică și trebuie să ne menținem la un nivel în care să nu ajungem în acea prevedere a Legii responsabilității fiscal-bugetare care nu ne-ar mai permite să dăm nici măcar un leu la salarii.
Reporter: Apropo de - dacă îmi mai permiteţi o întrebare - de micșorarea plafonului despre care vorbeați pentru microîntreprinderi, care a fost practic eliminat din această ordonanță, rămâne cumva în discuție pentru 2023?
Adrian Câciu: Angajamentul din PNRR este același, nu schimbăm angajamentele din PNRR. Dar cum v-am anunțat, în acest an, o să avem o analiză a întregului regim fiscal. În cadrul acelei analize, se va vedea foarte clar cu impact, cu studii pe fiecare categorie de întreprinderi, de companii. La această analiză deja am făcut invitația şi unor instituţii financiare internaţionale să facă parte şi să ne asiste, dar şi mediului economic să fie partenerul nostru; această analiză să se facă împreună cu toți pentru a găsi cea mai bună soluție pentru România, ținând cont de context, de provocări și mai ales de faptul că vrem-nu vrem ne vom îndrepta spre o altă epocă. Provocările digitale și ale energiei verzi trebuie să fie ancorate și în regimul fiscal viitor. Mulțumesc!
Reporter: Bună seara, domnule ministru! Aș vrea o completare. Ceea ce înseamnă că, la această schimbare cu plafonul, ceea ce înseamnă că le daţi un pic de timp să se pregătească, nu, cam așa putem să înțelegem, pentru că până la urmă, oricum acest plafon va trebui scăzut? Putem să ocolim asta în condiționalitățile Planului de Redresare și Reziliență?
Adrian Câciu: Nu am spus să ocolim angajamentele PNRR. Până la optimizarea acestui plan, rămân exact așa cum sunt scrise. Evident, analiza regimului fiscal nu înseamnă doar analiza regimului fiscal. Ea se pune în context cu analiza comercială, a sistemului economic, a sistemului comercial și există posibilitatea să avem abordări, dar trebuie să le avem comune cu mediul de afaceri. Mediul de afaceri trebuie să vadă împreună cu noi, pe de-o parte cum este, cum poate fi sprijinit mai bine să se dezvolte. Scopul este în felul următor, e foarte simplu. Noi trebuie în câțiva ani să ajungem să avem o economie rezilientă. Dincolo de banii din PNRR, trebuie să fie și programele guvernamentale. Orice criză care va veni, pentru că nu poți să spui că nu vor veni crizele, va trebui să ne prindă mult mai puternici decât ne-a prins 2020. Vedeți ce s-a întâmplat și foarte bine că statul nu a stat pe loc împreună cu mediul economic. România a avut o economie mult mai puternică în 2020 decât o avea în 2010. Deci, contează foarte mult să tragem învățăminte din crize și, împreună cu mediul economic, cu instrumentele actorului statal - guvern sau parlament -, să reușim să creăm în câțiva ani o economie mult mai rezilientă. Regimul fiscal este un instrument de sprijin, nu numai de taxare, pentru că facilitățile despre care foarte mulți vorbesc trebuie să aibă un scop bine determinat. Facilitățile trebuie să se ducă în zonele care îți produc valoarea adăugată, în zonele cu potențial, în zonele care ajută, iar oricare facilitate, vă spun şi din perspectiva macro-fiscală, are punctele sale de inflexiune, are termene de aplicare, după care ea nu-şi mai produce efectele pe care le-a avut în mod potenţial la început.
Reporter: Şi referitor la acea prevedere cu dosare penale pentru neplata contribuțiilor și a impozitelor, există vreun risc la Curtea Constituțională dacă se ajunge cu acest proiect? Adică e construită atât de bine încât să nu puteți să aveți niciun risc în acel sens?
Adrian Câciu: Exact acesta a fost scopul acestui articol. Este creat conform deciziei Curții Constituționale. Fiecare impozit în sine sau contribuție este bine definită. Decizia nu a dezincriminat fapta pentru că ar fi fost neconstituțională, ci pentru că norma era neclară, și am urmărit foarte atent fiecare cuvânt, dacă vreți, din motivarea deciziei Curții. Acum, aş vrea totuși să lămuresc, dacă aţi adus în discuție acest lucru. Nu se aplică această sancțiune cumva de drept, din oficiu. Există tot felul de instrumente înainte de a se întâmpla lucrurile acestea, pe care eu mi-aș dori sincer să nu se întâmple niciodată, instrumente puse la dispoziție de către stat, instrumente, până la urmă, pe care le rezolvă chiar circuitul economic. Adică, există un termen, în primul rând de conformare de 60 de zile peste data scadenței. Deci se introduce un termen care este în plus. În același timp, există instrumente de eșalonare puse la dispoziție de stat, chiar și pentru stopajul la sursă există astfel de instrumente. Vom mai dezvolta instrumente de eșalonare. Știu că pare câteodată ca ruptă din context, vezi doar un articol. Iată, tot în aceeași ordonanță am venit cu un alt articol în care am creat un cadru mai larg pentru aplicarea unei facilități, astfel încât contribuabilii să poată să-şi anuleze niște debite către stat. Vor mai fi câteva elemente, inclusiv de dezvoltare a modului de eșalonare. Care este de fapt scopul? Scopul este ca toată lumea să intre într-un regim, în parteneriat real cu statul, iar statul să știe, chiar dacă nu-și încasează taxele, în momentul în care le-a prevăzut inițial în Codul Fiscal, măcar prin eșalonare să aibă o predictibilitate pe încasările viitoare, astfel încât politicile publice pe care și le construiește, cum și anul acesta - vă spun că o parte din veniturile de la bugetul de stat le avem datorită eşalonărilor din anii trecuți, și atunci ai un venit predictibil. Nu în ultimul rând, trebuie înţeles foarte clar: creanțele eșalonate nu reprezintă creanțe fiscale restante. Deci, în momentul în care ai intrat în procedura de eșalonare, nu mai ai nicio treabă cu acest articol sau cu alte articole care sunt prevăzute în Codul Fiscal, eu știu, ca provocatoare de eventuale sancțiuni, popriri pe conturi sau alte elemente.
Reporter: Vă rog să revenim la majorarea salariilor din educație și sistemul sanitar - aţi zis: profesori, brancardieri, infirmiere. Cu cât vor crește mai exact? Că e o formulă destul de alambicată. Mă gândesc la 100-200 de lei și care este impactul bugetar?
Adrian Câciu: Aplicarea Legii 153 nu se face de către Ministerul Finanțelor. Ca impact vă spun că avem în jur de 900 de milioane pe educație și 687 de milioane de lei pe sănătate. Ce pot să vă spun este că va fi o creștere medie de 7% undeva, în zona aceasta, dar este recuperarea din diferenţă, trebuie să țineți cont, pentru că nu este 7% în sensul în care poate nici ceilalţi nu au primit, care erau în grila 2022. Este ceea ce rămăsese restant de recuperat pentru a ajunge în grila anului 2022, pe Legea 153. Vreau să mai precizez ceva, că este...
Reporter: Daţi-ne nişte valori reale.
Adrian Câciu: Aveți ministrul muncii care vă va spune cât va revine pentru fiecare persoană.
Reporter: Păi nu mai avem.
Adrian Câciu: Asta vă zic. Totuşi, la Ministerul Finanțelor cu calcule pe acest tip de abordări, dar promit, uitați, la Legea bugetului facem câteva simulări ca să fie lucrurile mai concrete. Voiam să vă spun că apropo de aceste eforturi, pentru că eu le consider eforturi, știu că poate mulți au uitat contextul în care am venit la guvernare și contextul în care Legea 153 era poveste din perspectiva abordării anterioare. Totuși, ne-am asumat împreună în acest program de guvernare în 120 de zile să venim cu un calendar de modernizare a Legii 153 și de etapizare a restanțelor, 120 de zile. Nu au trecut decât 10 zile, cred că, de când suntem, nu știu, să nu greșesc, v-am spus, la mine a fost zi lumină și nu mai știu exact de când suntem la guvernare. Cu toate acestea am reușit să găsim o sumă pentru a începe să lucrăm. Dar peste 120 de zile cu siguranță ministrul muncii va veni și va spune: acesta este modul în care privind modernizarea Legii 153, evident, îl va privi și în contextul angajamentului din PNRR. Evident, îl va privi și în contextul nevoii de recuperare socială, mai ales nevoii de recuperare a puterii de cumpărare. Același lucru este și la pensii. Deși ne-am propus, avem 120 de zile, adică să nu creăm așteptări mai mult decât putem în contextul în care România, repet, este în procedură de deficit excesiv și România încă are aceste probleme structurale și o să le repet, provocarea ca ministru de finanțe din punctul meu de vedere aceasta este: creșterea veniturilor fiscale ale statului, atât.
Reporter: Bună seara! Domnule ministru, salariile profesorilor au crescut în medie cu 40 de lei, poliţiştii sunt în stradă, angajaţii din cultură spun că vor ieşi şi ei în stradă, acolo, salariile în teritoriu sunt în jur de 2.500 de lei, pe de altă parte, dumneavoastră spuneţi că Ministerul Finanţelor trebuie să găsească bani. Ce aşteptări ar putea avea aceste categorii socio-profesionale la rectificarea din vară? Veţi ţine cont de legea salarizării, se poate aplica, veţi strânge suficienţi bani până atunci?
Adrian Câciu: Da.
Reporter: Garantaţi că se vor plăti toate majorările?
Adrian Câciu: Haideţi să vă spun altfel. Prioritatea principală pentru acest moment a fost Legea bugetului de stat pentru a menține stabilitatea economică şi financiară a României. Efectul principal, ca să-l înţelegeţi, este pe dobânzi şi pe cursul valutar; le facem pe rând. În zece zile am reuşit să stabilizăm acest lucru şi eu cred că n-o să avem o explozie a cursului valutar, adică să avem acea depăşire de prag psihologic, cel puţin în primul semestru. Trebuie să mai facem câteva eforturi. Evident, în timpul acesta am reuşit să punem un pic, cât am putut, în câteva zile. Eu vă spun că aceasta e lupta. Lupta este de recuperare a puterii de cumpărare din două perspective: cetăţean şi economie. Asta vrem să facem. Şi nu e vorba de ministrul finanţelor, întreg guvernul este preocupat, pe de o parte, să ducă investiţiile... O să vă anunţăm investiţiile, care sunt de 7% din PIB, da? O să vedeţi ce înseamnă 7%, pentru că mergem pe proiecte mature. /.../
Intreg documentul, cu acuzațiile de nerespectare a hotărârilor judecătorești care au dipus salarizarea polițiștilor la nivelul maxim al funcțiilor deținute și abuz în serviciu, poate fi citit AICI.
Aceleași ăăăă-uri, sunete supărătoare.
Achziții de avioane.
Bugetul apărării este un pic peste 2%.
Descurajarea și apărarea pe flancul estic al NATO.
Asigurarea calității factorului uman.
Adaptarea învățământ militar.
Descentralizarea activităților de execuție.
Nimic despre salarizare și pensii.
Intrebări:
Deputatul Lupescu nu i-a pus vreo intrebare.
Senatorul Serban Nicolae îl întreabă dacă s-a plătit în avans în 2019 o sumă pentru achizițiile militare care au contribuit la deficit. De asemenea l-a întrebat dacă a intreprins ceva concret în domeniul pensiilor militare.
Răspunsuri -Armata nu a fost atractivă pentru rezerviști voluntari. -A semnat deja de câteva săptămâni scrisorile către Comisiile de apărare pentru desfășurarea de activități comune în privința situației rezerviștilor. -Eliminarea inechităților în privința pensiilor militare este în atenței împreună cu structurile asociative ale rezerviștilor. Dacă se va revedea legea salarizării nu aș mai vrea ca militarii să mai fie pe ultimul loc al grilei de salarizare. A primit aviz pozitiv, pentru că toți parlamentarii PSD s-au abținut.
In tabelul de mai jos sunt soldele lunare nete comunicate pentru Libertatea de către MApN. Deci, sunt date oficiale, nu gulgute, cum se gră-beș-tea-ză să afirme scepticii de serviciu ai acestui blog.
Adăugând diferența dintre solda anului anul 2019 și solda anului 2018, reprezentând 1/4 din diferența dintre solda de funcție din anul 2022 și cea din anul 2018, conform art. 38 din Legea 153/2017, aflăm ce solde vor avea cadrele militare active în anii 2020-2022 și cam ce pensie ar avea fiecare, dacă s-ar relua actualizarea pensiilor militare.
MAPN a transmis public salariile nete pentru fiecare funcție, de la locotenent la general. Creșterile din 2017 până în 2019 sunt uriașe, iar pentru fiecare grad în parte, cu excepția căpitanului, au venituri de peste 3.000 de lei.
Astfel, un locotenent care încasa în 2017 1.753 de lei, în acest an primește 2.681 lei. Salariul căpitanului, care era în 2017 – 2.205 lei, a urcat în 2019 cu peste 700 de lei, de la 2.205 lei, la 3.283 lei. Generalul, cea mai înalt grad, încasează lunar 17.195 lei.
Evoluția soldelor în anii 2017-2019
„Solda are caracter individual, fiind stabilit atât prin însumarea unor elemente salariale prevăzute de legislația în vigoare la data de 31 decembrie 2009, majorate potrivit legii, în perioada 2010-2019, cât și prin adăugarea unor drepturi specifice prevăzute de legile anuale de aplicare etapizată a legilor-cadru de salarizare”, a informat MAPN, potrivit Libertatea.ro.
Va aducem la cunostinta ca in data de 21 august, la sediul Ministerului Apararii Nationale a avut loc intalnirea de lucru a Consiliului de conducere al Consiliului consultativ al militarilor in rezerva si in retragere.
La intalnire au participat 15 militari in rezerva si in retragere, consilierul ministrului - gl. (rz.) Tase Marian, un reprezentant de la Casa de pensii si un reprezentant de la Directia Generala Financiar-contabila..
In cadrul intalnirii s-a stabilit varianta finala a proiectului Ordonantei de urgenta a Guvernului elaborata in cadrul Grupului de lucru al Consiliului consultativ.
S-a luat decizia ca acest document sa fie prezentat specialistilor juristi din cadrul ministerului pentru a primi forma impusa de legislatia de specialitate in vigoare urmand ca in cel mai scurt timp sa fie prezentata ministrului pentru a dispune. Aceasta activitate va fi cocordonata de dl. gl. Tase Marian.
S-a hotarat deasemenea ca varianta finala a documentului, in forma prezentata astazi sa fie prezentata pe grupul de facebook al Consiliului cu mentiunea ca eventualele modificari care se vor mai produce de acum in colo vor fi doar modificari de forma nu de fond.
Vom anexa acestui comunicat documentrul respectiv.
Consiliul consultativ adreseaza rugamintea tuturor militarilor in rezerva si in retragere proveniti din cadrul Ministerului Apararii Nationale si care au aflat de existenta sa sa informeze pe toti camarazii cu care intra in contact referitor la activitatea acestuia precum si despre existenta Grupului de facebook cu aceeasi denumire in care se fac toate informarile legate de activitatea noastra.
Reamintim incaodata ca pot participa la activitatea Consiliului toti camarazii specialisti pe problemele in dezbatere sau care considera ca au probleme de interes pentru Ministerul Apararii Nationale si pentru Consiliu.
Va asiguram ca acest Consiliu nu este o structura exclusivista ci este o structura a tuturor militarilor in retragere si in rezerva unde fiecare poate prezenta problemele pe care le considera de interes.
Echipa de comunicare a Consiliului consultativ va sta la dispozitie pentru orice informatie referitoare la Consiliu si isi propune sa va tina la curent cu toata activitatea acestuia.
Semneaza:
Echipa de comunicare a Consiliului consultativ
Draftul variantei finale propuse de Consiliul Consultativ Observațiile blogului referitoare la proiectul de document. Este o formă imbunătățită prin ale carei prevederi sunt eliminate din textul în vigoare al legii majoritatea prevederilor din Ordonanțele nr. 59/2017 și nr. 114/2018. Pensiile stabilite și după adoptarea acestei ordonanțe vor continua să aibă cuantumul net limitat la media soldelor lunare nete din baza de calcul. Elementele din baza de calcul a acestor pensii se actualizează potrivit articolului 28 din lege la data trecerii în rezervă, recte la data stabilirii pensiei, și este inutil articolul 110 prim alin. (2) care se referă la pensiile stabilite după anul 2019. De fapt, este inutil întreg articolul 110 prim, pentru că operațiunea care se dorește a începe la 01 01 2020 nu poate să se numească recalculare, ea fiind o veritabilă actualizare conform articolului 60 alin (2) din proiect, actualizarea care trebuie să aducă pensiile în plata la data de 31 12 2019 la valorile soldelor de funcție și de grad, stabilite pentru activi în anul 2020 prin art. 38 din L 153/2017. Va mai amintiți de proiectul L223/2015 care nu prevedea recalcularea pensiilor în plată, dar recalcularea lor era disimulata în operațiunea de la prima actualizare de după întrarea în vigoare a legii? Cam asa vor sa procedeze domnii din Consiliu cu plafonul pensiei la nivelul bazei nete de calcul. PLAFONAREA DUREAZĂ DE LA DATA STABILIRII PÂNĂ LA DATA ACTUALIZĂRII PENSIEI MILITARE. Legea pensiilor militare stabilește procedura de actualizare. Momentul actualizării este stabilit prin legile care reglementează salarizarea militarilor.
Pentru cei care caută documente MAI privind conţinutul compus al soldei de funcţie, repun în actualitate un articol publicat pe data de 10 05 2019.
Aveți mai jos răspunsuri oficiale care dezleagă multe dintre enigmele legislației salarizării funcționarilor din instituțiile de apărare din perioada 2009 - 2019
Vor înțelege ,cred, și scepticii că solda/salariul de funcție la care se referă HG nr. 1/2017, L 152/2017 și OUG nr56/2017 are un conținut compozit care se adaugă la valoarea existentă la data de 31 12 2009, exprimată de formula CIF x 197,33.
Cu asemenea ministri e greu să porți un dialog rațional, dacă nici teama de a deveni ridicoli nu-i oprește să debiteze în public lucruri neadevărate, ușor de combătut de rezerviștii care, din singurii beneficiari ai unor pensii neintegrate sistemului public de asigurări sociale au ajuns la coada actualului sistem de pensii așa zis speciale. Chiar și ziarele care au prezentat studiul comparativ au constatat că media cuantumului pensiilor militare este de trei mai mică decât media cuantumului celorlalte pensii speciale.
Domnul Leș, nu a înțeles nimic din situația prezentată de domnul general Gropan la recenta întâlnire pe care a avut-o cu Liga pentru apărarea drepturilor pensionarilor militari. Ințelegem de ce domnul Gropan a tras următoarea concluzie, după întâlnirea din 14 decembrie a.c.
„Cea mai importanta concluzie care se poate trage este ca daca oamenii politici au puterea. cel putin sa mimeze aplecarea catre dialog si intelegere - chiar daca sterile fara rezultate concrete si palpabile, COLEGII NOSTRII MAI TINERI, cadrele militari INCA in activitate au ridicat un zid urias in calea dialogului cu fostii lor profesori, comandanti, sefi, colegi, subordonati si nu de putine ori parinti sau rude.”
Nu trebuie să faceți mare lucru, domnule ministru, ca să nu mai existe diferențe enorme între pensiile a doua cadre militare care au ieșit la pensie în perioade diferite, situație de care vorbiți și în emisiunea distinsului Radu Tudor!
Abrogați art. VII din OUG nr. 59/2017, dată de guvernul PSD, și lăsați ca actualizarea pensiilor militare să se facă așa cum era prevăzut inițial în Legea pensiilor militare adoptată de guvernul Ponta în anul 2015.
Dacă nu faceți nimic pentru abrogarea acelui articol din OUG 59/2017, pensia unui militar pensionat inainte de 2010 va fi sub jumătatea pensiei unui militar cu aceeași vechime și același grad care se pensionează în anul 2022, la încheierea majorărilor soldelor de funcție conform art. 38 din Legea 153/2017.
Este destul de simplu de înțeles:
-în timp ce soldele de funcție ale personalului în activitate cresc la valorile din L 153/2017, solda de funcție care intră în baza de calcul a pensiei militare deschise până în anul 2017, inclusiv, este echivalată la valoarea istorică din decembrie 2009.
Am iniţiat acest topic pentru că documentele elaborate de Ministerul Justiţiei sunt relevante şi pentru structura şi formula de calcul ale soldei lunare. Astfel, vă puteţi face o imagine ce cuantum ar fi avut pensia dvs. militară, dacă onor Guvernul Tudose n-ar fi dat monstruoasa ordonanţă nr. 59/2017, la iniţiativa finanţiştilor din MapN, de desfiinţare a actualizării pensiei militare în funcţie de creşterea soldelor militarilor în activitate. . Structura salariului lunar și formula de calcul al acestuia
Denumirea elementului de structură
Noțiune/Formula de calcul
Salariul de funcție, conform Hotărârii Guvernului nr. 0610/2017*), calculat la gradația zero (SF0)
SF0 = salariul de funcție reprezintă suma de bani la care au dreptul lunar funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, corespunzător funcției îndeplinite, stabilită conform tabelului din cap. I și art. 11 alin. (2) din cap. II din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, care nu poate fi mai mică/mic decât nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
Cuantumul nou al salariului de funcție, conform art. 11 alin. (4) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare (cu gradație inclusă) SF1, SF2, SF3, SF4, SF5, SF6, SF7
SF1 = SF0 din anexa la cap. I + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
SF2 = SF1 + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
SF3 = SF2 + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
SF4 = SF3 + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
SF5 = SF4 + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
SF6 = SF5 + cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
F7 =SF6+ cota procentuală de 3% a gradației corespunzătoare vechimii
Majorare 7,5% prerogative constituționale de apărare, ordine publică și securitate națională, conform art. 19 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x 7,5%
Majorare 12,5% structuri centrale, conform art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x 12,5%
Majorare 2,5%, 5% și 7,5% specialist de clasă/domeniu funcțional, conform art. 28 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x procent majorare
Majorare 10% pentru activitatea de control financiar preventiv propriu, conform art. 84 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x 10%
Majorare de 10% pentru activitate de audit, conform art. 84 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x 10%
Majorare pentru activități într-un proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, conform art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF x ≤ 50% x nr. ore lucrate------------------------------------nr. ore lucrătoare
Majorare pentru activități în mai multe proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, conform art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF0-7 x ∑ ≤ 50% x nr. ore lucrate-----------------------------------------nr. ore lucrătoare
Salariu de funcție cu gradație și majorări, după caz (SF)
SF = SF0-7 + Majorare 7,5% + Majorare 12,5% + Majorare 2,5% sau 5% sau 7,5% + Majorare de până la 50% proiecte + Majorare 10% CFP + Majorare de 10% audit
Salariul gradului profesional deținut
Cuantumurile salariilor de grad sunt prevăzute în anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
Salariul de comandă
SF x ≤ 25%
Sporul de depozitare și manipulare muniție
SF x ≤ 16% x nr. ore lucrate------------------------------------nr. ore lucrătoare
Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare
SF x ≤ 15% x nr. ore lucrate------------------------------------nr. ore lucrătoare
Sporul pentru condiții grele de muncă
SF x ≤ 15% x nr. ore lucrate ------------------------------------nr. ore lucrătoare
Sporul pentru activitățile care solicită o încordare psihică foarte ridicată
SF x ≤ 15% x nr. ore lucrate ------------------------------------nr. ore lucrătoare
Compensare muncă în condiții de pericol deosebit
SF x ≤ 30%
Majorare de până la 50% pentru personalul care execută lucrări de excepție sau misiuni speciale
SF x ≤ 50%
Spor localități/zone izolate/unde atragerea personalului se face cu greutate
SF x ≤ 20%
Spor personal care are în primire cai/câini de serviciu
SF x ≤ 5%
Indemnizație pentru pază și supraveghere
SF x ≤ 5% x nr. ore lucrate------------------------------------nr. ore lucrătoare
Compensație 5—25% pentru personalul care desfășoară activități de conducători autovehicule, peste programul normal de lucru, inclusiv în zilele de repaus săptămânal și în alte zile în care nu se lucrează, potrivit legii, și cărora nu li se poate acorda timp liber corespunzător
SF x ≤ 5 - 25% conform art. 107—109 din prezentele norme metodologice
Spor activități control financiar preventiv/audit (prevăzute prin ordin)
SF x ≤ 10%
Spor pentru activități zile repaus săptămânal, sărbători legale și celelalte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează
SF x ≤ 100% x nr. ore lucrate------------------------------------nr. ore lucrătoare
Spor noapte
SF x ≤ 25% x nr. ore lucrate ------------------------------------
nr. ore lucrătoare
Indemnizație pentru titlul științific de doctor
50% din salariul minim pe țară garantat în plată
Spor pentru ore suplimentare conform art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare
SF x ≤ 75% x nr. ore lucrate suplimentar peste programul normal de lucru ------------------------------------nr. ore lucrătoare
*) Hotărârea Guvernului nr. 0610/2017 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.NOTĂ:Derogările de la aplicarea dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, prevăzute prin legi speciale se mențin Ordinul 2415/C/2018 poate fi citit AICI
Instrucţiunile de aplicare transmise către unităţi.
