Scrisoare deschisă alarmantă ...către doamna Col. Andrițoiu, director al CPS a MApN.

 

Am primit zilele acestea spre publicare scrisoarea deschisă a unui fost angajat al Casei Sectoriale a MApN, în care este descrisă starea de spirit din interiorul acestei instituții de aplicarea legii in domeniul pensiilor militare pentru cca 80 000 de rezerviști și urmași.

Nu știu cine este semnatarul scrisorii, dar contez pe încrederea în cel care mi-a trimis-o.

Am ezitat să o public... și nici nu aș fi publicat-o dacă aspectele semnalate nu veneau să confirme cauzele multor erori,  nepermis de multe erori, pe care Casa Sectorială  le-a comis în ultimii ani în aplicarea Legii 223/2015. Am suspiciunea că a și contribuit la dezinformarea factorilor de decizie pentru emiterea unor acte normative, vezi eliminarea actualizării pensiilor militare, prin care au fost diminuate drepturile pensionarilor militari.

Cele mai flagrante interpretări eronate ale decidenților din domeniul aplicării legii pensiilor militare, care au generat numeroase procese, sunt:

-1. Eliminarea indexării de 5% , aferentă anului 2016, din deciziile de actualizare emise la data de 30 06 2017, ca urmare a majorării soldelor de funcție cu 15% potrivit Legii 152/2017, completate de OUG nr. 56/2017. Au inventat năstrușnicia că indexarea dispusă prin OUG 57/2015 ar fi fost valabilă numai în anul 2016, pentru că nu au știut ei cum să aplice articolul 60 alin.(3) al Legii 223/2015.

Nu i-au convins nici documentele publicate de CPS a MAI care a operat corect actualizarea.

-2. In aceleași decizii de actualizare nu au respectat precizarea introdusă de OUG nr. 56/2017 in OUG 99/2016 că majorarea de 15% se aplică și se adaugă la o soldă de funcție, desigur.. în cuantum compus, care nu poate fi mai mică decât salariul minim pe economie. Aici au inventat povestea că dispoziția respectivă ar fi aplicabilă doar cadrelor în activitate, lovind în cei mai defavorizați pensionari militari.

-3. Aplicarea greșită a dispozițiilor art. VII din  OUG 59/2017 privind plafonarea pensiilor militare stabilite după 15 sept 2017 la nivelul mediei soldelor nete din compunerea bazei de calcul. Au introdus și sporul SOSP în cuantumul net, operațiune echivalentă cu eliminarea lui din drepturile de pensie stabilite după data de 15 sept. 2017.

Erorile de mai sus sunt discutate intens pe acest blog, fără ca domnilor de la MApN să le pese.

Pentru fiecare eroare semnalată mai sus  sunt și decizii definitive ale instanțelor de corectare și de obligare a CSP să emită noi decizii de pensie pentru contestatori.

 

Algoritmul matematic al art. 60 din Legea nr. 223/2015

Readuc în prim plan acest articol publicat în 12 aprilie 2019, ca să nu uitațí!
Indreptarea erorii din Deciziile de actualizare emise de CPS MApN și SRI este și în atenția Consiliului Consultativ care a redactat un draft al unui act normativ, sub conducerea ministrului Leș.

Mulțumesc domnului cititor J J. Costică pentru transpunerea în formule matematice a dispozițiilor juridice din articolul nr. 60 din Legea nr. 223/2015 privind actualizarea pensiilor militare, în vigoare la 30 06 2017.

Materialul este util și pentru experții contabili care vor fi numiți, doar la cererea contestatorilor, de instanțe în judecarea contestațiilor la deciziile de actualizare emise de CPS din MApN și SRI.

Metodologie de actualizare

MApN și SRI persistă diabolic să confunde regularizarea dintre actualizarea și indexarea din anul 2017 cu aplicarea cuantumului mai avantajos reglementat de art 111 din L 223/2015

UPDATE

Am primit şi Decizia de pensionare şi  Nota de calcul contestate de un lucrător SRI cu o vechime în serviciu de numai 12 ani şi 9 luni.

Din Nota de calcul, de interes pentru actualizarea soldei de funcţie conform Legii 152/2017 şi OUG  nr.56/2017 sunt rubricile finale nr. 2 şi 4 din capitolul alte elemente, în care avem valorile soldei de funcţie inainte şi după actualizarea cu 15%.

Contrar celor reglementate de OUG nr. 56/2017, actualizarea cu 15% a soldei de funcţie s-a aplicat la suma de 1297 lei, nu la suma minimă de 1450 lei. Solda de funcţie a contestatorului, de la rubrica nr. 4, ar fi trebuit să fie, după actualizarea cu 15%, la o sumă în valoare de 1450 lei +15%, adica 1668 lei, nu numai 1492 lei, ca în Nota de calcul

Chiar şi media soldelor lunare brute din final ar fi trebuit să fie cu cca 200 lei mai mare.

:

Am primit recent un document anonimizat emis de Comisia de Contestații din SRI (un cititor a sesizat, după ștampilă, ca nu este emis de MApN) prin care este respinsă contestația privind decizia de actualizare a pensiei militare, contestație care reclama că din cuantumul actualizat conform articolului 60 alin (1), dar și al art. 60 alin (3), lipsește indexarea de 5% din anul 2016. 

Sunt izbitoare asemănările dintre sofismele din acest document cu cele din hotărârile emise de Comisia de contestații din MApN, spre deosebire de hotărârile emise de Comisia de contestații din MAI. A se vedea articolele care poartă aceleași etichete. 

Nu am primit și Nota de calcul  a deciziei de actualizare, dar este posibil, la un cuantum atât de mic, să nu se fi aplicat nici  dispoziția din OUG nr. 56/2017, de completare a L nr. 152/2017, care prevede că îndexarea de 15% se aplică la solda de funcție de minimum 1450 lei.  

Ar însemna că există și alt motiv de contestare, respectiv neaplicarea procentului de 15%  la cuantumul compus al soldei de funcție  de cel puțin 1450 lei, astfel, încât, numai acel  cuantum compus al soldei de funcție din nota de calcul a deciziei de actualizare să fie de cel puțin  1667,5 lei.

Comisia de contestații îl imbrobodește pe contestator cu aspecte legate de recalcularea pensiei militare, când, și dacă s-ar fi ridicat astfel de neclarități, ele nu mai puteau fi contestate... pe motiv de prescriptie a termenului.

In principal, Comisia trebuia să stăruie pe actualizare și pe motivarea absenței indexării din 2016 din cuantumul actualizat al pensiei.

Chiar și din actul de respingere rezultă că și  domnii de la SRI, ca și cei de la MApN, refuză să mai aplice prevederile art. 60 alin (3), care obligă la alegerea operațiunii  mai avantajoase pentru pensionar în cursul anului 2017, respectiv indexarea de 5,25% sau actualizarea soldei de funcție cu 15%.

Pe înțelesul tuturor, inclusiv al celor care persistă în greșeală, la cuantumul în plată la 01 01 2017, care include și indexarea de 5% din 2016, se adaugă ori indexarea de 5,25% din 2017 ori diferența dintre cuantumul actualizat în 2017, potrivit art. 60 alin. (1), și cuantumul recaculat din decizia de recalculare,  Asta înseamă,  domnilor,  aplicarea operațiunii mai favorabile, dintre indexare și actualizare, nu aplicarea cuantumului mai avantajos. 

De altfel, în cazul contestatorului nici nu operează aplicarea art. 111 pentru că domnia sa are cuanumul recalculat mai mare decât cuantumul în plată la 31 12 2015.

Pe baza datelor furnizate de Comisia de contestații să stabilim reperele care să ne conducă spre  operaţiunea care trebuia aplicată de CPS în anul 2017 și care ar trebui să fie cuantumul pensiei militare după actualizarea conform art. 60 aliniatele (1) și (3) din Legea 223/2015, așa cum era în vigoare la la 30 06 2017, sub rezerva că, in cazul contestatorului, cuantumul compus al soldei de funcție nu a fost mai mic de 1450 lei.

-Cuantumul recalculat potrivit art 109 din  Legea nr. 223/2015 este de 1625 lei.

-Cuantumul indexat cu 5% în 2016 este de 1707 lei, în plată la 31 12 2016 

-Indexarea de 5,25% pentru anul 2017 este de 90 lei.

-Cuantum actualizat potrivit art. 60 alin (1) este de 1784 lei

-Diferența dintre cuantumul actualizat și cel recalculat este de 1784 lei-1625 lei = 159 lei 

-159>90

-Conform art 60 alin (3), în anul 2017 se aplica actualizarea de 15%,  nu indexarea de 5,25%.

-In consecinţă, procesul de actualizare se finalizează prin adăugarea la suma de 1707 lei, cuantum al pensiei militare existent în plată la 31 12 2016,  a operaţiunii mai favorabile pensionarului, asa zice alin (3), respectiv a sumei de 159 lei.

-Cuantumul corect al pensiei militare actualizate este de  1707 lei +  159 lei =1866 lei

Este o diferentă evidentă intre acest cuantum şi cuantumul în plată la data de 30 06 2017, de 1797 lei, botezat ilegitim de MApN ca fiind cuantum mai avantajos.

Doar dacă după aplicarea art. 60 alin (3) rezulta un cuantum mai mic decât cel în plată, situaţie care se va putea  întâlni doar atunci când indexarea este mai mare decât actualizarea, intervine aplicarea art. 111, cel  cu cuantumul mai avantajos

In cazul nostru ca şi în toate cazurile în care. prin recalculare, pensionarii militari au primit un cuantum mai mare decât cel pe legea contributivităţii(cca 30% dintre pensionari), actualizarea cu 16% în anul 2017 a adus un cuantum mai mare decât cuantumul în plată la 30 06 2017. La fel şi pentru pensionarii care au ieşit la pensie pe L 223/2015 până pe 15 sept 2017.

Pensionarii rămaşi în plată cu cuantumul de pe legea contributivităţii(70%) au rămas cu acelaşi cuantum şi după actualizarea  din 2017.

Cred că IT-iştii  care au realizat programul de actualizare potrivit L 152/2017, completată de OUG nr. 56/2017,  au fost păcăliţi de  modul de actualizare a acestei ultime categorii de pensii militare. Ei au scuza că nu sunt şi jurişti.

UPDATE

APLICAREA ART. 60 alin. (3) din Legea 223/2015 nu poate fi înlocuită cu aplicarea art. 111 privind cuantumul mai avantajos. 

Strict juridic, înseamă readucerea cuantumului pensiei militare la valoarea calculată/recalculată și indexată cu 5% de la sfârșitul anului 2016, la care adăugăm, ori indexarea cu 5,25%, ori actualizarea soldei de funcție cu 16%, care este mai favorabilă pensionarului. 

În cazul deciziei pe care o analizăm, onor Casa de Pensii a SRI trebuia să adauge la cuantumul din 31 12 2016 valoarea de 159 lei, creșterea prin actualizare, care este mai favorabilă decât indexarea de 90 lei. 

Orice expert contabil care va fi desemnat de instanță va constata că acel fals cuantum mai avantajos, atribuit de CPS beneficiarului, cuprinde cuantumul recalculat potrivit art. 109 din L 223/2015, cuprinde și indexarea de 5% din anul 2016, cuprinde și indexarea cu 5,25% aferenta anului 2017, dar, paradoxal, nu are niciun leu din actualizarea din 30 06 2017. 

Dacă CPS mai susține ca a actualizat această pensie, este ca și când ar încerca să ne convingă că, matematic, 159 este mai mic decât 90 

Revizuiți domnilor rușinea de decizie și adăugați la cuantumul în plată la 30 06 2017 diferenta dintre 159 și 90.

Eventual, ca să nu mai aglomerați Tribunalele cu procese, aplicați și OUG nr. 56/2017, privind salariul minim de 1450 lei la care se aplică indexarea cu 15%, norma specială derogatorie de la legea cadru a salarizării. 

Tribunalele încep judecarea contestațiilor la deciziile de actualizare.

Din punct de vedere al tematicii dezbătute pe acest blog, în contradictoriu cu comunicatele, răspunsurile la contestații și chiar la întâmpinările depuse de Casele Sectoriale la instanțe ne interesează 2 categorii de contestații:

1. contestații privind cuantumul compus al soldei de functie mai mic de 1668 lei după actualizarea din 30 iunie 2017, în baza L 152/2017, completată de OUG nr. 56 din 04 08 2017. Au fost afectați în special pensionarii militari subofiteri din toate cele trei case sectoriale.
2. Contestații privind neaplicarea de către Casele Sectoriale ale MApN și SRI a articolului 60 alin. (3) din L 223/2015 privind actualizarea pensiilor militare, așa cum era el în vigoare la datele întrării în vigoare a Legii nr. 152/2017 și a OUG nr. 56/2017. Eroarea comisă  de cele 2 case sectoriale a diminuat cuantumul  actualizat la cca 50 000 de pensionari militari  cu pensii calculate  în perioada 01 01 2016-15 09 2017 sau cu pensii care prin recalcularea potrivit articolelor 109 și 110 din L 223/2015 au primit un cuantum mai mare decât cel stabilit anterior în baza L 263/2010.
Greseala a pornit de la o interpretare curioasă a ansamblului legal instituit de articolele 59 și 60 din L 223, astfel că, în logica strâmbă a funcționarilor celor 2 case, spre deosebire de cei de la MAI, la cuantumul actualizat conform art. 60 alin(1) nu au mai adăugat și indexarea de 5% din anul 2016, prevăzută de OUG nr. 572015.
Urmează ca deciziile sa fie cenzurate de instanțe.
Am promis că asiguram publicitate maximă sentințelor   judecătorești  ce vor fi date pe cele 2 spețe.
Adresa blogului huhurez2013@gmail.com vă stă la dispoziție.

Contestatarul din Olt și-a modificat actiunea

06.05.2019

Ora estimata: 09:00 Complet: CLM1 Tip solutie: Solutia pe scurt: Document:

08.04.2019

Ora estimata: 09:00 Complet: CLM1 Tip solutie: Amână cauza Solutia pe scurt: Amână cauza la data de 06. 05. 2019 pentru a se comunica cererea de modificare a acţiunii . Document: Încheiere de şedinţă    08.04.2019

Curtea de Apel Cluj a validat construcția salarială cuantum compus, folosit și în recalcularea/actualizarea pensiilor militare

Rămâne în actualitate dispoziția legală din OUG nr. 56/2016 potrivit   căreia valoarea soldei/salariului de funcție (cuantumului compus) la care se aplică și se adaugă majorarea de 15%, potrivit Legii nr. 152/2017, nu poate fi mai mică de 1450 lei .

Decizia CA Cluj

Dosar nr. 8330/117/2017

S-a luat în examinare recursul formulat de recurentul-reclamant M_________ A_________ I______ în contradictoriu cu intimata-reclamantă M______ D_____ G_______ împotriva Sentinței civile nr. 1847/07.06.2018 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, cauza având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - stabilirea și plata drepturilor salariale.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta intimatei-reclamante, avocat P_______ G______, cu împuternicirea avocațială la fila 23 din dosar, lipsă fiind        recurentul-reclamant.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că dosarul a fost amânat pentru acest termen de judecată în vederea emiterii unei adrese la Tribunalul Cluj cu solicitarea de a se comunica documentele secrete reprezentate de statele de plată vizând-o pe reclamantă. La data de 06.02.2019 intimata reclamantă a depus note scrise, respectiv filele 48 – 50 din dosar.

Reprezentanta intimatei-reclamante depune la dosarul cauzei înscrisuri în probațiune reprezentate de dovada comunicării prin e-mail a notelor scrise depuse la dosarul cauzei la data de 06.02.2019 către recurenta pârâtă, două extrase de pe portalul Tribunalului Cluj și o hotărâre anonimizată de la Tribunalul B_____, cu mențiunea că nici una dintre acestea nu sunt definitive, un răspuns de la M_________ A_________ I______ - IGPR în atenția Sindicatului Polițiștilor din România Diamantul din care rezultă că noțiunea de „salariul pentru funcția îndeplinită” nu există în legislație, o dispoziție emisă de Inspectoratul de Poliție Județean M________, inspectorat care a înțeles să pună în aplicare de bună voie HG nr. 1/06.01.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe economi e, respectiv filele 52-64 din dosar.

La solicitarea instanței, reprezentanta intimatei reclamante arată că nu mai are alte cereri de formulat și excepții de invocat.

Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea declară închisă faza de cercetare judecătorească, deschide dezbaterile și acordă cuvântul asupra recursului formulat de recurentul-reclamant M_________ A_________ I______.

Reprezentanta intimatei-reclamante M______ D_____ G_______ solicită respingerea recursului formulat, menținerea ca temeinică și legală a  sentinței civile nr. 1847/2018 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, fără cheltuieli de judecată. Arată că în cazul funcționarilor/personalului contractual din cadrul MAI există o lege specială din anul 2003, respectiv OUG nr. 38/2003 care stabilește componența dreptului salarial, salariul de funcție reprezentând o valoare de referință sectorială de 197,33 și care este înmulțită cu coeficientul de ierarhizare a funcției, respectiv 4,7 pentru reclamantă, rezultând un salariu de bază de 928 lei. Acest salariu de bază, solda de funcție, se regăsește pe statele de plată care au fost la grefa instanței, la capitolul II și, de asemenea, în decizia de pensie, în anexă, la momentul la care apare desfășurătorul elementelor salariale. Aceste documente: decizie de pensie și state de plată aferente intimatei confirmă că cei ce vin din structurile MAI anterior intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009 vin pe acest mod de stabilire a salariului prezentat anterior. Ulterior, acest mod de calcul nu era diferit pentru cei care erau angajați la MAI în luna decembrie 2009, pentru toți noii angajați stabilirea salariului mergând pe o reconstrucție a dreptului salarial. Lucrurile s-au schimbat la momentul la care a intrat în vigoare HG nr. 1/2017 și la momentul la care salariul de funcție stabilit a ajuns să fie sub salariul minim pe economie.

În răspunsul MAI – Inspectoratul General al Poliției Române nr. xxxxx/SI/CM din 15.01.2019 depus la acest termen de judecată, la fila 62, rezultă că salariul de funcție este identic cu salariul de bază pentru personalul contractual, noțiunea de salariu de funcție îndeplinită neexistând în lege. La momentul la care avem un istoric al componenței dreptului salarial ca valoare de referință înmulțit cu coeficient de ierarhizare, trebuie să se respecte prevederile HG nr. 1/2017, care arată că salariul minim brut în plată este de 1450 lei și că salariul de încadrare, obligatoriu, în baza Codului Muncii, nu cuprinde alte sporuri și alte indemnizații. Arată, de asemenea, că la momentul la care instanța ar compara strict statele de plată aflate de dosarul cauzei și anexele la decizia de pensie ar constata că salariul minim garantat în plată nu a fost respectat în ceea ce o privește pe reclamantă .

  Reprezentanta intimatei-reclamante M______ D_____ G_______ apreciază, din documentele depuse la dosarul cauzei și din perspectiva modificărilor legislative, că s-a mers pe următoarea variantă: în momentul în care sunt noi angajați și salariul de funcție stabilit este sub salariul minim pe economie, i se acordă acestuia salariul minim pe economie în plată, tocmai în vederea respectării prevederilor Codului Muncii și a celorlalte prevederi legale dar pentru cei care vin din sistemul de salarizare mai vechi nu s-a aplicat această regularizare și creștere a salariului. Contrar celor susținute de MAI și conform calculelor făcute către reclamantă, care a avut specialitatea de auditor pe domeniul salarizării în cadrul MAI, apreciază că creșterea drepturilor salariale nu este așa de exorbitantă, cum susține pârâtul, reclamanta trebuind să beneficieze de o diferență brută de aproximativ 6000 lei.

Pentru cele arătate mai sus, reprezentanta reclamantei intimate solicită respingerea recursului și apreciază că trebuie să fie avut în vedere aspectul că salariul de funcție stabilit și acordat reclamantei este sub valoarea salariului minim pe economie și că  nu respectă prevederile HG nr. 1/2017.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 1847 din 7 iunie 2018, pronunțată de Tribunalului Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta M______ D_____-G_______ în contradictoriu cu pârâtul M_________ A_________ I______, a fost obligat pârâtul la calcularea și plata drepturilor salariale, inclusiv a sporurilor, pentru perioada 01.02.2017 – 31.05.2017, prin raportare la salariul minim brut pe țară în cuantum de 1.450 de lei, a fost obligat pârâtul la plata diferențelor de drepturi salariale actualizate cu indicele de inflație, a fost obligat pârâtul la plata dobânzii legale aferente acestor drepturi salariale și a fost obligat pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 500 de lei, cu titlul de cheltuieli de judecată.

La data de 23 iulie 2018 recurentul M_________ A_________ I______ a formulat cerere de recurs împotriva acestei sentințe, solicitând casarea în tot a sentinței atacate.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că prima instanță a interpretat în mod greșit prevederile legale care reglementează acordarea drepturilor salariale, că legiuitorul a avut în vedere majorarea salariului de bază minim brut pe țară și nu a reglementat vreo modificare a modalității de salarizare stabilită pentru personalul bugetar, că această salarizare nu poate fi modificată prin hotărâri de guvern, că salariul minim trebuie analizat comparativ cu nivelul salariilor de bază/soldelor de bază/salariile de funcție aflate în plată și că prima instanță s-a raportat la legislația în vigoare la data de 31.12.2009 și nu la salariul de funcție actual.

Analizând motivele de casare invocate de recurentul M_________ A_________ I______, instanța reține următoarele:

Criticile formulate de recurent se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C . proc. civ., respectiv când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material.

Prin sentința atacată prima instanță a obligat recurentul să calculeze și să plătească intimatei drepturile salariale pentru perioada 01.02.2017 – 31.05.2017 prin raportare la valoarea salariului minim brut pe țară de 1.450 de lei reținând, în esență, că salariul de funcție al intimatei în perioada respectivă a fost de 928 de lei, nefiind respectate astfel prevederile art. 164 C . muncii și HG nr. 1/2017, prin care s-a stabilit un salariu minim garantat în plată în cuantum de 1.450 de lei.

Curtea reține că raționamentul primei instanțe este eronat, deoarece face abstracție de evoluția sistemului de salarizare în sectorul public ulterioară anului 2010.

Astfel, după cum chiar intimata a arătat prin acțiunea introductivă de instanță, în perioada vizată de prezentul litigiu, salariul său de funcție era format din salariul de funcție + foste sporuri (incluse în salariul de funcție prin Nota la anexa IV/1A la Legea nr. 330/2009 + sume compensatorii tranzitorii (în baza art. 6 alin. (1) din OUG nr. 1/2010). Acest salariu de funcție, calculat prin însumarea elementelor de mai sus, era superior valorii de 1.450 de lei.

Întreaga filozofie a Legii nr. 330/2009 a fost de a elimina o parte dintre sporurile acordate personalului plătit din funcții publice însă, pentru ca suma de bani efectiv încasată să nu scadă, eliminarea s-a făcut prin includerea acestora în salariul de bază – indiferent care ar fi denumirea acestuia prin raportare la diferite categorii de salariați. Procedând de această manieră, sporurile în discuție și-au pierdut individualitatea, devenind parte a salariului de bază.

În acest sens sunt prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 330/2009, potrivit cărora începând cu 1 ianuarie 2010, sporurile, acordate prin legi sau hotărâri ale Guvernului, și, după caz, indemnizațiile de conducere, care potrivit legii făceau parte din salariul de bază, din soldele funcțiilor de bază, respectiv din indemnizațiile lunare de încadrare, prevăzute în notele din anexele la prezenta lege, se introduc în salariul de bază, în soldele funcțiilor de bază, respectiv în indemnizațiile lunare de încadrare corespunzătoare funcțiilor din luna decembrie 2009, atât pentru personalul de execuție, cât și pentru funcțiile de conducere , ale art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010, potrivit cărora în salariul de bază, indemnizația lunară de încadrare, respectiv în solda funcției de bază/salariul funcției de bază aferente lunii octombrie 2010 sunt cuprinse sporurile, indemnizațiile, care potrivit Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, făceau parte din salariul de bază, din indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv din solda/salariul funcției de bază, precum și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu, acordate potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, precum și alte măsuri în domeniul bugetar, cu modificările ulterioare. Sporurile stabilite prin legi sau hotărâri ale Guvernului necuprinse în Legea-cadru nr. 330/2009, cu modificările ulterioare, și care au fost acordate în anul 2010 ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu sau, după caz, ca sporuri la data reîncadrării se introduc în salariul de bază, în indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv în solda/salariul de funcție, fără ca prin acordarea lor să conducă la creșteri salariale, altele decât cele prevăzute de prezenta lege și ale art. 5 alin. (1) din OUG nr. 1/2010, potrivit cărora la salariul de bază corespunzător funcțiilor avute la data de 31 decembrie 2009, se adaugă cuantumul sporurilor și indemnizațiilor care se introduc în acesta, prevăzute în notele la anexele la anexele la Legea-cadru nr.330/2009, numai personalului care a beneficiat de acestea, în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții .

Faptul că există acte normative prin care legiuitorul s-a referit la salariile de funcție în care nu sunt incluse sume compensatorii reflectă o anumită politică de salarizare, dar nu este de natură să invalideze cele arătate mai sus.

De asemenea, împrejurarea că în practica administrativă aceste sporuri continuă să fie evidențiate separat, ca elemente distincte de salarizare, este irelevantă câtă vreme, pe de o parte, o practică administrativă nu poate invalida prevederi legale și, pe de altă parte, chiar dacă se acceptă că ele sunt elemente salariale separate, acestea contribuie la formarea salariului de funcție și nu mai reprezintă sporuri sau adaosuri.

În concluzie, salariul de funcție al intimatei din data de 31.12.2009 a încetat să existe, fiind înlocuit de un nou salariu de funcție, în care au fost incluse mai multe sporuri. Rezultă de aici că în mod eronat prima instanță s-a raportat la salariul de funcție din anul 2009, comparându-l cu salariul minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin HG nr. 1/2017, întrucât ceea ce ar fi trebuit cu comparat cu acest salariu minim este noul salariu de funcție.

În ceea ce privește susținerile intimatei, potrivit cărora salariul de bază este, în cazul polițiștilor, salariul de funcție, curtea reține că ele sunt corecte, numai că este vorba despre noul salariu de funcție, nu despre cel din 2009.

Referitor la comunicatul Direcției de informare și relații publice a M.A.I. (f. 50) sau la Dispoziția Șefului I.G.P.R. (f. 63), la care intimata face referire, curtea reține că acestea se referă la salarizarea personalului al cărui salariu de funcție este mai mic de 1.450 de lei, dar nu se specifică faptul că ar fi vorba despre salariul de funcție aferent anului 2009, deci nu pot dovedi existența unei practici administrative în acest sens care să poată, eventual, să fie luată în considerare de către instanță.

Împrejurarea că potrivit HG nr. 1/2017 salariul de bază reprezintă suma care nu include sporuri sau alte adaosuri nu schimbă cu nimic raționamentul de mai sus deoarece prin această prevedere s-a intenționat ca salariul care se raportează la salariul minim să fie cel calculat fără sporuri sau adaosuri. Or, după cum deja s-a arătat, sporurile incluse în salariul de funcție al intimatei și-au pierdut individualitatea, fiind doar elemente pe baza căruia acest salariu a fost calculat, astfel că nu mai reprezintă nici sporuri și nici adaosuri. De altfel, nu trebuie uitat că HG nr. 1/2017 nu se adresează exclusiv salariaților din fonduri publice – caz în care ar fi putut fi eventual acceptată interpretarea intimatei – ci tuturor salariaților, astfel că ceea ce s-a intenționat să se sublinieze este că fiecare angajator trebuie să plătească un salariu în cuantum brut de 1.450 de lei, indiferent de ce alte sporuri sau avantaje de natură salarială oferă, nicidecum că trebuie să se facă abstracție de principiile legilor succesive de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.

Pe de altă parte, curtea reține că reglementările care stabilesc nivelul de salarizare a personalului plătit din fonduri publice reprezintă reglementări speciale, derogatorii de la dreptul comun și, prin urmare, și în ipoteza în care s-ar accepta că acestea se află în contradicție cu prevederile C. muncii, acestea ar avea prioritate de aplicare.

O asemenea soluție nu ar fi nici inechitabilă și nici discriminatorie câtă vreme este evident că, de facto , drepturile salariale încasate de intimată în perioada vizată erau mult superioare salariului minim brut în cuantum de 1.450 de lei. Or, intenția legiuitorului, atunci când a stabilit conceptul de salariu minim garantat în plată, a fost de a se asigura că orice angajat primește, drept contravaloare a muncii lui, o sumă decentă, de natură să îi acopere nevoile de bază, iar această intenție este respectată prin raționamentul de mai sus.

Având în vedere aceste motive, curtea reține că hotărârea atacată este nelegală, astfel că va admite recursul formulat, va casa această hotărâre și, în rejudecare, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Intrebari pentru ministrul Fifor la Răspunsul dat de MApN unei interpelări din Senatul Romîniei

      1.Care este temeiul juridic în baza căruia OUG nr. 56/2017, aprobată prin Legea nr. 207/2017, de completare a Legii 152/2017, Art. II, pct.3,  nu este aplicată în actualizarea pensiilor militare, potrivit art. 60 din L 223/2015 nemodificat de OUG nr. 59/2017. Fără o explicație juridică, măsura este un abuz.

Modificarea adusă prin Legea nr.  207/2017 de aprobare a OUG nr. 56/2017:

Art. I. -

Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 56 din 4 august 2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 7 august 2017, cu următoarea modificare:

- La articolul unic, alineatul (7) al articolului II se modifică și va avea următorul cuprins:

"

(7) Majorările acordate personalului din cadrul instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) și (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcție/salariul de funcție cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, și se adaugă la acesta/aceasta."

      2. Care este temeiul juridic în baza căruia sporul pentru OMM este inclus în plafonarea pensiei militare nete, câtă vreme acest spor este acordat de altă lege, nu de legea pensiilor militare.  Logic, conform art. 11 din L80/1995, sporul pentru OMM se acordă după ce se calculează cuantumul net plafonat al pensiei militare. De ce nu introduceți în plafonarea pensiei nete și indemnizația de 50% din pensia militară acordată cântăreților și ziariștilor militari?  Chiar în răspunsul dat domnului Senator Mihu spuneți că OMM nu se include în plafonarea de 85%. De ce este inclus OMM în plafonare dacă art. 60 modificat prin Art.VII al OUG nr. 59/2017 are următoarea formulare:

art. 60

„La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei.”

Nu este clar că OMM se adaugă după stabilrea pensiei mlitare conform legii pensiilor militare?

      3. Ministerul Apărării a auzit și de Decizia CCR nr. 872/2010 care nu premite reglementări prin care  „s-ar crea o diferenta de tratament nepermisa intre pensiile aflate in plata si cele ce vor fi stabilite sau acordate”, decizie care a fost invocată, anul trecut, în Camera Deputaților, pentru eliminarea suspendării actualizării pensiilor militare prevăzute în proiectul guvernamental al Legii salarizării? Dacă a fost invocată pentru suspendarea temporară a actualizării pensiilor militare și speciale, cu atât mai mult are aplicabilitate și în eliminarea definitivă a  actualizării pensiilor militare, reglementată ulterior prin OUG nr. 59/2017. A se vedea articolul de pe blog, aici.

Solomon a dat Ordonanța 59/2017 la simulari de actualizări

Există şi ACMRR Arma Geniu

COMUNICAT ROMIL

06.03.2018

În data de 6 martie a.c. a avut loc a doua întâlnire a reprezentanților FORUMULUI structurilor asociative din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională cu președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, dl. deputat Adrian SOLOMON.

Au participat din partea FORUMULUI: Gl.(rtr.) Nicolae GROPAN (președinte în exercițiu), Gl.(r) Ioan HURDUBAIE, Gl.lt.(r) Virgil BALACEANU, Col.(r) Filip TEODORESCU, Gl.bg.(r) Vasile Filip ROTARU, Col.(r) Marian TUDOR, Col.(r) Viorel GLIGOR, Col.(r) Constantin MONAC și din partea ANCMRR, Gl.lt.(rtr) Nicolae BĂHNĂREAN.

Dl. deputat Solomon a solicitat, conform celor convenite la ultima întâlnire, care este varianta pentru înlocuirea art.VII din OUG 59/2017.

Dl. gl. Băhnărean a deschis seria discuțiilor prezentând punctul de vedere comun al participanților și anume – ELIMINAREA art. VII.

Dl. gl. Gropan a susținut acest punct de vedere printr-un document pe care l-a înregistrat la comisie, document din care reiese clar necesitatea (obligativitatea) eliminării acestui articol :

1. Contravine prevederilor Constituției României, art.15, 16, 20, 41, 53, 118
2. Contravine Declarației Universale a Drepturilor Omului, art.1, 7, 25.
3. Contravine Convenției Europene a Drepturilor Omului, art.1, 14, 17, 18 și a protocoalelor adiționale.
4. Contravine flagrant principiilor de baza ale sistemului pensiilor militare de stat care la art.2 prevede: 
   1. principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta;
   2. principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;
   3. principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;
   4. principiul inaccesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial
   5. principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale
   6. principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.
5. Contravine Programul de guvernare PSD: ,,Echitatea trebuie să fie și pentru pensionari, alături de salariați și celelalte categorii sociale”.

Acceptarea acestui articol printr-o Ordonanță de Urgență emisă cu încălcarea flagrantă a art. 53 din Constituția României referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, a art.108 – referitor la actele Guvernului și art.115 - referitor la Delegarea Legislativă, înseamnă a da girul nerespectării Legii fundamentale a statului Român - Constituția și a fi de acord cu încălcarea grosolană a Drepturilor și libertăților fundamentale.

Participanții la discuții au subliniat dezinformările repetate făcute chiar de membri ai guvernului prin care se încearcă să se inducă ideea unor creșteri fabuloase ale pensiilor militare daca s-ar face actualizarea, crearea de către aceștia, în rândul opiniei publice, a unor idei false privind impactul bugetar al actualizării, ajungându-se la afirmații ce frizează limita absurdului … actualizarea ar depăși ……10 mld $???, suma vehiculată, depășind bugetul alocat tuturor structurilor sistemului național de apărare etc.

Președintele Comisiei ne-a informat că a solicitat ministerelor de resort să prezinte comisiei simulări a ceea ce înseamnă actualizarea, urmând să primească răspuns în 15 zile, moment în care putem relua discuțiile pe această temă și găsirea unei soluții corecte.

Chiar dacă s-a făcut un pas important în coagularea opțiunilor structurilor asociative pe linia eliminării art.VII din OUG 59, se mențin opinii cu privire la amendarea acestui articol, a unor prevederi din OUG 57 și din Legea 223, situație în care s-ar prelungi la nesfârșit dezbaterile pe tema actualizării.

Toate acestea demonstrează un fapt îmbucurător – dorința tuturor de informare și de găsire a unei soluții optime pentru pensionari, și nu numai, dar mai demonstrează și faptul că trebuie să implicăm specialiștii în finanțe și legislație, membri ai structurilor asociative, în elaborarea unor propuneri de susținere a solicitărilor noastre.

Considerăm că trebuie să acționăm, în continuare, cu fermitate, pentru a cere factorilor decizionali din apărare, interne și servicii, să prezinte situația reală a actualizării atât ca principiu cât și ca acțiune concretă.

Trebuie să se înțeleagă faptul că, militarii, indiferent din ce structura fac parte, nu constituie o masă de manevră ci o bază solidă, prin specialiști, în elaborarea unei legislații corecte în domeniul pensiilor și salarizării militarilor, realizându-se și reabilitarea respectului de care s-au bucurat militarii, de-a lungul istoriei, respect minimalizat de guvernări potrivnice armatei.

Sperăm ca discuțiile ce vor continua cu factorii decizionali (politic și legislativ), să se finalizeze printr-o legislație corectă față de veterani de război și militarii activi și în rezervă sau retragere.

Președinte Asociația ROMIL

Col(r) Marian TUDOR

Niciun șef al vreunei instituții militare nu-și asumă răspunderea pentru .....

...dezorganizarea sistemului de salarizare din instituțiile militare în așa hal încât, de la 30 iunie 2017, solda de funcție, la maxim,  pentru un colonel a devenit egală cu solda de funcție a unui sergent?

Potrivit Legii 138/2009 cu modificările ulterioare, aplicabilă și în anul 2017 în privința coeficieților de ierarhizare a soldelor de funcție corespunzătore gradului și a valorii de referință sectorială:

-colonel, coeficient solda se funcție la maxim 5,5, vrs=197,33, solda de funcție =1085, 31 lei<1450  lei, salariul minim garantat în anul 2017
-sergent, coeficient solda se funcție  1,8, vrs=197,33, solda de funcție =355,19 lei<1450  lei salariul minim garantat în anul 2017.
Potrivit OUG 56_2017 şi Legii 152/2017, începând cu 30 iunie 2017 solda de funcţie a  colonelului= solda de funcţie a sergentului=1450 lei +15% x 1450=1667,5 lei.
S-a dus dracului întreaga ierarhie militară!
Egalitarism mai dihai ca în comunism.
De la soldat până la colonel... solda de funcție este egală 1667,5 lei. Generalii o au ceva mai mare... 
Avantaj pentru noii subofițeri, care primesc și sporurile  și indemnizațiile prevăzute în incoerenta salarizare a militarilor.


Cum s-a ajuns la această batjocură? Ne explică domnul Florin Jianu, sef DFC, într-un interviu dat în urmă cu 9 luni. „De fapt, problemele privind salarizarea cadrelor militare au început odată cu abrogarea Legii nr. 138/1999. S-a întâmplat în 2009, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 330.

Când s-a constatat că nu se pot pune în aplicare prevederile acesteia, s-a emis OG nr. 1/2010, prin care s-a decis să rămână în plată salariile/soldele valabile la 31.12.2009. Prin urmare, au rămas în plată cuantumurile soldelor stabilite în baza Legii nr. 138/1999. Numai că, aceasta fiind abrogată, definițiile nu mai erau valabile.

Ca o paranteză, trebuie precizat faptul că orice lege are în cuprinsul său și definițiile sintagmelor folosite. Legea-cadru nr. 284/2010 a introdus, la definiții, sintagma solda funcției de bază, precizând că aceasta se compune din solda funcției, solda de grad, gradații și indemnizație de comandă.

Pentru că nici legea cadru nu s-a aplicat, s-au emis legi anuale de salarizare. După OG nr.1/2010, în 2011, a intrat în vigoare Legea nr. 285/2010, care prevede că în solda de funcție se introduc sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, precum indemnizația de dispozitiv, solda de merit, titlul de doctor, sporul de specialist de clasă.

În 2010, salariul minim era de 600 de lei. Pentru solda de funcție a unui soldat, profesionist coeficientul de ierarhizare era de 1,64, deci, 600 ori 1,84 egal 984 de lei, mai mult cu 384 de lei decât salariul minim în plată.

Numai că, legile anuale de salarizare impuneau ca noile încadrări să se facă la nivelul funcțiilor similare în plată în 2009. În statele de organizare, funcțiile sunt prevăzute cu coeficienți de ierarhizare din Legea-cadru nr. 284/2010, dar pentru că prevederile respective nu se aplică, pentru stabilirea soldelor suntem obligați să ne întoarcem mereu la 2009.

Din punct de vedere al Ministerului Muncii și Justiţiei Sociale, solda funcției de bază este echivalentă cu salariul de bază al salariaților din sistemul civil. Salariul de bază include salariul de încadrare, plus vechimea și sporul de conducere.

Solda funcției de bază am menționat că include și solda de grad, ceea ce, din punctul nostru de vedere, nu este normal.”

Pentru personalul militar în activitate anomaliile salarizării vor fi eliminate prin aplicarea în următorii ani a art. 38 din Lege 153/2017,  legea salarizării unitere.
OUG 59/2017, de înghețare a cuantumului pensiilor militare la valoarea din 30 iunie 2017 sau la valoarea deschiderii dreptului de pensie, nu permite același lucru pentru pensionarii militari. 

Camera Deputaților a corectat OUG nr. 56/2017, privind majorarea salariului de bază/soldei de funcție/ salariului de funcție

Am  discutat pe acest blog, încă de la publicarea OUG nr. 56/2017, că este greșită terminologia folosită de Guvern pentru a preciza unde se aplică majorările de solde reglementate prin Legea nr. 152/2017.
Pentru militari a folosit termenul de solda de bază... care nu se regăsește în noua lege a salarizării unitare.
Greșeala nu fusese observată, spre rușinea lor,  nici de comisiile care au avizat sau au raportat această lege în Senat.
După cum se vede, legea nu interzice majorarea, potrivit procentelor legale calculate din solda de funcție, a celorlalte elemente salariale ale soldei lunare, cum încearcă și se pare că au și aplicat-o finanțiștii din sistemul de apărare.
Spre împrospătarea memoriei acelorași finanțiști, majorările Valorii de Referință Sectoriale, până în octombrie 2008, se propagau în toate elementele salariale ale soldei lunare. Să-și amintească cum actualizau soldele activilor și pensiile militare până în anul 2008.
Eu imi pun speranța că și OUG nr. 59/2017 va fi periată și constituționalizată  în Camera Deputaților.

UPDATE
Militarii și polițiștii care au salariul/solda de funcție mai mic/ă decât salariul minim brut garantat pe economie în anul 2017, adică mai mic/ă decât suma de 1450 lei, vor avea un dublu câștig. Mai întâi li se aduce solda/salariul de funcție la valoarea de 1450 lei și apoi aceasta se majorează cu 15% pentru militari sau cu 10% pentru polițiști.

Textul din OUG 56/2017

(7) Majorările acordate personalului din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) şi (6), se aplică la salariul de bază/solda de bază/salariul de funcţie cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi se adaugă la acesta/aceasta.”

Detalii: https://legeaz.net/monitorul-oficial-647-2017/oug-56-2017-masuri-salarizare-bugetari

Textul adoptat și trimis spre promulgare de Camera Deputaților a devenit Legea 207/2017

- La articolul unic, alineatul (7) al articolului II se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(7) Majorările acordate personalului din cadrul instituţiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, potrivit alin. (3) lit. b), alin. (5) şi (6), se aplică la salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenit/cuvenită, al cărui/cărei cuantum nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, şi se adaugă la acesta/aceasta.”