Guvernul discută posibilitatea restituirii CASS-lui reținut anul trecut prin OUG nr. 130/2021

 Vezi

Sedința de Guvern din 18 01 2023

-NOTĂ privind litigiile generate de aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

• NOTA

Ordonanța a fost declarată neconstituțională extrinsec prin Decizia CCR nr. 650, publicată în MO pe data de 28 12 2022.

Din Comunicatul Guvernului de după ședința de Guvern:

"3.    NOTĂ privind litigiile generate de aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative

Nota de care Guvernul a luat act include o analiză a situației generate de modificările legislative aduse OUG nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Începând cu luna ianuarie 2022 veniturile din pensii au fost grevate de contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, reținerea făcându-se la sursă de către casele teritoriale de pensii sau, după caz, de Casele sectoriale de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații, prin aplicarea unui procent de 10% cu privire la sumele ce depășesc 4.000 de lei.

Prin decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat neconstituționalitatea unor prevederi din OUG nr. 130/2021.

Este previzibil faptul că persoanele care au solicitat restituirea sumelor reținute din pensie cu titlul de CAS începând cu luna ianuarie 2022 până la momentul reținerii vor obține din partea instanțelor judecătorești soluții favorabile. Având în vedere numărul mare de pensionari afectați de dispozițiile OUG nr. 130/2021 și faptul că acesta ar putea crește în perioada următoare, Nota prezentată Guvernului include soluția reglementării efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 650/2022, printr-un act normativ de același nivel cu OUG nr. 130/2021, care să stabilească modalitățile de restituire a sumelor reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate de către Casele teritoriale de pensii sau, după caz, de Casele sectoriale de pensii din subordinea Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor și Serviciului Român de Informații.

Nota poate fi consultată aici: https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2023/01/NOTA-4.pdf"

Pensii militare în anul 2022, mai puțin pensiile stabilite după ordonanța LOV

Pentru Loviști plătește statul impozitele și contribuțiile.

Public acest tabel care circulă pe rețelele de socializare pentru că am văzut că sunt unii cititori care nu și-au putut aprecia, din recentul tabel schematic prezentat pe blog, câștigurile sau pierderile după tratamentul cu adevărat  special pe care actuala coaliție liberal-socialist-udemeristă l-a acordat pensiilor militare:

Indexare cu 10%-> pensii <2500 lei

Indexare cu 2,6%-> pensii >25000 lei

CASS 10% din    ->pensii  >4000 lei

După ce Guvernoiu Cîțu a pierdut pensiile militare din cârâielile bugetare zburătucite de useristul Ghinea în PNRR-ul aprobat de Comisia Europeană, de parcă respectivul guvern nici n-ar fi avut miniștri ai Apărării și de Interne, să vedem la ce capitol le tratează noul guvern. 

Se zice că Ghinea ar fi crezut, luându-se după definiția jurnalistică a pensiilor speciale, că a inclus și pensiile militare în bugetul de 9 și ceva pentru pensii. 

Definiția corectă care cuprinde toate pensiile botezate speciale  este pensii de serviciu reglementate prin legi speciale. 

Unii asociativi insistă prin toate comunicatele că și pensiile militare ar face parte din sistemul public de pensii. Poate fi o orientare pentru viitoarea recalculare a pensiilor de serviciu. 

 

 

OUG 130/2021 a Guvernului Ciucă a micșorat pensiile militare mai mari de 5222 lei, cu excepția pensiilor stabilite prin ordonanța LOV/2017

După bătălii intense duse de sociologul Dîncu, uns ministru peste cătane în guvernul generalului Ciucă, șocat de constatarea că predecesorul său i-a lăsat prea multi pensionari militari cu pensii mai mici de 2500 lei, în ultima ședință de guvern s-a admis indexarea cu 10% doar a pensiilor militare mai mici de 2500 lei, restul urmând să primească indexarea legală pentru anul 2022... de 2,6%. 

Concomitent, din pensiile militare mai mari de 4000 lei, la fel ca și din pensiile din sistemul public, în care întră alte 6 categorii de pensii speciale, s-a dispus reținerea unei contribuții de asigurări sociale pentru sănătate de 10%, CASS-ul pe care Dragnea, în "lăcomia" sa, abia  îl eliminase în anul 2017. 

Creșterile și descreșterile  pensiilor militare nete, după cele 2 măsuri dispuse prin OUG nr. 130/2021, sunt sintetizate în tabelul de mai jos, cu precizarea că sunt valabile numai pentru militarii care și-au deschis drepturile de pensie înainte de 15 septembrie 2017, data intrării în vigoare  a noului algoritm de calcul al veniturilor din pensii militare, prin celebra  OUG 59/2017, rămasă în folclorul cazon sub denumirea de ordonanța LOV.... mai ales, pentru că a eliminat actualizarea pensiilor militare. 

Fără acea ordonanță prin care gulerații din sistemul de apărare, în frunte cu actualul premier,  au stopat corelarea pensiilor militare cu creșterile soldelor de funcție, prevăzute în art. 38 al Legii nr. 153/2017, actualul ministru Dîncu nu ar mai fi fost șocat de dezechlibrele care s-au creat în ultimii 4 ani între pensiile militare vechi și cele noi.

Inițiatorii ordonanței LOV au găsit câteva artificii  financiare prin care creează surplusuri din anvelopa brută a alocațiilor pentru pensii, diferența dintre brutul fiscalizat potrivit Codului Fiscal si netul calculat potrivit noului articol nr. 60 al Legii nr. 223/2015, dar și portița prin care veniturile din pensii, odată stabilite la valoarea netului soldelor brute din baza de calcul, nu mai sunt afectate...  în veci, de dispozițiile fiscale referitoare la veniturile din pensii. Din contră, veniturile lor pot să crească... dacă se relaxează fiscalitatea ori contribuțiile vor fi din nou partajate între angajat și angajator, așa cum intenționează să procedeze finanțistul Câciu.

Când este de rău, adică fiscalizarea pensiilor militare stabilite după 15 sept. 2017,  se raportează la cuantumul brut, impozitele si contribuțiile fiind reținute din anvelopa bugetară destinată pensiilor militare, nu din veniturile din pensie ale beneficiarului.

Când este de bine, adică indexarea pensiilor militare, se raportreazâ la pensia stabilită potrivit art. 60, adică în procentul de 58,5%  din  baza de calcul brută.

Așa s-a ajuns, după cum se vede din tabelul de mai jos,  ca un militar care în anul 2021 primește o pensie brută de 15 000 lei, stabilită anterior datei de 15 sept. 2017,  să plătească în anul 2022 , după indexarea cu 2,6%,  sumele de 1 139 lei CASS și  1 225 impozit, pensia netă fiindu-i micșorată 674 lei. Spre deosebire de acesta, un alt pensionar militar care are în anul 2021 același venit din pensie de 15 000 lei, dar stabilit după Ordonanța LOV,  primește indexarea de 2,6%... dar nu plătește niciun leu CASS si impozit. Pentru acesta impozitul și CASS-ul sunt calculate din cuantumul brut și plătite de Casa Sectorială din alocația bugetară brută pentru pensii. 

Ca să vedeți cât se poate restitui din pensie la bugetul de stat al ministerului, faceți diferența dintre pensia brută( când este 100% din baza de calcul) și 58,5 % din baza de calcul  brută. Dacă pensia netă este        15 000 lei, baza de calcul brută este 25 635 lei. Pensia brută variază intre 65% și 102% din baza de calcul, ori este diferență  sau proporție din 65% pentru vechimi mai mici de 25 ani. 

SINTEZA EFECTELOR OUG 130/2021 ASUPRA VENITURILOR DIN PENSII MILITARE, ÎN ANUL 2022

După aplicarea OUG 130/2021....rămâne valabil calculul din 04 decembrie al netului pensiilor militare

 Sunt atâtea cereri de a prezenta o simulare de calcul a cuantumului pensiilor militare după publicarea OUG nr. 130/2021 încât mă întreb dacă pe blog au apărut cititori noi sau cei vechi au uitat calculul.

Reiau topicul din 04 decembrie ....cu mici adăugiri.

Cine pierde și cine câștigă prin indexarea de la 01 01 2022 cu 10% a pensiilor mai mici de 2500 lei ori  cu   2,6%  a celor mai mari de 2500 lei  si CASS-izarea cu 10% a pensiilor mai mari de 4000 lei, stabilite până la 15 09 2017? 

Câștigă cei care în prezent au un cuantum brut mai mic de 5222 lei.Pierd cei care au un cuantum brut mai mare de 5222 lei.

Cei pensionați după 15 09 2017 câștigă indexarea cu 2,6% sau 10% a cuantumului în platăla 31 12 2021, indiferent de mărimea cuantumului, pentru că lor nu li se reține din cuantumul în plată nici impozit si nici CASS. Le plătește CPS din inutilul cuantum brut extras, potrivit articolelor 28-30 și 108 din L 223/2015, din media soldelor brute care intră în baza de calcul.

Asta, dacă nu intervine Ministerul de Finanțe să impună aplicarea întocmai a Codului Fiscal…cu privire la baza de calcul a impozitării veniturilor din pensiii.

@Trofin, maestru în formule de calcul, propune următoarea formulă generală de calcul pentru pensiile mai mari de 4000 lei, stabilite înainte de 15 09 2017:

PN=0,81*PB+560, unde PN=pensia netă după indexare iar PB este pensia brută după indexarea cu 2,6%.

Să verificăm formula în cazul pensiei brute de 6000 lei în anul 2021, din tabel !

-pensia brută indexată cu 2,6%= 6156 lei

Pensia Netă= 0,81 x 6156 +560

Pensia Netă= 4986,36 +560

Pensia Netă= 5546,36 lei

Definirea veniturilor impozabile din pensii potrivit Codului Fiscal modificat prin OUG nr. 130/2021

Dispoziții  din OUG nr. 130/2021 referitoare la modificarea Codului Fiscal astfel încât și pensionarii să plătească CASS, Contribuție de asigurare socială de sănătate, pe veniturile din pensie mai mari de 4000 lei.

Art. XXIV. — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

2. La articolul 100, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

 „(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabilește prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 lei și, după caz, a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V — Contribuții sociale obligatorii.”

11. La articolul 153 alineatul (1), după litera f1) se introduc două noi litere, literele f2) și f3), cu următorul cuprins: 

„f2) Casa Națională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii, precum și casele sectoriale de pensii, pentru persoanele care realizează venituri din pensii; 

f3) entitățile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. f2);”. 

12. La articolul 154 alineatul (1), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

 „h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 lei lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;”. 

13. La articolul 155 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: „a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 lei;”.

 ART. 99 - Definirea veniturilor din pensii

(1) Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înființate din contribuțiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative și cele finanțate de la bugetul de stat, diferențe de venituri din pensii, precum și sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflație.

16. După articolul 157 indice 2 se introduce un nou articol, articolul 157indice 3, cu următorul cuprins: 

„Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a1)

 Art. 157^3— Baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, o reprezintă partea ce depășește suma lunară de 4.000 lei, pentru fiecare drept de pensie.”

18. La articolul 168, alineatele (1), (5), (7) și (71) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(5) Calculul contribuției de asigurări sociale de sănătate se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 asupra bazei lunare de calcul menționate la art. 157, 157 indice1 sau 157indice 3, după caz.

ART. 156 - Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate

Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi.

Proiectul de Ordonanța bugetară pentru anul 2022 prevede CASS din valoarea ce depășeste 4000 lei a fiecărui drept de pensie. Pensiile militare nu se indexează în anul 2022

 Proiect publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor

Finanțelor15.12.2021

Proiect Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea unor acte normative 
Nota de fundamentare 

Extrase din proiectul de ordonanță

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.

Art. I - (1) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (4) și (4^1) lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/ indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2021 în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(2) Prin derogare de la prevederile art. 38 alin. (3) lit. f) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa nr. IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2021.

(3) Prin excepție de la alin. (1), pentru personalul care ocupă funcțiile prevăzute în anexa nr. II ”Familia ocupațională de funcții bugetare ”Sănătate și asistență socială” ” la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 ianuarie 2022 salariile de bază se majorează cu 1/4 din diferenţa dintre salariul de bază prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru anul 2022 şi cel din luna decembrie 2021.

 (4) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.

(5) Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, în anul 2022, valoarea lunară a indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2021. 

(6) Cuantumul indemnizaţiilor de hrană acordate conform alin. (4) personalului din cadrul instituţiilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25 alin. (2) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Prevederile art. 26 alin. (4)-(6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Art. IV - (1) În anul 2022, pentru personalul militar, poliţiştii şi polițiștii de penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatorii, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se menţin la nivelul lunii decembrie 2021.

(2) În anul 2022, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2021.

Art. VII - (1) În anul 2022 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

ART. XXIV - Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

5. La articolul 100, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:

”(1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 2.000 de lei și, după caz, a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit prevederilor titlului V - Contribuţii sociale obligatorii”.

11. La articolul 153 alineatul (1), după litera f^1) se introduc două noi litere, litera f^2) și f^3) cu următorul cuprins:

”f^2) Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de pensii, pentru persoanele care realizează venituri din pensii;

            f^3) entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. f^2);”

12. La articolul 154 alineatul (1), litera (h) se modifică și va avea următorul cuprins:

“h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, de până la suma de 4.000 de lei lunar, inclusiv, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;”

13. La articolul 155 alineatul (1), după litera a) se introduce o nouă literă, litera a^1) cu următorul cuprins:

”a^1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 de lei;”  

15. La articolul 157 alineatul (1), după litera t) se introduce o nouă literă, lit. ț), cu următorul cuprins:

„ț) valoarea nominală a tichetelor cadou prevăzute la art.76 alin.(3) lit. h), acordate de angajatori/plătitori de venit, potrivit legii;”

16. După articolul 157^2 se introduce un nou articol, articolul 157^3, cu următorul cuprins:

"ART. 157^3 Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 155 alin. (1) lit. a^1)  

Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din pensii, o reprezintă partea ce depășeste suma lunară de 4.000 de lei, pentru fiecare drept de pensie.”

ART XLV

6)  Prin derogare de la art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2022 pensiile militare de stat stabilite în condiţiile legii nu se indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.

Câștiguri sau pierderi previzibile, de la 01 01 2022, pentru pensionarii militari.

Situația este valabilă până de Sfântul Nicolae, când se discută că miniștrii de interne, apărare și finanțe vor dezbate cu reprezentanții structurilor asociative  problemele privind restabilirea echilibrului pensiilor militare, terminologie introdusă zilele trecute de ministrul finanțelor, domnul Adrian Caciu.

Cine pierde și cine câștigă prin indexarea de la 01 01 2022 cu 2,6% si CASS-izarea cu 10% a pensiilor militare stabilite până la 15 09 2017?

Câștigă cei care în prezent au un cuantum brut mai mic de 5222 lei.

Pierd cei care au un cuantum brut mai mare de 5222 lei.

Cei pensionați după 15 09 2017 câștigă indexarea cu 2,6 a cuantumului în plată la 31 12 2021, indiferent de mărimea cuantumului, pentru că lor nu li se reține din cuantumul în plată nici impozit si nici CASS. Le plătește CPS din inutilul cuantum brut extras, potrivit articolelor 28-30 și 108 din L 223/2015, din media soldelor brute corespunzătoare bazei de calcul.

Taxarea pensiilor de serviciu ar contribui la scăderea presiunii mediatice și politice care vizează desființarea lor

a

 

 Decizia CCR privind constituționalitatea legii de taxare a pensiilor de serviciu necontributive  va fi publicată astăzi AICI

Comunicat de presa, 8 decembrie 2020

Cu privire la obiecţiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, formulate de Avocatul Poporului şi respectiv, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a amânat pronunţarea pentru data de 15 decembrie 2020.

Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituționale

Comunicat de presa, 8 decembrie 2020.pdf

Inseamnă că nu există majoritate pentru o soluție dorită.

Motive de respingere ar fi găsit de la primul termen.

Curtea Constituțională decide soarta taxării componentei necontributive a pensiilor de serviciu

Curtea Constituțională nu poate obține o majoritate pe soluția preconizată, cea de constatare a neconstituționalitatii taxării pensiilor magistraților, în condițiile în care legea nu modifică Statutul magistraților ci legea Codului Fiscal.

Nefiind o modificare a legilor care reglementează  pensiilor de serviciu și  ținând cont de deciziile anterioare că partea necontributivă a pensiilor de serviciu nu reprezintă un drept câștigat, CCR nu va putea de data aceasta să disocieze pensiile magistraților de celelalte pensii de serviciu. Legea taxează doar partea necontributivă a pensiilor de serviciu. 

Din Cominicatul CCR din 04 11 2020

"– Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecții formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție,

Curtea Constituțională a amânat deschiderea deliberărilor pentru data de 8 decembrie 2020, având în vedere imposibilitatea constituirii completului de judecată și faptul că la dosar încă nu au fost transmise punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitate în temeiul art.16 alin.(2) și art.17 din Legea nr.47/1992, precum și toate informațiile solicitate mai multor autorități publice în temeiul art.77 din Legea nr.47/1992."

Toate topicele despre taxa pe pensii AICI

Există motive extrinseci de neconstituționalitate privind modificarea Statutului magistraților, dar legea nu modifică statutul magistraților.

 Ședinţa de plen din 4 noiembrie 2020 

- Dosare în pronunţare –

3. Dosar nr.758A/2020                          - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea 

                                                                   Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal 

4. Dosar nr.759A/2020                          - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și                                                                        completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal 

                                                  Grefier şef, Floriana-Dorela Sandu

AORR  a inaintat in luna iulie mai multe proteste privind instituirea taxei pe pensiile de serviciu, un memoriu fiind trimis și către CCR. Vezi AICI

Afirmă că s-ar taxa toate pensiile militare care depășesc suma de 2000 lei. Or, potrivit legii adoptate se taxează doar pensiile de serviciu care au partea necontributiva de cel pu'in 7001 lei.  

CCR decide dacă partea necontributivă a pensiilor va fi taxată.

 

Dacă legea s-ar referi doar la taxarea pensiilor militare de seviciu, bazat pe anterioarele decizii ale CCR, în care s-a hotărât  că statul poate să facă ce vrea cu partea necontributivă a pensiilor de serviciu,  aș paria că ar fi respinse obiecțiile de neconstituționalitate. Sunt zeci de decizii ale CCR  care au respins obiectiile de neconstituționalitate privind plafonarea pensiilor militare prin OUG nr. 57/2015 și OUG nr. 59/2017 sub motivul că partea necontributivă a pensiilor de serviciu nu reprezintă un drept câștigat  și, drept urmare, este acordată doar în limita posibilităților bugetare.

Cum legea reglementează și taxarea pensiilor de serviciu ale magistraților, sunt mai mult ca sigur că magistrații CCR vor admite unul din motivele extrinseci de neconstituționalitate, astfel încât legea să fie declarată neconstituțională în ansamblul său.

Pe bune, ar trebui să decidă doar că taxa de 85% este prea împovărătoare.

NOTA

Partea necontributivă este componenta pensiei de serviciu care nu este calculată în puncte de pensie, potrivit legii pensiilor din sistemul public.

UPDATE!

Din comunicatul CCR

– Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecții formulate de Avocatul Poporului și, respectiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție,

Curtea Constituțională a amânat deschiderea deliberărilor pentru data de 4 noiembrie 2020.

Amânarea cauzelor a fost dispusă întrucât instanța constituțională așteaptă transmiterea punctelor de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului, solicitate în temeiul art.16 alin.(2) și art.17 din Legea nr.47/1992, precum și a informațiilor solicitate mai multor autorități publice în temeiul art.77 din Legea nr.47/1992.

Pe 14 iulie CCR judecă obiecțiile de neconstituționalitate ale legii taxării părții necontributive a pensiilor de serviciu mai mari de 7000 lei

Se amână dezbaterea excepției pentru luna septembrie
Din Comunicatul CCR, 14 iulie 2020

– Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională a decis amânarea dezbaterilor pentru data de 30 septembrie 2020.

Potrivit legii, pensiile militare de serviciu sunt calculate în întregime necontributiv.

Dacă pensia netă militara este cel mult de 7000 lei, ea  este netaxabilă.

Dacă pensia netă militară este de 7001 lei, ea  este  taxabilă cu 10% pentru cuantumul cuprins între 2001-7000 lei și cu 85% pentru ce depășește 7001 lei.

In baza deciziilor anterioare ale CCR, potrivit cărora drept căștigat și intangibil este doar partea contributivă a pensiilor și indemnizațiilor de serviciu, având în vedere că legea taxării vizează doar partea necontributivă a pensiilor de toate felurile, este de așteptat ca instanța de contencios constituțional să admită că legea este constituțională  dacă procentul de taxare nu este împovărător și dacă această taxare este limitată în timp. Ambele condiționări pot fi îndreptate în Parlament.

Declararea  ca neconstituțională a întregii legi ar fi posibilă, dar ar compromite definitiv Curtea Constituțională în fața opiniei publice. 

Şedinţa de plen din 14 iulie 2020

8. Dosar nr.758A/2020 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru                                 completarea Legii nr.227/2015 privind Codul                                      fiscal, obiecție formulată de Avocatul Poporului


9. Dosar nr.759A/2020 - Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru                                 modificarea și completarea Legii nr.227/2015                                     privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta                              Curte de  Casație și Justiție

Forma oficială a legii taxării pensiilor de serviciu. Se taxează doar partea necontributivă a pensiilor. Dezavantaj pentru militari: ei au întreaga pensie calculată necontributiv

Pe înțelesul tuturor, în traducere contabilă, ce au hotărât în grabă parlamentarii noștri?

Cine are pensie/indemnizație  de serviciu/specială netă(fără impozit) de cel mult 7000 lei nu plătește nici taxă de 10% și nici taxă de 85%.

Cine are pensie/indemnizatie de serviciu/specială netă(fără impozit, să nu înțeleagă militarii pensionați după 15 09 2017 ca ei au alt net) de 7001 lei plătește taxă de 10% pe tot ce depășește 2001 lei, adică taxa de 500 lei. 

Dacă pensia contributivă din compunerea pensiei  este 5000 lei, pensionarul plătește taxă 10% pe diferența 7000-5000 lei și 85% pe ce depășește 7001 lei.

Cum s-ar zice, depinde de un singur leu dacă ești taxabil sau netaxabil.

Cine are pensie/indemnizație de serviciu/specială  netă de 7010 lei plăteste taxă de 10%  pe 5000 lei și taxă de 85% pe 9 lei.

Partea necontributivă a pensiilor stabilite prin legi speciale poate fi redusă legal și constituțional

Lumea începe să se dumirească în legătură cu principiul dreptului câștigat al pensiilor stabilite prin legi speciale, drept pe care unii lideri ai pensionarilor, politicieni și ziariști superficiali  il clamează  pe televiziuni. 

Iată că vine un om documentat din conducerea Uniunii Pensionarilor, care citează corect deciziile CCR și CEDO  privind partea necontributivă a pensiilor, și spune că este drept câștigat, dar numai pentru partea contributivă a pensiilor:

"Impozitarea poate să existe, este o măsură corectă care poate fi aplicată, dar noi avem două decizii ale CCR din 2010 care spun foarte clar că pensiile care nu au la bază principiul contributivităţii pot fi reduse oricând. Adică pot fi reduse şi fără impozitare. Şi normele europene spun acest lucru. Au fost contestaţii la CEDO. Răspunsul a fost foarte clar: având în vedere că pensiile nu au avut la bază principiul contributivităţii, ele pot fi reduse şi am exact o hotărâre CEDO prin care 300 şi ceva din militari au sesizat la CEDO că li s-au redus pensiile şi au pierdut", a explicat Dumitru Leonte în cadrul interviului

Citiți si:
https://www.huhurez.com/search/max-results=8?q=237%2F2019

Nu întâmplător, ci ca o măsură de protecție  a pensionarilor militari în fata guvernărilor incompetente, am propus pe acest blog calcularea pensiilor militare după același algoritm utilizat pentru calcularea pensiilor pentru magistrați, pornind de la 80% din ultima solda brută, corespunzător unei vechimii în serviciu de 25 ani, cuantum în care sa fie evidențiată componenta contributivă , intangibilă constituțional. Doar partea necontributiva ar urma sa fie plătită din bugetele instituțiilor militare.

Partea contributivă este calculată în puncte de pensie, potrivit legii cadru în vigoare, punctaj stabilit în baza raportului dintre soldele lunare brute şi salariul mediu brut pe ţară,  din întreaga vechime în serviciu a militarului.

Comisia de apărare din Camera Deputaților a propus eliminarea taxării pensiilor militare mari

Ponta și Dăncilă se duelează pentru a li se recunoaște meritele pentru propunerea de eliminare a taxării pensiilor militare din celebra lege a lui Orlando.

In comisia de aparare, prin Avizul solicitat de Biroul CD, s-a eliminat taxarea pensiilor militare, urmând să așteptăm dacă  și Comisia raportoare, respectiv Comisia de buget-finanțe, acceptă să propună plenului votarea acestei propuneri.

Așa cum am mai subliniat, este o propunere cinică, cu adresabilitate doar către cele mai mari pensii militare,   pentru că numai 1/5 din totalul pensiilor militare ar fi fost afectate de taxarea lui Orlando.

Militarii cu pensii mici și medii asteaptă abrogarea măsurilor introduse prin ordonanță de Guvernul Tudose prin care a fost stopată actualizarea pensiilor militare cu creșterile soldelor de funcție și grad prevăzute pentru militarii în activitate conform L 153/2017. 

Soldele de funcție pentru toate categoriile de militari erau la data înghețării, respectiv la 15 sept 2017, cele din luna octombrie a anului 2008, cu mici majorări în prin L 293/2015 și L 152/2017.

Actualizarea pensiilor militare așteaptă rezerviștii, domnilor Ponta și Dăncilă! 

Să vedem, au curajul Orban, Rareș, Turcan, Gorghiu și Blaga să le taie, dacă preiau guvernarea?

Magistraţi, citiţi ce spune CCR în Deciziile nr. 237/2019 și 652/2018 că poate face legislativul cu pensiile voastre necontributive.

UPDATE, 26 09 2009
Pentru că și doamnele magistrat Ciucă și Costiniu, lidere ale Asociației Magistraților din România, umblă cu scrisorele pe la forurile lor europene pentru a pune presiune pe Parlament să nu legifereze o taxă pe enormele pensii ale magistraților, a căror medie este de 5-6 ori mai mare decât media pensiilor militare, invocând greșit sau incomplet decizii ale CCR, reiau mai jos un articol anterior, scris la data când și CSM a căzut în aceeași ipocrizie.
Iată cum AMR reține doar ce-i convine din multiplele decizii CCR privind pensiile de serviciu:

„Totodată, AMR a accentuat faptul că pensia de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, constituind o compensaţie parţială pentru inconvenientele ce rezultă din rigoarea statutului special căruia trebuie să i se supună magistraţii, fiindu-le interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii”
Comunicat Asociația Magistraților din România

****************************************************************

Potrivit multiplelor decizii ale CCR, pensiile de serviciu, inclusiv cele ale magistraţilor, sunt considerate drepturi câştigate numai în privinţa părţii contributive din compunerea lor. In privinţa părţii necontributive, legislativul poate să dispună, în limitele respectării drepturilor fundamentale şi posibilităţilor financiare.
Domnii magistraţi, chiar şi cei din ICCJ, au avut câteva divergenţe celebre cu Curtea Constituţională.
Măsura preconizată de guvern este de natură fiscală şi nu priveşte legile de organizare judecătorească. După cele scrise în Anexa la avizul negativ, CSM încearcă să-l intimideze pe Teodorovici cu lozinci, nu cu argumente juridice veridice.
Bine că au înţeles cum se face taxarea preconizată şi nu au luat-o pe meandrele curbelor de nivel, cum face un celebru blogger, în încercarea de a ne da lecţii de interpretare. Nu cred că s-ar fi ofuscat magistraţii, dacă taxa lui Orlando pe o pensie de magistrat de 15 000 lei se ridica la „enorma” sumă de 30 de bani.
Pentru a vedea cât de egoişti şi în afara cadrului constituţional  sunt  magistraţii cu textul servit opiniei publice pentru intimidarea lui Orlando şi Veoricăi, ei și cititorii sunt rugaţi să citească motivarea recentei Decizii nr. 237/2019(aici ), publicată  în MO nr. 632/2019, din 30 07 2019. Cu doar doua zile înainte de Avizul Negativ
Poate că guvernul a greșit și când le-a impozitat pensiile!

Aici, redau numai un fragment din Motivare:

33. .............Curtea, prin Decizia nr. 652 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 13 februarie 2019, paragraful 19, a amintit cele statuate în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 450 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iunie 2006, potrivit cărora dreptul la pensie este un drept fundamental, consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, dar se exercită în condițiile prevăzute de lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească în ce condiții și pe baza căror criterii se acordă pensia, baza de calcul și cuantumul acesteia, în raport cu situația concretă a fiecărui titular al dreptului. Nici Constituția și nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze diferite categorii de persoane. Acesta se stabilește prin legislația națională. Astfel, legiuitorul poate să prevadă și o limită minimă a cuantumului pensiei, precum și plafonul maxim al acesteia. 

Decizia CCR nr. 652/2018

17. În jurisprudența sa referitoare la acordarea pensiei de serviciu, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 25 noiembrie 2011, că pensia de serviciu este compusă, principial, din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia. Obligația statului este aceea de a nu reduce cuantumul pensiei sub nivelul stabilit în sistemul general de pensionare, întrucât, prin calitatea de asigurat la sistemul de asigurări sociale, persoana în cauză și-a garantat dreptul la pensia de drept comun, tocmai prin plata contribuțiilor. Este un drept pe care l-a obținut și realizat prin plata contribuțiilor legal datorate. De asemenea, nu există un drept constituțional la pensie de serviciu, astfel încât, cu privire la suplimentul acordat de stat, nu se poate susține că este un drept viitor câștigat ad aeternam din moment ce este sub condiție.

Legea taxei pe pensiile speciale, așa cum a aprobat-o Senatul. Urmăriţi şi dezbaterile din CD

Aceasta este forma legii taxei pe pensiile reglementate prin legi speciale. Este mai ușor de înțeles pentru cei care nu s-au descurcat la Anexele cu amendamentele supuse aprobării Plenului 

Nu este forma definitivă, aceasta urmând a fi  dată de Camera Deputaţilor.

La Camera Deputaţilor puteţi urmări evoluţia dezbaterilor la 

PL-x nr. 396/2019