Auxiliarii din armata, politie, jandarmerie, servicii, penitenciare vor fi pensionati la 65 de ani.

 Vicepremierul Tanczos Barna a declarat la RFI despre reforma pensiilor speciale că ”va trebui să avem elemente care vizează privilegiile de pensionare, privilegiile de durată a activității pe timpul muncii, în mai multe domenii și în Justiție și în MAI, în Interne, Justiție, Jandarmerie, Armată, acolo unde serviciile suport, care pur și simplu fac același lucru ca într-o primărie, contabilitate, resurse umane, alte activități care nu sunt legate de intervenții ale echipelor de jandarmi, ale forțelor speciale, ale armatei, ale militarilor, trebuie să se apropie de condițiile de pensionare din celelalte domenii, pentru că altfel, vor fi considerate și sunt considerate privilegii”. 

 Vicepremierul vorbește despre creșterea vârstei de pensionare pentru cei care primesc pensii speciale: ”Absolut. Și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Deci aceea nu este o reformă serioasă”.

 Întrebat dacă va fi regândit și modul în care sunt calculate pensiile speciale, Tanczos Barna a răspuns: ”Da, da, în sensul să nu fie pensia mai mare decât salariul, care este o aberație”. 

 Vicepremierul precizează că reforma pensiilor speciale ar putea fi inclusă în al treilea pachet fiscal: ”Mai mult ca sigur, în pachetul trei, nu am decis încă, probabil, nu mai avem timp să o pregătim pentru pachetul doi”. 

 Tanczos Barna vorbește în interviul video despre reforma pensiilor speciale, la minutul 21.

Pensiile speciale vor ramane, dar vor fi reformate.   

Majoritatea judecatorilor CCR nu au pensii speciale

Simina Tanasescu

 Nici noul presedinte al CCR, ales astazi, Simina Tănăsescu, nu are pensie speciala.

Componența actuală a Curții este următoarea:

Numiți de Președinte: Simina Tănăsescu, Mihaela Ciochină, Dacian Cosmin Dragoș

Numiți de Camera Deputaților: Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Csaba Asztalos

Numiți de Senat: Cristian Deliorga, Laura Scântei, Mihai Busuioc

Urmatoarea perioda de  3 ani va fi foarte grea pentru pensionarii speciali. Noul guvern va avea si sprijin constitutional in reforma pensiilor speciale.

Ne trebuie 30 miliarde lei pentru a acoperi deficitul bugetar? Taiati pensiile speciale, sugereaza unii specialisti

 https://www.wowbiz.ro/pensiile-speciale-in-vizorul-lui-nicusor-dan-ce-calcule-a-facut-presedintele-trebuie-sa-ne-uitam-la-30-de-miliarde-de-lei-legea-pensiilor-speciale-va-ajunge-pe-masa-lui-exclusiv-20475671?utm_source=projectagora&utm_medium=contentdiscovery

Comisia Europeana considera neindeplinit Jalonul 215 PNRR din cauza Plx 540/2024 si a deciziei CCR privind supraimpozitarea pensiilor speciale.

 Explicatiile date de ministrul Bolos.

Se asteapta publicarea in MO a celor 2 decizii ale CCR privind supraimpozitarea pensiilor speciale si actualizarea pensiilor militare.

In perioada 10-14 februarie va fi o vizita a Comisiei Europene dupa care urmeaza o scrisoare de suspendare a cererii de plata nr. 3 din PNRR cu termen de remediere de 6 luni.

Bolos anunta ca Guvernul va remedia problemele care au impus suspendarea cererii de plata nr. 3 pana la 31 martie 2025.

Cred ca problema supraimpozitarii va fi rezolvata prin emiterea unei noi legi care sa reimpuna supraimpozitarea in conditiile admise de CCR.

In privinta Legii de actualizare a pensiilor militare, nu se stie cine a informat Comisia Europeana ca actualizarea ar presupune o majorare generala a tuturor pensiilor militare. In realitate, ea este o masura reparatorie pentru mai bine de 50% dintre pensionarii militari, ramasi cu pensiile inghetate la nivelul anului 2017. Este doar ceea ce se spune, de toti atatia ani, ca trebuie atenuate inechitatile din sistemul pensiilor militare. Cam asta ar trebui sa inteleaga Comisia Europeana. Altfel, actualizarea va fi amanata sine die, chiar daca vor fi respinse obiectiunile lui Weber la CCR, ori vor fi din nou recalculate contributiv toate pensiile speciale si militare, cum cerea jalonul 215.

Situatia din iunie 2024 a pensionarilor contributivi si necontributivi din randul beneficiarilor de pensii de serviciu platite de CNPP

 Situatia nu include beneficiarii de pensii militare de stat, pentru ca acestia au in totalitate pensii necontributive, din lipsa de vointa a institutiilor militare care gestioneaza aceste pensii, dar si din ignoranta multor pensionari militari, care nu inteleg sa se bata pentru ca si pensiile lor sa fie calculate in punctaj contributiv, dupa ce implinesc limita de varsta din legea nr. 223/2015, pentru ca si ei au platit contributii pentru pensie la bugetul de stat.

De ce este necesar sa ne calculam si componenta contributiva a pensiei militare?

In primul rand pentru a se pune stop propagandei ca pensiile militare sunt pensii necontributive, in sensul ca militarii nu ar fi platit niciodata contributii pentru pensii.

In al doilea rand, pentru ca partea contributiva din pensie nu este supraimpozitata cu 15% si 20%. Sunt proiecte de acte normative care reglementeaza introducerea de CASS pe partea necontributiva a pensiilor de seerviciu.

Observam ca din totalul de 5 656  magistrati pensionari, 2601 au si implinit varsta standard de pensionare prevazuta de Legea 263/2010,  astfel ca pensia acestora este calculata din oficiu si in varianta contributiva, restul de  3 055, fiind sub varsta standard de pensionare, au pensia calculata numai in varianta necontributiva.

La personalul aeronautic civil, toti cei 1377 pensionari de serviciu au implinit varsta standard de pensionare si toti au pensiile de serviciu calculate atat contributiv cat si necontributiv. 

La Curtea de Conturi observam ca numai un singur pensionar are pensia calculata exclusiv necontributiv.

Cititi pe blog sa vedeti cati militari stramba din nas cand aud de calculul dual al pensiei lor militare, dupa ce ajung la varsta standard de pensionare. Prefera sa plateasca impozit mai mare decat sa li se calculeze pensia si contributiv. Este si un soi de rautate pentru ca acest calcul dual i-ar avantaja in special pe pensionarii mai vechi, care au stagii anuale mai multe.

Nu mai vorbesc de asociatiile de pensionari care nu sunt capabile sa elaboreze un studiu de impact, pentru a propune aplicarea la calculul pensiilor militare a  aceleasi reguli a calculului contributiv ca si la celelalte pensii de serviciu.

Pensiile militare calculate contributiv, cu un cuantum mai mare decat actualul cuantum necontributiv, nu pot fi plafonate nici la 85%, potrivit articolului 30 din L 223/2015 si nici la plafonul venitului net, potrivit art. 60 introdus in legea pensiilor militare prin OUG 59/2017, art. 84 din OUG nr. 114/2018 si Legea nr. 282/2023.

Intelegeti de ce ciucanii nu doresc si calculul contributiv?

Militarii nu primesc pensii in avans de Paste. Reactia generalului Virgil Balaceanu

 

Hotărârea nr. 442/2024 privind plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legi speciale

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. -

Se aprobă virarea sumei de 1.961.165 mii lei din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a sumei de 339.359 mii lei din bugetul de stat către Compania Naţională "Poşta Română" - S.A. pentru plata în avans a pensiilor şi a altor drepturi prevăzute de legi speciale, aferente lunii mai 2024, prin mandat poştal.

Art. 2. -

Se aprobă virarea sumei de 6.346.977 mii lei din bugetul asigurărilor sociale de stat şi a sumei de 683.898 mii lei din bugetul de stat către băncile comerciale pentru plata în avans a drepturilor prevăzute la art. 1 aferente lunii mai 2024, în cont curent sau în cont de card.

Art. 3. -

Sumele prevăzute la art. 1 şi 2 se virează de către Casa Naţională de Pensii Publice prin casele teritoriale de pensii până pe data de 30 aprilie 2024 inclusiv.

Art. 4. -

Plăţile efectuate potrivit art. 1 şi 2 sunt realizate din bugetul asigurărilor sociale de stat aprobat pe anul 2024, de la capitolul 68.03 "Asigurări şi asistenţă socială", titlul 57 "Asistenţă socială", de la capitolul 69.03 "Asigurări şi asistenţă socială pentru accidente de muncă şi boli profesionale", titlul 57 "Asistenţă socială", precum şi din bugetul de stat aprobat pe anul 2024, de la capitolul 68.01 "Asigurări şi asistenţă socială", titlul 57 "Asistenţă socială".

	PRIM-MINISTRU ION-MARCEL CIOLACU Contrasemnează: Viceprim-ministru, Marian Neacşu Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Simona Bucura-Oprescu p. Ministrul finanţelor, Carmen Moraru, secretar de stat

Bucureşti, 25 aprilie 2024.

Nr. 442.

Pensiile militare nu se platesc din fondurile mentionate in Hotararea de Guvern.

Ce intrebari mai pun structurile asociative la Ministerul Muncii?

 Cred ca si celebrul Vasilcoiu se minuneaza ca mai exista pensionari militari care inca nu au aflat ca pensiile militare  sunt reglementate de o lege speciala derogatorie de la legea din sistemul public de pensii si ca, prin modul de calcul, ele nu au in cuantumul lor o componenta contributiva.

Si totusi, sunt frecvente intrebarile daca pensiile militare vor fi si ele recalculate in luna septembrie potrivit Legii nr. 360/2023, privind sistemul public de pensii?

Dincolo de raspunsul dat de secretarul de stat Madalin Vasilcoiu, precizez ca si componenta contributiva a pensiilor speciale, altele decat cele militare, ai caror beneficiari au ajuns la varsta de 65 de ani, se recalculeaza in luna septembrie  2024 potrivit Legii nr. 360/2023, fara a influenta cuantumul brut al pensiei acordate. Cu cat creste componenta contributiva cu atat scade componenta necontributiva. 

Un avantaj tot au si acesti pensionari. 

Scade baza de supraimpozitare cu 15% si 20%. 

Militarii tin coada ridicata si nu vor ca si pensiile lor sa fie calculate contributiv cand ajung la varsta de 60 de ani.

Dreapta Unita(USL-PMP-Forta Dreptei) vrea sa castige alegerile cu sloganul desfiintarii pensiilor speciale.

 

Dreapta Unita( Drula-Tomac-Ludovic Orban) a gasit o tema electorala cu priza la romani: desfiintarea pensiilor speciale.

Astazi au depus la Cotroceni cererea de organizarea pe 9 iunie a.c. a eferendumului pentru desfiitarea pensiilor speciale. Cererea este insotita de 135 000 de semnaturi.

Mai departe vor urma pasii elaborarii unei legi constitutionale de revizuire a Constitutiei, care sa anihileze dreptul CCR de a dispune discretionar in privinta pastrarii pensiilor speciale.

Ce inteleg politicienii prin pensii speciale? Toate pensiile de serviciu reglementate recent prin Legea nr. 282/2023.

Reactiile cititorilor pe site-urile unde a fost distribuit discursul liderilor Dreptei Unita sunt favorabile demersului politic.

Ciolacu, luat la intrebari despre pensii de celebra progresista Ioana Dogioiu

Marcel Ciolacu: „Deci, în primul rând, Parlamentul României nu poate legifera pentru trecut”.

Ioana Ene Dogioiu: Nu pentru trecut, pentru viitor…

Marcel Ciolacu: „Legiferează pentru viitor. Din acest moment, ați văzut și în justiție și peste tot, au intervenit scăderi ai acestor pensionari. Vor veni reorganizări la toate instituțiile. Eu mă mir că nu au venit până acum fiindcă au doar până la sfârșitul anului timp să vină cu ele, să trecem cu ele prin Parlament. S-a discutat cu Comisia în detaliu pentru fiecare categorie. Ce vă pot spune? Copilul meu, cu certitudine, și copilul lui nu va mai fi obligat să plătească pensii fără contribuție”. 

Motivele pentru care si pensionarilor militari trebuie sa li se calculeze componenta contributiva a pensiei la atingerea varstei standard de pensie din Legea nr. 223/2015

Par inflorit toamna.

1. Militarii platesc contributie pentru pensie de 25% din soldele lor brute, contributii care  merg la bugetul de stat, din care  sunt si platite pensiile militare. Militarii platesc o contributie egala procetual cu CAS-ul platit de beneficiarii de pensii din sistemul public si de ceilalti pensionari de pensii de serviciu. 

2. Beneficiarii pensiilor de serviciu, altele decat pensiile militare, primesc pensii calculate procentual dintr-o baza de calcul sau plafonate la ultimul salariu net din activitate, dar au posibilitatea ca la implinirea varstei standard din sistemul public sa-si calculeze pensiile si in sistemul public contributiv, caz in care cuantumul contributiv ramane in plata daca este mai mare decat cuantumul stabilit de legile speciale. Numai militarii nu au prevazuta in lege o asemenea posibilitate, desi sunt si ei platitori de contributii pentru pensie, egale cu contributiile celorlalti beneficiari de pensii de serviciu. Pentru militarii care au stagii de peste 30 de ani,  acesta lipsa de reglementare devine o adevarata discriminare in contextul in care pensiile lor nici nu mai sunt actualizate. 

Unii mai scrupulosi vor pune intrebarea: cine plateste componenta contributiva a pensiilor militare? Raspunsul vine de la sine: componentele contributive sunt platite din aceeasi sursa financiara in care au mers contribuțiile individuale pentru pensii  platite de militari --> bugetul de stat. Nu este cazul sa amestecam aici Fondul pentru pensii administrat de CNPP.

3. Supraimpozitarea componentei necontributive a pensiilor de serviciu, introdusa prin noua Lege nr. 282/2023,  creeaza o noua miza pentru stabilirea componentei contributive a pensiilor de serviciu, cata vreme componenta contributiva este  un plafon sub care supraimpozitarea cu 15% si 20% nu se aplica.

Militarii devin astfel discriminati fata de toti ceilalti beneficiari de pensii de serviciu in stabilirea bazei de calcul a supraimpozitarii. Militarii ajunși la vârsta standard plătesc supraimpozitare pentru întreaga pensie mai mare decat câștigul salarial net pe economie, chiar daca acel câștig salarial net este mai mic decat  componenta contributiva a pensiei. Or, Decizia CCR nr. 467/2023 a stabilit in capitolul 2, 8 ca supraimpozitarea pensiilor de serviciu este constitutionala numai daca  se aplica fara deosebire tuturor pensiilor de serviciu si militare.

Miza bazei de calcul a supraimpozitarii este si mai importanta pentru militarii pensionati inainte de 15 09 2017, care suporta supraimpozitarea din pensia ce li se cuvine mai mare de castigul salarial net, intreaga lor pensie militara fiind in prezent necontributiva. 

Dupa intrarea in vigoare a legii, pensionarii militari ajunsi la varsta standard de pensionare au  posibilitatea de a formula actiuni in pretentii in instante, in care sa ceara sesizarea CCR cu exceptia nerespectarii capitolului 2,8 din Decizia nr. 467/2023 privind constitutionalitatea supraimpozitarii pensiilor de serviciu. 

Articolul 23. din Legea nr. 47/1992(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţa în vigoare, de care depinde soluţionarea cauzei.

Legea pensiilor de serviciu si supraimpozitarii acestor pensii a ajuns la promulgare. A fost promulgata, devenind Legea nr. 282/2023

 

19.10.2023		promulgata prin Decret nr. 1276/2023
		devine Legea nr.282/2023

 Deoarece pana astazi la orele 17, 00 nicio institutie abilitata de Constitutie nu a sesizat CCR cu vreo exceptie de neconstitutionalitate, Secretariatul Camerei Deputatilor, camera decizionala, a inaintat legea adoptata spre promulgare la Presedintie si apoi legea va fi publicata in MO.

Aveti AICI textul legii in forma pentru promulgare.

Legea intra in vigoare la data de 01 01 2024.

Dupa intrarea in vigoare a legii, cei care se considera vatamati si discriminati de modificarile aduse legilor speciale sau Codului Fiscal se pot adresa Tribunalelor  cu actiuni principale privind vatamarea unor drepturi si in secundar pot cere sesizarea CCR cu exceptii de neconstitutionalitate.

Spre deosebire de ordonantele de urgenta, pentru contestarea legilor sau a dispozitiilor de lege la CCR nu exista procedura speciala reglementata de Legea Contenciosului Administrativ.

Câciu, despre pensiile de serviciu in audierea de la Parlament

 Propunerile de amendamente ale ministerelor muncii si justitiei pentru punerea de acord a legii cu Decizia nr. 467/2023 sunt in analiza la comisiile tehnice si dupa avizarea lor in CID urmeaza sa ajunga in Parlament in urmatoarea perioada, astfel incat problema pensiilor speciale sa fie incheiata pana pe 15 octombrie.

Întrebat, de asemenea, ce se va întâmpla dacă magistraţii vor contesta din nou legea la CCR, Adrian Câciu a afirmat:

 „Eu cred că şi dânşii trebuie să înţeleagă un lucru – există separaţia puterilor în stat, dar există şi o solidaritate a cetăţenilor şi a structurilor şi a categoriilor profesionale faţă de stat şi faţă de interesul naţional. Cred că este un moment în care şi dânşii ar trebui să înţeleagă (...) s-au armonizat nişte lucruri, discrepanţele erau foarte mari (...) Noi ne dorim să treacă legea. 

Dacă o vor mai contesta, cred că se vor găsi amendamente care să fie în concordanţă cu decizia CCR”. Ministrul a precizat că se lucrează pentru a se pune în acord toate deciziile CCR. Adrian Câziu a precizat că, în cazul neatingerii acestui jalon, pierderile pentru România sunt estimate la 1,4 miliarde de euro. „Lucrurile se vor negocia la momentul acela, dar eu nu vreau să mă gândesc la acest scenariu (...) este un eşec pentru România. Avem câteva reforme – unele au fost, poate, prea abrupte pentru ceea ce înseamnă societatea românească, dar asta este una dintre reformele pe care societatea o aşteaptă”, a mai declarat ministrul Proiectelor Europene.

Referendum pentru pensiile speciale sau Guvernul sa atace la CJUE Decizia CCR nr. 467/2023

-Data de 28 august, cand ministrul muncii se duce la Bruxelles,  este considerata <i><a><b>"Ziua Z"</b></a></i> pentru pensiile din Romania, atat cele speciale cat si cele  speciale.

-Tot mai mult se face auzit strigatul ca pensiile militare stabilite inainte de 2010 sunt pe jumatatea celor stabilite după 2017. In materialul de mai jos problema este ridicata de un lider civil al pensionarilor  cat si de catre un parlamentar PSD.

-Daca Guvernul nu poate face nimic pentru desfiintarea pensiilor speciale este indemnat presedintele sa declanseze un referendum cu 2 intrebari:

1.Sunteti de acord cu existenta pensiilor speciale in Romania?

2.Sunteti de acord ca toate pensiile din Romania sa fie calculate contributiv?

- Potrivit Constitutiei, politicile vizand fiscalitatea, salarizarea si pensiile sunt de competenta Guvernului, si sunt puse in lege de Parlament, nu de CCR.(citat din fostul ministru de Finante, Ialomiteanu)

-Se  cere  Guvernului sa atace la CJUE( Curtea de Justitie a Uniunii Europene) deciziile CCR prin care judecatorii CCR se pronunta in legatura cu cuantumul propriilor pensii de serviciu.

Mai multe, in materialul video de mai jos.

CCR si-a revizuit jurisprudenta anterioara privind retroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu, dar ce face cu cauzele respinse in justitie in baza acelei jurisprudente?

Intrebarea a venit de la sine, dupa topicele publicate anterior despre curioasa Decizie nr. 467/2023 a CCR.

Un cititor pe nume "Marcel" a solicitat urmatoarea opinie:

"Rog o opinie. Am fost singur la CCR in 2 dosare pe L. 119/2010 si OuG 1/2011, ambele cu R, adica flit: Decizia CCR nr. 895/2012  si Decizia nr.261 din 6 mai 2014 in care, pe langa multe altele, am invocat si Principiul neretroactivitatii legii civile. Desi nu am absolut nicio speranta, in sensul ca la ambele decizii am facut peste 15 cereri in baza NCPC de explicare a dispozitivului si considerentelor, de completare samd, cereri la care am primit invariabil raspunsul: „Dl., citeste mai cu atentie deciziile” si „prevederile NCPC nu sunt aplicabile Deciziilor CCR”, intreb daca se merita sa incerc revizuirea acestor 2 decizii, tinand cont/invocand considerentele general valabile si obligatorii din pct. 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art.15 alin.(2) și art.124 alin.(3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată din Decizia CCR nr. 467 din 2 august 2023?

Multumesc

Marcel"

Opinie!

Deciziile CCR care v-au afectat in instanta nu pot fi revizuite, dar, daca insasi CCR si-a reconsiderat motivarile si considerentele juridice  care au justificat respectivele decizii, aplicam legislatia din dreptul comun, respectiv noul Cod de procedura civila, in baza art. 14 din Legea nr. 47/2002, republicata,  de organizare si functionare a CCR.

Articolul 14"Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte."
Nu intram in procedurile de judecata ale CCR, mai ales ca tot ea ar trebui sa hotarasca daca normele procedurii civile sunt compatibile cu activitatea sa.Putem folosi insa normele procedurii civile pentru a cere revizuirea solutiilor  date in  hotarari judecatoresti definitive ca urmare a respingerii de catre CCR a  exceptiilor de neconstitutionalitate a recalcularii pensiilor in baza L 119/2010.

Merita sa incercati actiuni de revizuire a hotararilor definitive date de instante in baza noii situații constitutionale create de CCR, prin Decizia nr. 467/2023,  de a reconsidera motivarile din deciziile sale nr. 873/2010, 261/2014 si multe altele.

  Art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă  are următorul cuprins:

 (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: [. . .] 

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra excepției invocate în acea cauză, declarând neconstituțională prevederea care a făcut obiectul acelei excepții.

Art. 511

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(3) Pentru motivele prevăzute la art. 509 alin. (1) pct. 10 şi 11, termenul este de 3 luni de la data publicării hotărârii Curţii Europene a Drepturilor Omului, respectiv a deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Are Parlamentul curajul sa-i ceara Curtii Constitutionale sa-si revizuiasca Decizia nr. 467/2023 cu privire la declararea neconstitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu in plata?

Ca sa declare neconstitutionala recalcularea pensiilor de serviciu ale magistratilor, CCR a extins in Decizia 467/2023 consideratiile sale la toate pensiile de serviciu, cu toate ca legea nu  avea asemenea dispozitii si nici ICCJ nu formulase excepții decat pentru pensiile magistratilor. 

Olanesti

Inca din anul 2000 CCR a inceput sa-si foloseasca prerogativele pentru a stabili un regim privilegiat pentru pensiile de serviciu ale magistratilor. Regimul privilegiat foloseste si judecatorilor CCR, asimilati magistratilor prin Statut.

- prin Decizia nr. 20/2000 CCR a stabilit ca este neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati prin Legea nr. 19/2000, privind sistemul public de pensii, pe considerentul ca magistratii ar fi discriminati fata de militari, care isi pastrau pensiile de serviciu. 

- prin Decizia nr.  873/2010, CCR a stabilit ca este constitutional  ca pensiile de serviciu, mai putin cele ale magistratilor, sa fie  recalculate exclusiv potrivit sistemului contributiv, recalculare echivalenta cu desfiintarea lor ca pensii distincte de pensiile din sistemul public de pensii,  si ca drepturi castigate ar fi doar prestatiile incasate  pana la momentul intrarii in vigoare a noii legi.

Citat din decizie, cap I, alin 4:

"Curtea constată că în conceptul de "drepturi câştigate" pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. În acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare".

Atat in decizia 20/2000 cat si in decizai 873/2010, CCR statueaza ca ar fi neconstitutionala desfiintarea pensiilor pentru magistrati, nu reglementari care prevad  recalcularea sau ajustarea cuantumului lor, prerogative care tin de competenta  Legiuitorului. Salariile si pensiile magistratilor sunt reglementate prin lege, nu direct de Constitutie.

Daca magistratii se prevaleaza de cateva articole din Constituție, pentru a forta un statut privilegiat al lor fata de alte categorii sociale in privinta salarizarii si pensiilor, de ce nu s-ar prevala si militarii fortelor armate de statutul acordat de art. 118 din Constitutie, respectiv de rolul de garant al democratiei constitutionale?

Nu vi se pare ca rolul constitutional atribuit de Constitutie fortelor armate este mai puternic decat rolul cu care magistrații se impun sfidător in fata celorlalte 2 puteri ale statului - de la mucalitul Ion Predescu incoace?

"Art. 118 – Forţele armate

(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale."

Incalcarea de catre CCR a propriei jurisprudente in stabilirea constitutionalitatii reglementarilor elaborate de puterea legislativa nu reprezinta o batjocura la adresa democratiei constitutionale?

In Decizia nr 900/2020, CCR a plusat, stabilind ca drepturi de pensie garantate ar fi intreaga componenta contributiva a pensiilor de serviciu, indiferent daca prestatiile ar fi fost platite sau nu. Altfel spus, noua lege nu poate micsora  componenta contributiva a pensiei de serviciu.

Din paragraful 104 al Deciziei 900/2020 

"Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar."

Paragraful 116

"116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că 

(i) pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, 

(ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, (

iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor, 

(iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine 

(v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului."

Prin decizia nr. 467/2023,  CCR a revizuit considerentele de mai sus in privinta neretroactivitatii recalcularii pensiilor de serviciu si a dreptului din pensie garantat.

Daca prin deciziile anterioare stabilise ca doar prestatiile platite potrivit legii anterioare sau componenta contributiva a pensiilor de serviciu sunt drepturi garantate, prin Decizia nr. 467/ 2023 CCR a respins reforma pensiilor de serviciu  votata de Parlament, hotarand discretionar ca intregul cuantum al pensiei de serviciu, inclusiv suplimentul necontributiv, stabilit prin legea anterioara, este un drept garantat  si micsorarea lui ar reprezenta o incalcare a art. 15 din Constitutie privind neretroactivitatea.

In paragrafele 144 si 145, ale capitolului 2.6 din drecizie, CCR recunoaste ca a reconsiderat jurisprudenta anterioara si isi motiveaza revizuirea prin constructii juridice subiesctive si discutabile.

Citate din Decizia 467/2023

"144. Din cele de mai sus rezultă că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul neretroactivității legii protejează dobândirea calității de pensionar și prestațiile deja obținute; în schimb, prestațiile viitoare nu intră în sfera de protecție a art.15 alin.(2) din Constituție. În virtutea acestei concepții, Curtea a acceptat constituționalitatea diminuării cuantumului pensiilor de serviciu (cu excepția celor din sistemul justiției) prin conversia acestora în pensii contributive, operațiune realizată prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor. Trebuie subliniat faptul că, la data pronunțării Deciziei nr.871 din 25 iunie 2010, care a generat o jurisprudență bogată, Curtea Constituțională constatase existența unei situații de criză economică (Decizia nr.1414 din 4 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.796 din 23 noiembrie 2009), ce a fost contrapusă dreptului la pensie coroborat cu principiul neretroactivității legii. Acesta, deși obiectiv în sine, poate cunoaște limitări inerente datorită unei situații excepționale întemeiate pe art.53 din Constituție. 

145. Generalizarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale cu privire la situațiile care sunt străine art.53 din Constituție – care, prin ipoteza sa normativă, vizează numai situaţia în care există o abatere normativă de la conţinutul şi exerciţiul firesc al drepturilor sau libertăţilor fundamentale (Decizia nr.190 din 28 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.424 din 30 mai 2019, paragraful 13, sau Decizia nr.789 din 23 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.59 din 19 ianuarie 2022, paragraful 31) – este însă eronată, întrucât în lipsa elementului care angajează aplicarea art.53, principiul neretroactivității legii este unul obiectiv, o garanție acordată de stat în favoarea persoanei, care nu poate fi limitat prin apelarea la alte construcții juridice."

Cum  modificarile aduse de legea supusa controlului constitutionalitatii respecta jurispudenta Curtii Constitutionale, valabila pana la data emiterii legii, in privinta constitutionalitatii recalcularii pensiilor de serviciu, este dreptul Parlamentului sa ceara socoteala CCR pentru Decizia 467/2023 prin care a revizuit propriile decizii privind neretroactivitatea recalcularii pensiilor de serviciu in plata.

Curtea Constitutionala a incalcat grav ordinea constitutionala, blocand atributul suveran al Parlamentului de a legifera  in domeniul reformei pensiilor de serviciu, in concordanta cu Programul PNRR asumat de Romania in fata Comisiei Europene pentu a accesa cateva miliarde de Euro.

Isi asuma CCR riscul ca Romania sa piarda acele miliarde de Euro?

 

Guvernul Romaniei nu merge in genunchi la CE sa negocieze amendamentele la legea privind pensiile de serviciu

Domnul Ciolacu a anuntat, la inceputul sedintei de Guvern din 18 08 2023, ca doamna  ministru Bucura-Oprescu merge pe 28 august la Bruxelles pentru a discuta cu oficialii C.E.  despre Jalonul 215 PNRR privind reforma pensiilor de serviciu, dupa Decizia CCR nr. 467/2023.

Premierul acorda sustinere organelor de politie si jandarmerie pentru apararea democratiei de cei care o confunda cu maidanul.

 "am văzut o întreagă dezbatere publică legată de vizita mea și a unor miniștri din guvern la Bruxelles. De aceea, aș dori să fiu foarte clar cu această ocazie: premierul României și miniștrii din Guvernul României nici nu îngenunchează, nici nu se ploconesc și nici nu execută ordinele nimănui.

Avem un dialog normal cu Comisia Europeană, care vizează închiderea anumitor jaloane din PNRR. Automat vizează și atragerea mai multor miliarde de euro pentru sprijinirea populației. Este un demers normal, pe care, cu sinceritate vă spun, Guvernul României ar fi trebuit deja să-l fi făcut. Concret, doamna ministru al muncii, doamna Bucura-Oprescu, va merge pe 28 august pentru a discuta despre jalonul legat de pensiile speciale, după decizia CCR, un lucru cât se poate de normal. Domnul ministru de finanțe, Marcel Boloș, va merge pentru o discuție despre jaloanele referitoare la reforma fiscal-bugetară.

Ele sunt trecute ca şi jaloane în PNRR în următoarele cereri de plată. Nici nu se duce domnul ministru să ceară acceptul cuiva, a unor... Cred că ipocriții care stau câteodată cu mâna întinsă după voturi să-și aducă aminte ce reforme şi ce jaloane au trecut în PNRR, când au zis că vor fi scoase excepțiile din Codul Fiscal al României.

De asemenea, o să meargă şi domnul Adrian Câciu, ministrul fondurilor europene, care are de închis până pe 31 august renegocierea PNRR și planul REPowerEU. Concret, ne propunem să obținem la REPowerEU peste 1,1 miliarde de euro, bani care să fie direcționați direct către populație pentru achiziția de panouri fotovoltaice, astfel încât românii, în viitor, să plătească cât mai puțin la facturile de curent. Este un program ambițios, care acoperă întreaga Românie.

Pe scurt, vizitele de la Bruxelles au rolul de a obține lucruri concrete pentru țară și pentru români. Aceasta este fișa postului miniștrilor și a primului ministru al Guvernului României, un lucru cât se poate de normal.

Tot astăzi avem o veste bună și de la Ministerul Fondurilor Europene: toate cardurile sociale au fost încărcate cu sumele pentru alimente aferente tranșei pe luna august. Vorbim de 2,4 milioane de români care au primit un sprijin de 250 de lei din partea statului."

Amendamentele la legea pensiilor de serviciu vor fi adoptate in toamna. Printre ele, majorarea impozitarii suplimentare pentru toate pensiile de serviciu si militare.

UPDATE

"Amendamentele la legea pensiilor speciale, declarată parțial neconstituțională, vor fi finalizate în aceste zile, urmând a fi trimise Comisiei Europene, spun surse guvernamentale. Ulterior, în perioada 23-24 august, ministrul Muncii urmează să meargă la Bruxelles pentru o discuție cu oficialii europeni. Una dintre modificările posibile prevede majorarea procentului cu care ar putea fi impozitate pensiile speciale (stabilit inițial la 15%), însă potrivit deciziei CCR, impozitul trebuie să se aplice tuturor pensiilor de serviciu și militare. Modificările vor fi adoptate în sesiunea parlamentară care începe în septembrie. "

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-coalitia-nu-mai-cheama-parlamentarii-din-vacanta-pensiile-speciale-si-masurile-fiscale-amanate-pentru-la-toamna-2466825

.....................

Premierul se întâlnește, miercuri, la ora 12.30, cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii (PSD), și Alina Gorghiu, ministrul Justiției (PNL), pentru a discuta despre Legea pensiilor de serviciu, atacată de Înalta Curte de Casație și Justiție la Curtea Constituțională.

Marcel Ciolacu îi ceruse ministrului Justiției, imediat după decizia CCR, să formuleze amendamentele contestate de Curte cu privire la pensiile de serviciu ale magistraților, în termen de o săptămână. Solicitarea fusese făcută înaintea ședinței de Guvern. Mimoza de la Justitie ii raspunsee ireverentios ca numai parlamentarii pot depune amendamente.

In spatiul public au aparut ceva propuneri de amendamente dar nu si le-a asumat nimeni.

Propunerile vor merge catre Comisiile raportoare din Senat pentru intocmirea Raportului care va fi supus aprobarii  plenului convocat in sedinta extraordinara.

Sub conducerea lui Marian Enache, prin Decizia nr. 467/2023, Curtea Constitutionala a deschis calea revizuirii din oficiu a deciziilor sale

 
Pentru a decide intangibilitatea pensiilor de serviciu, in special a celor pentru magistrati si personalul auxiliar din instante, in multe privinte si pentru celelalte pensii de serviciu, Marian Enache a propus, in calitate de magistrat-raportor, iar intreaga Curte a aprobat, reinterpretarea principiului neretroactivitatii legii civile in legatura cu recalcularea pensiilor de serviciu, jurisprudenta statuata inca din anul 2010, prin celebra Decizie nr. 871/2010 care a declarat constitutionala desfiintarea, nu doar recalcularea pensiilor de serviciu, cu exceptia celor pentru magistrati.

Prin Decizia nr. 467/2023, CCR a incalcat art. 147, alin.(4)  din Constitutie si art. 11 alin.(3) din Legea nr. 47/1992.

Art. 47 din Constitutie

4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. 

Art. 11 din Legea nr.47/1992

(3) Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

De asemenea, CCR Enache se dezice prin Decizia nr. 467/2023 de Comunicatul CCR din 06 mai 2020 in care, pentru a respinge interpretarile media cu privire la o Decizie CJUE, sub semnatura lui Dorneanu se  consemneaza:

1. "Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi nu sunt supuse procedurii revizuirii, bucurându-se de autoritate de lucru judecat."

Comisia Europeana, insasi, recomanda in jaloanele 214 si 215 reforma legislativa a pensiilor de serviciu, tinand cont de jurisprudenta CCR. 

Pentru a proteja pensiile de serviciu in plata, nu si pe cele viitoare, CCR se dezice de propria jurisprudenta. Mai mult, in formularile de la capitolul 2.6. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 15 alin. (2) și art. 124 alin. (3) din Constituție, cu referire la recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plată, CCR extinde considerentele sale la toate pensiile de serviciu, desi ICCJ a formulat critici de neconstitutionalitate doar cu privire la recalcularea pensiilor magistratilor. Paragraful recapitulativ 152 al Capitolului 2.6 din Decizie confuzioneaza si mai mult constructia de pseudo-argumente pentru nerecalcularea pensiilor in plata, sustinand ca acestea ar fi valabile numai pentru pensiile din sistemul judiciar.

In securitatea juridica pe care o clameaza domnul Enache nu intra si prevederile constitutionale care statueaza ca deciziile CCR sunt definitive si general obligatorii ?

Cititorii sunt rugati.sa analizeze comparativ contradicțiile dintre considerentele juridice din capitolul 2.6 al Deciziei 467/2023 si cele din Decizia nr. 871/2010  cu privire la neretroactivitatea legii civile si constitutionalitatea recalculării pensiilor de serviciu numai in sistemul contributiv, operațiune echivalenta cu desfiintarea pensiilor de serviciu, mai puțin a celor pentru magistrati(Legea nr. 119/2010).

Decizia. nr.  871/2010

"I.1. Având în vedere că prima dintre criticile de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1-5 şi art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor se referă la încălcarea principiului neretroactivităţii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea urmează să analizeze dacă aceste prevederi de lege afectează, după cum susţin autorii sesizării, drepturi câştigate, stabilite potrivit legislaţiei anterioare şi asupra cărora legiuitorul nu poate interveni cu o nouă reglementare. Prin urmare, pentru acest demers, este necesar să se stabilească, deopotrivă, în ce măsură dreptul la pensie reprezintă un drept câştigat şi în ce măsură legiuitorul poate afecta în prezent acest drept stabilit anterior.Pentru a răspunde acestor întrebări, Curtea începe prin a constata că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 180^1 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curţii Constituţionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat că pensia de serviciu constituie "o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstrează, fără drept de tăgadă, că, de fapt, acel supliment de care am făcut vorbire mai sus se constituie în acea compensaţie parţială menţionată de Curte, pentru că diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.Acordarea acestui supliment, aşa cum se poate desprinde şi din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.În acest sens, trebuie observat că dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie se referă distinct la dreptul la pensie faţă de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează.Prin urmare, în ceea ce priveşte aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare. Se poate spune că, faţă de acestea, Constituţia instituie mai degrabă o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres.Ca atare, având în vedere condiţionarea posibilităţii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, aşa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul că acestor prestaţii ale statului nu li se opune contribuţia asiguratului la fondul din care se acordă aceste drepturi, precum şi caracterul succesiv al acestor prestaţii, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Relevantă în acest sens este şi Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, în care s-a statuat că "o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior şi nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situaţii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supravieţuirea legii vechi şi să reglementeze modul de acţiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare".Conformându-se dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora. Celelalte condiţii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie şi vârsta eligibilă nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.Oricum, având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională, Curtea consideră că acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea urmează a observa că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferenţieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie.Prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Curtea a arătat că "Legea nr. 19/2000, lege-cadru în reglementarea drepturilor de asigurări sociale în sistemul public, a aşezat pe principii şi reguli noi întreaga legislaţie a pensiilor. Printre modificările esenţiale se numără şi integrarea în sistemul public a mai multor sisteme distincte anterior şi eliminarea posibilităţii de acordare a drepturilor de pensie într-un sistem şi pentru perioadele asigurate în alte sisteme", ceea ce demonstrează clar că legiuitorul este îndrituit să integreze sistemele de pensii speciale în sistemul general.Pentru aceste considerente, Curtea reţine că prevederile art. 1-5 şi art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu contravin dispoziţiilor constituţionale privind neretroactivitatea legii civile.I.2. În continuare, analizând criticile aceloraşi texte de lege în raport cu dispoziţiile art. 44 din Constituţie şi cu prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Curtea constată că, în esenţă, aceste critici pornesc de la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Buchen contra Republicii Cehe - 2002, în care s-a arătat că noţiunea de "bun" înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economică, astfel că dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privată.Pentru a răspunde acestor critici este necesară reiterarea considerentelor deja reţinute cu privire la natura specială a pensiei de serviciu, a celor două componente, contributivă şi necontributivă, ale sale, precum şi a faptului că ultima componentă este supusă practic condiţiei ca statul să dispună de resursele financiare pentru a putea acorda şi alte drepturi de asigurări sociale faţă de cele pe care Constituţia le nominalizează în mod expres. În aceste condiţii, partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de "bun", ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii.Pentru cele reţinute mai sus, Curtea constată că prevederile art. 1-5 şi art. 12 din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu încalcă dispoziţiile constituţionale şi internaţionale referitoare la dreptul de proprietate.I.3. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a textelor de lege supuse controlului instanţei de contencios constituţional cu dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie, Curtea constată că autorii sesizării consideră că eliminarea pensiilor speciale aduce atingere "principiului protecţiei aşteptărilor legitime a cetăţenilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii". Acest principiu nu este însă consacrat constituţional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, şi anume îndrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentară) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, şi anume optica legiuitorului şi resursele financiare ale statului care pot fi alocate în această direcţie.Ca atare, Curtea constată că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 47 alin. (1) şi art. 135 alin. (2) lit. f) din Constituţie.I.4. În sfârşit, analizând conformitatea prevederilor art. 1-5 şi art. 12 din legea criticată cu dispoziţiile art. 53 din Constituţie raportate la dreptul la pensie şi dreptul la un nivel de trai decent, Curtea constată, prin prisma celor statuate mai sus, că aceste dispoziţii constituţionale sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat."

Proiectul de lege supus criticilor de neconstitutionalitate a respectat jurisprudenta Curtii Constitutionale potrivit careia legea noua nu schimba regimul juridic al pensiei in plata sub aspectul conditiilor de acordare a dreptului de pensie si nici nu afecteaza prestațiile acordate anterior. Prestatiile, efectele sau consecintele vechii legi, cu referire la marimea cuantumului, inceteaza la momentul intrarii in vigoare a noii legi si se acorda potrivit algoritmului de calcul din noua lege, interpretare insusita si de CSM in avizul sau acordat proiectului de lege. Pentru a decide altfel in legatura cu prestatiile anterioare derivate din dreptul de pensie, CCR Enache  a revizuit si considerentele motivationale din Decizia CCR nr. 56/2014. Vezi paragrafele 141-144 din Decizia nr 467/2023.

Dupa rationamentul personal al domnului Enache din paragraful 148 din Decizie, doar prestatiile de pensie neacordate din diverse motive de catre Casele de Pensii ar putea fi afectate  de noua lege.

Decizia nr. 467/2023 a CCR reprezinta o adevarata revizuire din oficiu a unor decizii anterioare. Ea  dinamiteaza forta juridica a deciziilor CCR si securitatea juridica.

Avand in vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992 potrivit caruia "Art.14. - Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte." sa nu ne miram daca   in viitor CCR se va confrunta cu cereri de revizuire a unor decizii CCR definitive si general obligatorii din partea justitiabililor interesati potrivit procedurii civile.

CCR si-a relativizat singura activitatea de control constitutional!

Solutia adoptata de CCR prin Decizia nr. 467/2023, in privinta recalcularii pensiilor de serviciu, este exact solutia din opinia separata a doamnei judecator Aspazia Cojocaru la Decizia nr. 871/2010, solutie respinsa atunci de plenul Curtii.