Sporul pentru lucrari de exceptie, din nou in judecata completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept

 

Considerentele unui Tribunal despre solda de funcție din anul 2017

Minimul sau maximul veniturilor nete din MApN și MAI în luna iulie 2020

Față de veniturile nete publicate de cele 2 instituții militare, se naște intrebarea de unde răsar pensiile numeroase de peste 10 000 lei stabilite în ultima perioadă? 

NOTA 

Valorile minime sunt cele stabilite pentru program normal de lucru.

Veniturile salariale prezentate includ exclusiv drepturile prevăzute de Legea-cadru nr.153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

În tabel nu sunt incluse drepturile cu caracter nepermanent obținute de categoriile de personal cu activități specifice (piloți, magistrați militari, medici și profesori universitari,etc.).

Rezervistul Dan Băzăvan a intoxicat site-ul Impact.ro

Intr-o perioadă, rezervistul Dan Bazavan a frecventat și acest blog cu interpretările sale subiective ale legislației privind salarizarea și drepturile de pensie ale militarilor.

Nu a înțeles opiniile contrare exprimate pe acest blog și a continuat demersurile pe alte site-uri, reușind să producă grozăvii publicistice de genul:"EXCLUSIV. Scandal imens în MApN și MAI. Sumele uriașe pe care militarii români le-au pierdut din cauza soldelor calculate greșit" pe site-ul Impact.ro

Din toate aspectele publicate acolo sunt reale doar cele referitoare la eliminarea sporului OMM/SOSP, reglementat de L 80/1995, nu de Legea 223/2015,  din calculul pensiilor militare stabilite după 15 septembrie 2017 potrivit OUG nr.59/2017, spor care, într-adevăr, trebuia adăugat la cuantumul net al pensiei militare... nu plafonat la acel cuantum.

Problema sporului pentru pensia  suplimentară, integrat în algoritmul de calcul al pensiilor militare, a fost complet lămurită de mai multe decizii ale Curții Constituționale, care a judecat excepțiile de neconstituționalitate privind art. 30 din L 223/2017, astfel cum a fost modificat prin OUG nr. 57/2015. Este constituțional ca acest spor să fie inclus în plafonul de 85% prevăzut de art. 30, dar este constituțional și dacă acest spor este adăugat la plafon, cu condiția ca legiuitorul să reglementeze expres acest lucru.

In privința presupusului calcul greșit al soldei de funcție după perioada 2009- 2022, pe acest blog au fost scrise numeroase articole și comentarii, concluzia fiind că solda/salariul de funcție este calculat/ă potrivit legislației.

De altfel, MApN i-a răspuns anul trecut, așa cum rezultă din documentul pe care l-am primit de la alt user al blogului.

Domnul avocat care dorește să se implice în această cazuitică, luând de bune opiniile domnului Băzăvan, ar face bine să studieze si articolele de pe acest blog de la etichetele solda de funcție și solda de bază

Prin actualizarea pensiilor militare din solda/salariul de funcție CF x 2230 lei se obține un cuantum corect de referință pentru anul 2020

In intenția de a înlătura temporar inechitățile produse prin art. VII al OUG nr. 59/2017, de eliminare a actualizării pensiilor militare, au fost elaborate trei soluții:

1. Soluția proiectului de lege promovat de senatorul Leș, fost munistru al apărării, de introducere a unor coeficienți de corecție.  Era deficitar pentru că nu înlătura inechitățile, ba... chiar le adâncea, din simplul motiv că indicii se aplicau și pensiilor mari și pensiilor mici.
2.Soluția promovată într-un unui proiect atribuit ministrului Ciucă, cea a unui  cuantum de referință pentru anul 2020, calculat nu se știe cum, dar care aducea creșteri substanțiale pensiilor mici și mijlocii.
Era deficitar că egaliza cuantumul de referintă pentru toți care aveau cuantumul in plată sau cuvenit mai mic decât cuntumul de referintă  al functiei corespunzătoare gradului.
3  Solutia de ultimă oră,  promovată de MApN și MAI în comisiile raportoare ale Camerei Deputatilor, in care numai câteva elemente ale bazei de calcul erau actualizate la  nivelul anului 2020 si cuantumul obtinut se chema cuantum brut minim, transformat apoi in cuantum net minim.
Toate soluțiile sunt provizorii, până la adevarata actualizare propusa tocmai in anul 2023.

Or, cea mai bună corectie, cel mai apropiat de realitate cuantum de referință, cel mai convenabil cuantum minim, brut sau net, pentru decembrie 2020 este cuantumul actualizat printr-un articol unic, înlocuitor al actualului text din art. 60 al 223/2015, in formularea de pe prima pagina a blogului .

Solda de functie în cuantum compus din actuala bază de calcul ar deveni solda/salariu de functie calculat/ă din coeficienții soldelor de funcție corespunzătoare gradului din L 153/2017 înmulțiți cu salariul minim pe economie pentru anul 2020. Celelalte elemente ale soldelor lunare brute regăsibile și in Legea nr. 153/2017 se actualizează la nivelul anului 2020 sau se determină din noua soldă de funcție.

Cuantumul actualizat dintr-o solda de functie la valorile ei reale pentru anul 2020 este oglinda reală a cuantumului pensiei, nu ficțiunile date de indici de corectie, cuantumul de referintă sau cuantumul minim net.

In anii 2021 si 2022 ar urma actualizările corespunzatoare noilor valori ale salariului minim.

Impactul financiar pentru anul 2020 ar fi neglijabil, pentru ca se aplică începând din decembrie iar acest cuantum actualizat nu depăseste în toate cazurile cuantumul în plată al celor 68% de pensii militare rămase în plată de pe vremea lui Gabită.

Actualizarea majoreaza pensiile cuvenite prin recalculare/actualizare pe L 223/2015 nu și toate pensiile ramase în plată ca mai favorabile. Ca atare, cei pensionați după 2015 până un anul 2018, pe L 223/2015, si cei recalculați pe aceeași lege, dar cu un cuantum mai mare, ar fi primii beneficiari ai actualizării de la sfârsitul anului acesta. Ceilalti ar urma și ei să primească ceva în plus dacă prin actualizare se depăseste cuantumul in plată.
Asa cum am mai precizat, noua formulare a art. 60 inlatură complet modificările aduse acestui articol prin ordonantele 59/2017 si 114/2018, asa ca sa nu se mai scarpine gulerații ca olteni,  cu calculari si recalculări inutile.
In acest sens ar trebui sfătuit si noul sef al Forumului Rezerviștilor sa discute cu domnul ministru Ciucă.
Nu cred ca mai trebuie să-l rog pe  Marin Neacșu să purceadă în așa fel încât aceste rânduri să ajungă sub privirile noului președinte de rezerviști. 

Solda de merit fuse, dar se duse din pensie militară recalculată în anul 2016. OZU nu face nici 2 bani!

De ce o fi purtat pe drumuri acest pensionar militar, dacă la dosarul de pensie există o Adeverința în baza căreia solda de merit a intrat în baza de calcul a pensiei calculate și plâtite până la 31 12 2015?

Este adevărat că CMZ nu a avut acea adeverința când a întocmi Fisa de pensie pentru recalcularea potrivit Legii nr. 223/2015, dar documentul justificativ al introducerii soldei de merit în calculul pensiei militare exită la doasarul de pensie de la CPS a MApN?  Ne ascundem în spatele birocrației ?

Material, de la "trimisul special" la Craiova

Salariul minim garantat se compară cu salariul de funcție din care nu se exclud sumele compensatorii introduse în el în anul 2010

A înflorit bujorul de munte

Mulți rezerviști, chiar și unele instanțe, asteptau publicarea în MO a Deciziei nr. 15/2020 a ÎCCJ prin care s-a respins ca inadmisibilă pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la o chestiune de drept , chestiune care se rezuma la întrebarea dacă salariul minim garantat pe economie( 1450 lei în anul 2017, prevăzut de HG nr.1/2017) se compară cu slariul de funcție al polițiștilor în compunerea din anul 2009, VRS x 197,33, sau  cu salariul de funcție în care în anul 2010 au mai fost introduse sumele compensatorii tranzitorii.

Motivarea a fost publicată în MO nr. 512 din 16 iunie 2020.

Inalta Curte a respins sesizarea pentru motivul că nu reprezintă un grad de dificultate atât de mare pentru judecătorii care au pe rol asemenea cauze, astfel încât să necesite intervenția judecătorilor supremi,  fiind suficient un simplu raționament judiciar al textelor legale relevante în cauză, așa cum s-a pronunțat deja și jurisprudența relevantă, nu în opiniile izolate sau chiar subiective.

Din Motivarea deciziei de respingere rezultă că ICCJ este de acord cu soluțiile

care au statuat că:

" analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din salariul de funcție a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare — Legea-cadru nr. 284/2010 —, dar care au fost păstrate, virtual, ca drepturi câștigate"

După această decizie nu vom mai vedea soluții contrare nici măcar la nivel de Tribunal, deși Tribunalul de la Iași a mulțumit rezerviștii, săptâmâna trecută, cu Sentințe care stabileau că salariul de funcție fără alte sporuri și indemnizații nu trebuie să fie mai mic de 1450 lei.

Redau mai jos câteva paragrafe finale ale Motivării Deciziei nr. 15/2020 a ICCJ.

"62. Chiar dacă în cauză s-a solicitat instanței supreme să statueze asupra unor dispoziții dintr-un act normativ relativ recent adoptat (în cazul căruia probabilitatea de existență a unor probleme noi de drept, susceptibile de a genera practică neunitară este mai mare decât în cazul unui act normativ intrat în vigoare de mai mult timp), caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor în urma unei interpretări a dispozițiilor legale incidente, în timp ce opiniile jurisprudențiale izolate sau cele pur subiective nu pot constitui temei declanșator al mecanismului pronunțării unei hotărâri prealabile.

63. Mai mult decât atât, orientarea instanțelor spre o anumită interpretare a normelor analizate face ca, pe de o parte, chestiunea de drept supusă dezbaterii să își piardă caracterul de noutate, iar, pe de altă parte, ca problema de drept să nu mai prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile.

64. Altfel spus, deși nu este prevăzută expressis verbis de art. 519 din Codul de procedură civilă, o condiție a mecanismului de unificare a jurisprudenței este aceea referitoare la caracterul real și serios al problemei de drept cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție. Chiar dacă chestiunea de drept are legătură cu dezlegarea cauzei, ea nu îndeplinește cerința a de a fi o veritabilă și reală problemă de drept, născută dintr-un text incomplet sau neclar, susceptibil de interpretări contradictorii, și nici cerința caracterului de noutate si, în concluzie, declanșarea mecanismului de preîntâmpinare a jurisprudenței neunitare în această ipoteză nu este necesară.

66. În cazul de față, titularul sesizării solicită interpretarea unor dispoziții legale care nu comportă o reală și serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raționament judiciar, prin analiza sistematică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizării. De altfel, procedura hotărârii prealabile a fost creată pentru a-i facilita judecătorului, iar nu părților interpretarea unui text de lege.

67. Pe de altă parte, orientarea instanțelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice pe care instanța de trimitere le indică este în sensul că analiza comparativă a nivelului salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu cel al salariului de funcție al polițiștilor se face fără excluderea din salariul de funcție a sumelor compensatorii tranzitorii aferente sporurilor care nu se mai regăsesc în actuala reglementare — Legea-cadru nr. 284/2010 —, dar care au fost păstrate, virtual, ca drepturi câștigate, ceea ce conduce la concluzia că problema de drept, astfel cum este prezentată în sesizare, nu este susceptibilă de interpretări diferite, în măsură să reclame intervenția instanței supreme prin pronunțarea unei hotărâri prealabile necesare pentru a preîntâmpina o jurisprudență neunitară, potrivit scopului acestei proceduri.

68. În acest context, în considerarea finalității și a condițiilor de admisibilitate a procedurii instituite de legiuitor pentru asigurarea unei jurisprudențe unitare, constând în exercitarea do către instanța supremă a unui control a priori, Înalta Curte de Casație și Justiție — Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că nu sunt întrunite în cauză premisele necesare declanșării unui astfel de mecanism de unificare, nefiind îndeplinite, cumulativ, condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept sesizată."

Ministerul Muncii și Curtea de Conturi au ajuns la un acord de interpretare a dispozițiilor din L 153/2017 privind salariul de funcție

Soluția convenită este ca salariul de bază minim garantat pe țară, stabilit prin hotârâri de Guvern, să fie comparat cu salariul de funcție care cuprinde potrivit legii și alte sporuri și indemnizații.
Altfel spus, salariul de funcție în cuantum compus se compară cu salariul minim de 1450 lei din anul 2017 si cu celelalte valori anuale ale salriului minim... până în anul 2022.
Cine vrea să se documenteze și în privința altor aspecte care țin de aplicarea L 153/2017 poate studia toate cele 46 de soluții propuse AICI.
Mai jos vom analiza doar soluția nr. 45.

Valoarea soldelor/salariilor de funcție corespunzătoare gradației în anul 2022.

Urmare din topicul anterior.

Anexa VI din Legea nr.  153/2017

CAPITOLUL I 

Soldele de funcție/Salariile de funcție pentru personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din instituțiile publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională

	Nr. crt.	Funcția	Nivelul studiilor	Solde de funcție/salarii de funcție - lei		Coeficient
				Anul 2022
				Minim	Maxim	Minim	Maxim
	1	Șeful Statului Major General, secretar de stat - șef al Departamentului Ordine și Siguranță Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informații, primul adjunct al directorului Serviciului de Informații Externe, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorul Serviciului de Protectie și Pază	S	-	10880		4,35
	2	Adjuncții directorului Serviciului Român de Informații, adjuncții directorului Serviciului de Informații Externe, directorul general al Direcției Generale de Informații a Apărării, secretarii de stat și alte funcții asimilate funcției de secretar de stat din Ministerul Afacerilor Interne	S	-	9651		3,86
	3	Prim-adjunctul și adjuncții directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, prim-adjunctul și adjunctul directorului Serviciului de Protecție și Pază, subsecretarii de stat din Ministerul Afacerilor Interne	S	-	9125		3,65
	4	Funcții corespunzătoare gradului de general, amiral, chestor general de poliție, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor	S	8247	8774	3,30	3,51
	5	Funcții corespunzătoare gradului de general-locotenent, viceamiral, chestor-șef de poliție, directorii generali adjuncți din Administrația Națională a Penitenciarelor	S	8072	8247	3,23	3,30
	6	Funcții corespunzătoare gradului de general - maior, contraamiral, chestor principal de poliție	S	7546	8072	3,02	3,23
	7	Funcții corespunzătoare gradului de general de brigadă, general de flotilă aeriană, contraamiral de flotilă, chestor de poliție/penitenciare	S	6844	7282	2,74	2,91
	8	Funcții corespunzătoare gradului de colonel, comandor, comisar-șef de poliție/penitenciare	S	5791	6844	2,32	2,74
	9	Funcții corespunzătoare gradului de locotenent-colonel, căpitan-comandor, comisar de poliție/penitenciare	S	5212	5528	2,08	2,21
	10	Funcții corespunzătoare gradului de maior, locotenent-comandor, subcomisar de poliție/penitenciare	S	4819	5110	1,93	2,04
	11	Funcții corespunzătoare gradului de căpitan, inspector principal de poliție/penitenciare	S	4561	4819	1,82	1,93
	12	Funcții corespunzătoare gradului de locotenent, inspector de poliție/penitenciare	S	4302	4561	1,72	1,82
	13	Funcții corespunzătoare gradului de sublocotenent, aspirant, subinspector de poliție/penitenciare	S	4087	4259	1,63	1,70
	14	Funcții corespunzătoare gradului de subinspector de poliție/penitenciare debutant	S	-	3950	-	1,58
	15	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar principal/plutonier adjutant principal/șef	S	4259	4345	1,70	1,74
			PL	4087	4173	1,63	1,67
			M	3950	4130	1,58	1,65
	16	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar cls. I/plutonier adjutant	S	4173	4259	1,67	1,70
			PL	3950	4130	1,58	1,65
			M	3900	4087	1,56	1,63
	17	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar cls. a II-a/plutonier major	S	4130	4216	1,65	1,69
			PL	3900	4087	1,56	1,63
			M	3850	3950	1,54	1,58
	18	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar cls. a III-a/plutonier	S	4087	4173	1,63	1,67
			PL	3850	3950	1,54	1,58
			M	3750	3900	1,50	1,56
	19	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar cls. a IV-a/sergent major	S	3950	4130	1,58	1,65
			PL	3750	3900	1,50	1,56
			M	3610	3850	1,44	1,54
	20	Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent Șef principal de politie/penitenciare (șef formațiune*))	S	4259	4345	1,70	1,74
			M	3950	4130	1,58	1,65
	21	Funcții corespunzătoare gradului de agent-agent șef principal de poliție/penitenciare	S	4173	4259	1,67	1,70
			M	3900	4087	1,56	1,63
	22	Funcții corespunzătoare gradului de maistru militar cls. a V-a/sergent/agent de poliție/penitenciare debutant	PL	-	3750		1,50
			M		3610		1,44
	23	Funcții corespunzătoare gradului de caporal clasa I		-	2780		1,11
	24	Funcții corespunzătoare gradului de caporal clasa a II-a		-	2675		1,07
	25	Funcții corespunzătoare gradului de caporal clasa a III-a		-	2605		1,04
	26	Funcții corespunzătoare gradului de fruntaș		-	2570		1,03
	27	Funcții corespunzătoare gradului de soldat		-	2500		1,00

*) Prin formațiune se înțelege: echipaj, post de poliție, patrulă, arest, schimb, tură, atelier etc.

NOTĂ:

Pentru personalul militar în activitate, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, care prin aplicarea programului de restructurare sunt numiți/încadrați în funcții inferioare, se acordă solda/salariul de funcție corespunzător funcției din care aceste categorii de personal au provenit, în condițiile stabilite prin ordinul ordonatorului principal de credite.

Art. 11. - Puneri în aplicare (1)

(1) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au dreptul la 1-7 gradații, în raport cu timpul servit în calitate de personal militar, polițist și funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare.Jurisprudență

(2) Soldele de funcție/Salariile de funcție prevăzute la cap. I din prezenta anexă sunt la gradația 0.

(3) Intervalul de timp cuprins între data acordării gradului militar și data absolvirii instituției militare de învățământ se ia în calcul la stabilirea de gradații. Perioada modulului instruirii individuale nu se ia în calcul la stabilirea de gradații.Jurisprudență

(4) Intervalele de timp în funcție de care se acordă cele 7 gradații, precum și procentele corespunzătoare acestora, calculate la solda de funcție/salariul de funcție avută/avut la data îndeplinirii condițiilor de trecere în gradație și incluse în solda de funcție/salariul de funcție, sunt următoarele:

a) gradația I - de la 3 la 6 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție prevăzut la cap. I din prezenta anexă cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

b) gradația a II-a - de la 6 la 9 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

c) gradația a III-a - de la 9 la 12 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

d) gradația a IV-a - de la 12 la 15 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

e) gradația a V-a - de la 15 la 18 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

f) gradația a VI-a - de la 18 la 21 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție;

g) gradația a VII-a - peste 21 ani - și se determină prin majorarea soldei de funcție/salariului de funcție cu cota procentuală de 3%, rezultând cuantumul nou al soldei de funcție/salariului de funcție.

******************************Exemplu

Valoarea soldei de funcție la maxim pentru un colonel, comandor, comisar sef corespunzătoare gradatiei 0, indiferent anul în care a ieșit la pensie, este  6844 lei
Cuantumul nou, potrivit definiției din art. 11,  al soldei de funcție corespunzătoare gradației VII, pentru același colonel/comandor/comisar sef este                           6844 lei x 23.01% = 8419 lei
Din această valoare se calculează toate celelalte elemente salariale care compun solda/salariul lunar brut. 
Va dati seama, acum, de ce s-au îngrozit paznicii bugetelor instituțiilor din sistemul de apărare și s-au grăbit să-i manipuleze pe Tutuianu, Fifor, Carmen Dan, Helvig, Olguta Vasilescu și, nu in ultimul rând, pe premierul Tudose sa emită OUG nr. 59/2017?