Nov 14, 2025

Armistitiul din 12 sept 1944

Legionari parașutați de sovietici la Olănești pentru a-l asasina pe Ion Antonescu

Claudiu Marin November 14, 2025

30 comments

Izvorul 24, Olănești.
Vila 14 sau vila Scarlat, unde a fost cazat mareșalul, nu mai există

Buridava-Studii-si-materiale-07-2009_224.pdf

Atentatul dejucat de la Olănești contra mareșalului Antonescu.

O variantă de lucru

Dr. Sorin Oane

oanesorin@yahoo.com

În perioada Celui De-Al Doilea Război Mondial era bine cunoscut faptul că paza lui Antonescu era aproape simbolică, doar câțiva ofițeri și jandarmi care îl însoțeau în toate deplasările sale. Niciodată nu s-a pus problema întăririi acestei paze, niciodată în mintea șefului gărzii acesteia nu a existat ideea de a face față vreunui pericol de atac. Și totuși, o tentativă de atentat la viața mareșalului a existat.

La începutul lunii august 1944, mareșalul Antonescu urma să vină la Olănești-Vâlcea pentru tratament. În noaptea de 27-28 iulie 1944, o echipă formată din patru legionari a fost parașutată de sovietici lângă Olănești, cu scopul asasinării conducătorului român. Acest fapt denotă două lucruri: primul este acela că sovieticii, în condițiile în care se pregăteau de ofensiva pe aliniamentul Iași-Chișinău, se temeau de Antonescu, care, după căderea lui Mussolini ajunsese al doilea om al Axei și, în al doilea rând, acest lucru este o mărturie indirectă a faptului că sovieticii considerau că principala forță ce se putea opune eficient mareșalului, din interior, în acel moment, erau legionarii.

Parașutiștii legionari de la Olănești

În noaptea de 27 spre 28 iulie 1944, sovieticii (de fapt N.K.V.D.-ul) au parașutat lângă Olănești patru legionari. Aceștia erau: I.Al.Miron, liderul grupului de comando, îmbrăcat în uniform de locotenent al armatei române, Cristu Costache Gheracostea, care purta uniformă de sublocotenent, Tudor Djonat, îmbrăcat în uniformă de căpitan și Andrei Vlăsceanu și el echipat ca sublocotenent. După lansare, membrii grupului au reușit să-și ascundă toate materialele cu care fuseseră dotați și anume arme, explozivi, mai multe rânduri de acte false și bani (aproximativ 3.000.000 lei).1

Gheracostea se predă de bunăvoie jandarmilor vâlceni

Cristu Gheracostea, macedonean din Botoșani, s-a predat, de bună voie, în 28 iulie 1944, la Postul de Jandarmi Comanca, la câțiva kilometri de Olănești. Gheracostea fusese comandant legionar, organizator al trupelor alcătuite din macedoneni, adică un personaj important al Mișcării legionare. Jandarmii au anunțat imediat evenimentul la București. Gheracostea s-a dovedit cooperant în timpul anchetei, recunoscând scopul pentru care fuseseră parașutați: de a-și face legături și de a lua apoi contact cu Moscova, prin aparatele de radio-recepție, urmând să se indice un loc de aterizare pentru șeful organizației care-i instruise în U.R.S.S. și care urma la rândul lui să fie parașutat lângă Olănești la finele lunii iulie, data când trebuia să se declanșeze acțiunea. Deci, mai curând era vorba despre pregătirea terenului pentru un posibil atentat contra mareșalului Antonescu. Gheracostea a declarat că este purtătorul unui mesaj foarte important din partea ofițerilor români prizonieri,

1 Cristian Troncot, Atentate dejucate, în Dosarele istoriei, nr. 5/2000, p. 51-53. Cristian Troncot crede c acest eveniment s-ar fi petrecut în luna iunie 1944. Este o confuzie, el a avut loc în iulie 1944, după cum se va vedea mai departe. De asemenea, în articol se vorbește de o echipă de șapte legionari parașutați acum (trei ofițeri, doi subofițeri și doi radio-telegrafiști). Declarațiile martorilor oculari, în special vâlceni, vorbesc însă doar de patru legionari !. Am ales varianta locală.

226 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

pentru care a solicitat să fie condus în fața șefului Marelui Stat Major. El nu a fost capturat de către jandarmi, ci s-a predat de bunăvoie, considerându-se purtătorul unor mesaje politice importante.

Intră în scenă comisarul Anton Milcom

La 28 iulie 1944, la Serghie Iandola, șeful Siguranței din județul Vâlcea, a sosit agentul de poliție Ion Erițoiu cu o notă telefonică de la Ștefan Theodorescu, care făcea parte din serviciul secret de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri. În această notă i se aducea la cunoștință lui Iandola că la 1 august 1944 mareșalul urma să vină la Olănești pentru tratament. Stațiunea se afla sub jurisdicția Legiunii de Jandarmi Vâlcea, condus de maiorul Alexandru Orășanu, iar suspecții din teritoriul rural erau în evidența acestei Legiuni. Șeful Siguranței statului din județul Vâlcea avusese inițial jurisdicție doar peste teritoriul urban al județului, respectiv orașele Drăgășani, Govora Băi, Ocnele Mari și Călimănești. Totuși, în urma deciziei Ministerului de Interne cu nr. 62638 din 22 februarie 1944, autoritatea șefului Siguranței din județ căpătase și competența de a instrumenta, în materie de siguranță, întreg teritoriul județului. Lui Iandola i se cerea și sprijinul în colaborarea cu comisarul Anton Milcom într-o problemă care trebuia rezolvată urgent, cea a lui Gheracostea. Bucureștiul trimitea pe acest comisar să vadă ce era cu acest lider legionar ce se predase jandarmilor de la Olănești. Autoritățile se temeau de o capcană. Oricum, identitatea lui Gheracostea nu fusese verificată de nimeni. Într-adevăr, în aceeași seară, pe la orele 22,30, comisarul Milcom, specialist pe problemele legionare, s-a prezentat la Iandola și i-a cerut să i se pună la dispoziție fișierul de cazier. Milcom nu știa prea clar ce caută. El s-a oprit la dosarul unui anume Nicolae Bârsan. Ulterior, se va dovedi că a fost o alegere neinspirată. Nu Bârsan era cel ce se predase jandarmilor din Olănești. Milcom a plecat imediat spre stațiune.

Stațiunea este invadată de „autorități”

Pe data de 29 iulie 1944, încă de la 6 dimineața, în Olăneuști și-au făcut apariția generalul Piki Vasiliu, comandantul Inspectoratului General al Jandarmeriei, generalul Nicolae Diaconescu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne și director general al Poliției, ca și Eugen Cristescu, directorul Serviciului Secret de Informații, precum și o mulțime de ofițeri de jandarmi, de diferite grade, cu circa 100 jandarmi. Ei urmau să plece în căutarea celorlalți paraúutiști legionari.2 Iandola a fost chemat și el la Olănești.

„D-le șef, acesta este Djonat !”

Unul dintre legionarii parașutați, Tudor Djonat, s-a deplasat și el la Băile Olăneuști pentru a lua legătura cu un curier legionar, soția unui preot din Râmnicu Vâlcea. Până a-și întâlni legătura, Djonat a intrat într-un restaurant din stațiune, unde a consumat o cantitate mai mare de băutură. În stare de ebrietate, Djonat a plecat apoi spre locul întâlnirii. Din nefericire pentru el, a fost însă recunoscut de comisarul Milcom, aflat pe terasa unui restaurat din centrul stațiunii.

Milcom stătea la masă cu Serghie Iandola, șeful Siguranței vâlcene și cu Ștefan Theodorescu, poliȚistul care urma să răspund de securitatea mareșalului Antonescu la Băile Olănești. La celelalte mese se aflau Piki Vasiliu, Eugen Cristescu, cât și avocatul Radu Livezeanu, membru marcant al P.NȚ.. Vâlcea. Milcom vorbea tocmai despre...Tudor Djonat, având informații despre el de la Gheracostea,

2 Serghie Iandola, Memoriile șefului Siguranței din Vâlcea, Curierul de Vâlcea, 9-10 octombrie

1993, p. 3.

227 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

legionarul care se predase. Iandola îi povestea că îl cunoútea pe fratele acestuia, pe Ion Djonat, refugiat basarabean din Soroca, stabilit la Râmnicu Vâlcea și a cărui soție era evreică.3 N-au trecut 30 de minute de când se așezaser la masă, când Milcom a observat că din direcția vilei mareșaului, vila Scarlat, cobora un ofițer în uniform de căpitan, mergând puțin legănat. Avea vestonul descheiat la gât, iar chipiul era ținut în mână. Comisarul s-a sculat în picioare ca fulgerat, l-a fixat cu privirea și a spus perplex: „D-le șef, acesta este Djonat !”. El s-a repezit la Djonat, l-a apucat pe la spate de ambele mâini, iar în același timp șeful de poliție Ștefan Thedorescu i-a ieșit în față, Djonat fiind astfel complet imobilizat. Djonat a fost recunoscut de comisarul Milcom cu destulă greutate, totuși, datorită unei operații estetice, care i-a modificat fizionomia obrajilor și a bărbiei. Milcom îl știa însă foarte bine din perioada rebeliunii legionare din 1941, Djonat fiind și unul dintre participanții la asasinatele de la Jilava, din seara zilei de 27 noiembrie. Comisarul îl filase și după aceea. Dar, după reprimarea rebeliunii legionare, Djonat fusese trimis pe frontul rusesc. De fapt, Antonescu îi trimisese în prima linie a frontului, pe toți legionari prinși după rebeliune, pentru a-i extermina. Piki Vasiliu i-a pus o întrebare, dar Djonat a răspus obraznic: „Domnule general, cu dumneavoastră nu stau de vorbă ! Vin într-o misune specială și nu iau contact decât cu dl. general Șteflea !” Acesta era șeful Marelui Stat Major al Armatei. La acest răspuns a intervenit colonelul de jandarmi Ionescu, care l-a înjurat pe Djonat. Acesta a replicat tiosă: „D-le colonel, nu mă înjura, sunt ofițer român ca și dumneata !”4

Cine era Tudor Djonat ?

Tudor Djonat, orginar din Chișinău, Basarabia, era cunoscut ca unul dintre importanții comandanți legionari, membru în faimoasa echipă a spărgătorilor de fronturi de sub conducerea legionarului Ovidiu Găină, fost chestor în Poliția capitalei în regimul antonesciano-legionar, implicat în asasinatele de la Jilava, din 27 noiembrie 1940 - când au fost omorâți 65 demnitari și funcționari plublici, în frunte cu generalul Gheorghe Argeșanu - fost prim ministru după asasinarea lui Armand Călinescu la 21 septembrie 1939 - și unul din conducătorii rebeliunii din ianuarie 1941, trimis pe front ca sublocotenent și dispărut în luptele de la Don.

Căzut prizonier, Djonat, împreună cu un camarad, I.Al. Miron, tot șef legionar, și-au propus să câútige încrederea sovieticilor, care tocmai aprobaseră constituirea Diviziei „Tudor Vladimirescu”. La sfârșitul anului 1943, cei doi au luat mai întâi legătura cu alți legionari din lagărele de prizonieri, pe care i-au asigurat ă vor lucra în realitate numai în folosul mișcării legionare, apoi au adresat un memoriu autorităților sovietice, prin care au cerut să fie parașutați în România, unde cu ajutorul altor legionari, trebuiau să organizeze o acțiune de răsturnare a guvernului Antonescu, concomitent cu ofensiva sovietică împotriva țării. După primirea memoriului, autoritățile sovietice reacționează favorabil și, ceea ce pare greu de crezut, dar nu imposibil, grupul de legionari este primit chiar de către Molotov, ministrul de externe sovietic, iar I.Al. Miron chiar de către Stalin. Misiunea grupurilor de legionari ce urmau s fie parașutate, era aceea de a lua legătura cu susținătorii lor, de a răsturna guvernul Antonescu și de a pune capăt alianței cu Germania. Planul acesta pare, deci, o „alternativă” sovietic la tratativele eșuate purtate de U.R.S.S. cu guvernul României la Stockholm.5

Asupra lui Djonat au fost găsite mai multe obiecte: un revolver, bani și acte false, atât pe numele Octavian Dragomir, căpitan de artilerie cât și pe numele Dănilă Tudor, sublocotenent de rezervă, Regimentul 63 Infanterie. Tudor Djonat s-a arătat

3 Ibidem, Curierul de Vâlcea, nr. 943 din 12 octombrie 1993, p.3.
4 Idem, op.cit., Curierul de Vâlcea, 12 octombrie 1993, p. 3.
5 Petre Bardașu, Studii de istorie, Ed.Conphys, Râmnicu Vâlcea, 2002, pp.102-103.

228 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

cooperant în timpul anchetei, informațiile furnizate de el ducând la identificarea și apoi la arestarea celorlalți doi membri ai echipei de legionari.

Asasinarea conducătorului comandoului legionar

Sub comanda lui Eugen Cristescu, sute de agenți și jandarmi au răscolit zona. Ceilalți doi membri ai grupului au fost și ei prinși. Povestea este, însă, un pic mai complicată. Intervine acum varianta folclorică locală despre acest eveniment. Conform acesteia, Andrei Vlăsceanu, îmbrăcat cu un pardesiu bej, lung, sub care ținea automatul, s-ar fi dus și el la Băile Olănești, unde încerca s găseasc locul ideal al asasinării mareșalului Antonescu. O băieșiță, zis Licăroaia, văzându-l și întrezărind automatul acestuia de sub pardesiu, l-ar fi întrebat: „Aoleo, maică și dumneata ești dintre ăia care s-au predat ? Surprins, acesta a întrebat: „Păi cine s-a predat ?” Ieri la Postul de jandarmi s-au predat doi !”. „Aha!... Eu sunt venit la băi, aștept și eu la rând aici”. A plecat cu teama în suflet, s-a întâlnit cu Miron în pădure, i-a relatat situația ți l-a întrebat dacă n-ar fi cazul să se predea și ei. Furios acesta l-a înjurat și i-a amintit că are de îndeplinit misunea pentru care fusese angajat de Moscova. Vlăsceanu s-a arătat de acord, dar, cu prima ocazie favorabiă, l-a împușcat pe „locotenent”, pe când acesta se aplecase să bea apă dintr-un izvor. I.Al Miron era șeful comandoului și era supranumit „Locotenentul”. Vlăsceanu s-a predat apoi jandarmilor de la Cheia, la câțiva kilometri de Băile Olnești. Conform mărturiilor lui Serghie Iandola, și soția lui Miron era din Râmnicu Vâlcea.6 În pădure s-au găsit aparate de radio-emisie, ceasuri englezești, amorse, fitile Bickford, explozibil, revolvere și muniții. Djonat a declarat ă toți aveau cifru pentru a transmite la Moscova mersul misiunii. În noaptea de 29 spre 30 august urma lansarea altor parașutiști, conduși de un colonel. Pe baza rezultatelor cercetării, Eugen Cristescu și Piki Vasiliu au formulat ipoteza că echipa celor patru legionari fusese lansată cu scopul... asasinării mareúalului Ion Antonescu.

Cine să preia prizionierii ? Polițiștii ? Militarii ? Sau jandarmii ?

Încadrat de Ștefan Thodorescu, Anton Milcom și Serghie Iandola, Djonat este dus la postul de jandarmi din Băile Olănești, unde prizionerul a fost interogat, procesul verbal fiind scris de șeful de post, plutonierul major Gheorghe Popa. Djonat a fost foarte calm, dar destul de tăcut.

S-a creat însă o dispută între polițiști úi jandarmi pe tema „cine să preia prizonierii ?”. Djonat a refuzat s meargă cu jandarmii, spunând că va merge cu polițiștii pe care-i cunoștea. Pe Djonat îl cereau îns și militarii, căci la postul de jandarmi din Olănești s-a deplasat și locotenent-colonelul Almășanu - șeful Biroului de Control Militar - însoțit de o echipă de ofițeri. Ei au ajuns în stațiune cu două automobile, în jurul orei doă noaptea. Au câștigat jandarmii. Intervenise generalul Piki Vasiliu care a decis lucrurile în favoarea acestora. Ceva mai târziu, la post a venit un grup de ofițeri de jandarmi, în frunte cu colonelul Ionescu, care, în mod delicat, le-a dat de înțeles lui Iandola, Theodorescu și Milcom că misiunea acestora se încheiase. Iandola se întoarse la Râmnicu Vâlcea. Dacă nu ar fi fost generalul Piki Vasiliu, Djonat ar fi fost predat Poliției Râmnicu Vâlcea. S-a piedut astfel șansa de a fi aflat multe lucruri interesante, în special, cine i-a trimis din URSS și în ce scop. Apoi ar fi fost predat Siguranței. Dar, arhivele vâlcene nu au păstrat niciun document despre acest incident.

6 Serghie Iandola, op. cit., Curierul de Vâlcea din 13 octombrie 1993, p. 3; vezi úi Mircea Monu, Alte mrturii despre tentativa de ucidere a mareúalului Antonescu la Olneúti, în Curierul de

Vâlcea, 27 octombrie 1993, p. 3.

229 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

Mormântul lui Miron devine Monumentul soldatului sovietic

Miron a fost înmormântat în data de 31 iulie 1944, la ora 17,30, în cimitirul din satul Olănești de către șeful de post Gheorghe Popa, ajutat de paznicul de vânătoare Gheorghe Diaconu.7 În 1993, Aurel Diaconu din Olănești a mărturisit redactorilor de la „Curierul de Vâlcea” ceea ce cunoștea din această poveste de la bunicul său, Gheorghe Diaconu.

În anii comunismului, Constantin Pârvulescu - vechi ilegalist și membru de seamă al P.C.R., originar din Băile Olănești - aflând de existența acestui mormânt, a ordonat ridicarea peste mormânt a unui mic obelisc, așa cum se obișnuia la sovietici, cu steaua roșie în vârf. Astăzi, în sat, el este cunoscut sub numele de... „Monumentul soldatului sovietic”.8

Mareșalul Antonescu a sosit la Olănești în ziua de 1 august 1944, dar pe 3 august a plecat în Germania, unde s-a întâlnit cu Hitler. A revenit la Olănești pe 5 august, continuându-și tratamentul până la 19 august 1944, când a plecat la București, datorită declanșării ofensivei sovietice pe frontul Iași-Chișinău. Antonescu vroia să fie cât mai aproape de linia frontului. La 23 august 1944 avea să fie arestat din ordinul regelui. Regimul său a fost înlăturat.

A aflat Antonescu de tentativa de asasinat ?

Există două opinii pe această temă. Una este că directorul Siguranței, Eugen Cristescu, i-ar fi luat pe Djonat și Gheracostea și i-ar fi dus la Antonescu, care tocmai venise în stațiune la tratament. Mai departe, lucrurile rămân învăluite în mister. Probabil că mareșalul însuși nu a dorit să dea amploare acestui caz. În varianta folclorică, se spune că Vlăsceanu s-ar fi întâlnit cu Antonescu, la vila Scarlat, unde locuia mareșalul când stătea la Olănești. Acesta l-ar fi ascultat și apoi i-ar fi spus: „Dacă or să mă omoare aștia (adic rușii, n.n.), asta-i soarta mea !”

Cealaltă versiune este că mareșalului nu i s-a adus la cunoștință acest eveniment. Dovezile pledează pentru această versiune. Gheorghe Magherescu, aghiotantul mareșalului, în lucrarea „Adevărul despre Mareșalul Antonescu”, deși pomenește copios șederea acestuia la Oănești, nu amintește deloc incidentul cu „atentatul” dejucat.

Cert este doar faptul că șeful Siguranței vâlcene, Serghie Iandola, prin adresa 540 / 7 august 1944, primește o informație importantă de la garnizoana militară locală și anume că în noaptea de 6 spre 7 august 1944, în jurul Olăneștiului au fost lansați alți 17 parașutiști. 9 Ceea ce înseamnă că un atentat la adresa lui Antonescu ar fi putut fi posibil, grupul lui Miron fiind, mai curând, unul de culegere de informații utile unui asemenea demers.

Soarta lui Djonat și a lui Gheracostea după 23 august 1944

După 23 august 1944, doi dintre legionarii impricinați, Tudor Djonat și Cristu Gheracostea au fost eliberați de armata sovietică și luați ca oameni de încredere ai N.K.V.D-ului. Despre Djonat, agenții S.S.I. au semnalat ulterior că, la începutul lui septembrie 1944, a fost văzut purtând uniformă de căpitan de geniu, apărând în postura de delegat al N.K.V.D. pentru organizarea, din punct de vedere comunist, a regiunii Oltenia.

7 Mulțumesc pe această cale prietenului meu, prof. drd. Ion N. Popescu pentru informațiile oferite pe problema „Monumentului soldatului sovietic”. Poza șefului de post, Gheorghe Popa, a fost procurată de la descendenții acestuia de către domnul profesor Popescu.
8 Mircea Monu, op.cit, p. 3.

9 Serghie Iandola, op. cit., Curierul de Vâlcea, 14 octombrie 1993, p. 3. 230

www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

La rândul lui, Gheracostea, în ținută de locotenent, a fost văzut aproape zilnic la sediul Marelui Stat Major din București. Avea două domicilii, unul în strada Vasile Lascăr și altul la Comandamentul Corpului de Grăniceri, cultivând relații cu Lidia Pop, infirmier de spital, dar una dintre principalele agente de legătură ale lui Horia Sima. Supravegherea efectuată de S.S.I. asupra lui Djonat úi Gheracostea, legionari metamorfozați în ageni ai N.K.V.D., sub acoperirea de ofițeri ai armatei române, a încetat brusc imediat dup 6 martie 1945, odată cu instalarea guvernului procomunist condus de Petru Groza.10 Probabil că și ei s-au alăturat lui Nicolae Petrașcu, șeful legionar care, pe 6 decembrie 1945, a semnat celebrul Pact legionaro-comunist. Astfel s-a instaurat, pentru un timp, o politică de „neutralitate” a unei părți a fostei Mișcări Legionare, față de comuniști. Legionarii care semnaseră pactul cu comuniștii țineau legîtura cu Siguranța, prezentau garanții pentru legionarii care erau cercetați de aceasta și furnizau chiar liste cu oamenii pentru care garantau. Cercetările următoare vor elucida, probabil, și aceast poveste.

Summary

The failed attempt from Olanesti against to marshal Antonescu. A variant of the work

Article talks about the attempt against to marshal Antonescu, which should have been conducted by a team of four legionnaires settled by Moscow in Olanesti, at the end of July 1944. One of the legionnaires parachuted there, Cristu Gheracostea, gave oneself up to authorities from Baile Olanesti. Other, Tudor Djonat, was seized by authorities, accidentally, in the same locality. A third one, I. Al Miron, chief of the comando group, was assassinated by his mate, Andrei Vlasceanu, who wanted to give oneself up, as well. The assassination was buried in Olanesti. Later this grave became ... The Soviet Soldier Monument. Antonescu should have been the one who did not want to give proportion of the case. Subsequently, in the area were parachuted other groups sent by Moscow with the same mission of removing the marshal. About those three survivors, it knows that they just had a very good situation after the soviets arrival in Romania, in august 1944.

10 Cristian Troncotă, op. cit. p 52 .

231 www.muzee-valcea.ro / www.cimec.ro

30 comments:

Alexandru said...: Pentru că tot vorbim despre evenimente, anexat unul din prezent
https://www.stiripesurse.ro/scandal-fara-precedent-la-ccr-judecatori-acuzati-ca-au-introdus-pe-ascuns-paragrafe-care-schimba-sensul-deciziei-surse_3830862; November 14, 2025 at 9:17 PM
Claudiu Marin said...: @Alexandru
Nimeni nu cere erata la aceeași Decizie a CCR privind pensiile magistraților și grefierilor pentru că in considerente afirmă, contrar art. 147 alin(2) din Constituție că procesul trebuie luat de la ZERO pentru că legea a fost declarată neconstituțională in ansamblul său, deși Constituția obligă Parlamentul să pună de acord legea cu decizia CCR.
La fel nimeni nu cere erată la decizia 126/2025 privind actualizarea pensiilor militare, pentrtu că a interpretat gresit art. 59 ^ 1 care, in formularea din PLx 540/2024 nu s-ar aplica viitorilor pensionari.; November 14, 2025 at 10:48 PM
Rezervistul said...: Interesantă prietenia dintre legionari - comuniști - NKVD - iști... Se vede treaba că ideologia extrema..stânga - dreapta e tot un drac.Țelurile sunt aceleași.Cum spunea Hitler apropiaților despre Stalin...( aflând de epurările masive din armată în anii 1937-38)" Îl apreciez"...Iar Stalin despre Hitler...remarca in bețiile ținute la Kremlin.. " Arată și se poartă ca un călugăr" dar este ferm....de aceea am semnat hârtiile ( referindu-se pesemne la pactul Ribbentrop - Molotov din data de 23 august 1939...); November 14, 2025 at 10:55 PM
avianyc said...: Indignat de ipocrizia romanului , mă lupt de oarece timp să arat fata nevăzută a mizerie si idiotismului care domină prin toate mediile sociale , politice, etc in tarisoara asta.
Ne înghesuim sa intram in poza pe la toate evenimentele , depunerile de coroane , aniversari a "n" ani de la înființarea unităților militare si a diferitelor arme, a Unirii romanilor, pupam drapele la predarea comenzilor unităților militare,s.a.m.d , dar nu am vazut nicio reacție la aceasta postare pe youtube care scoate in evidență ceea ce afirmam mai sus.
Desi am adus in atenție videoclipul atât tv-urlor cât si unor asociații de rezervisti ,inclusiv din Sibiu , lucrurile nu s-au schimbat , nimeni nu l-a băgat in seamă.
Mâine -poimâine,acest loc sacru de la Șelimbăr, unde armata lui M. Viteazul a obținut o mare victorie si a deschis drumul spre realizarea primei uniri a romanilor va deveni rasfatul dezvoltatorilor imobiliari in loc sa devina un loc sacru de pelerinaj pentru români,asemenea precum Câmpia Libertății de la Blaj.
Cu astfel de patrioti de fațada, ne meritam soarta.
Pe Avram Iancu îl sărbătorim cu mare fast ,numai ca acesta si-a găsit sfârșitul in sărăcie lucie pe prispa unui consătean care îi mai dădea de mâncare, uitat si părăsit de toți.
Pe Horea îl sărbătorim la fel ,numai ca sfârșitul i s-a tras din trădarea unor români in frunte cu un popă.
Depun cu mare fast coroane la statuia lui M.Viteazul din Oradea, mutata in cel mai vizibil loc din Oradea, in fata Catedralei Ortodoxe și a Cetatii Oradea, dar locul sacru de la Șelimbăr ,unde s-a vărsat mult sânge pentru unirea romanilor este lăsat in paragină. Asta nu supăra pe nimeni . Vai de el popor idiot in dușmănie cu civilizatia si casa bună cu trădarea si scaldatul in mizeria morala si sociala a trecutului si prezentului.
Sau poate ma insel, sunt eu ciudat daca nu respect si nu mă inscriu in preferințele si obiceiurile idioților neamului.

Șelimbăr la 15.10.2025 cândva loc de pelerinaj pentru elevi ( pionieri) , turisti, de importanta deosebita pentru Primărie si garnizoana
Azi , după cum se vede in videoclip.
Nu vreau sa spun că asta caracterizează un popor, dar este aproape un adevăr.
Dacă si aici reacțiile vor fi precum ale tv- urilor și ale diverselor asociații de rezervisti sesizate atunci asta e!!!

https://youtube.com/shorts/1hPsfQJxbZA?si=leoddA1NqnwVy6HW; November 15, 2025 at 10:37 AM
Claudiu Marin said...: In paralel cu operațiunea esuată de a Olănești, tot in județul Vâlcea era in desfășurare ascunderea, in localități ca Mateești, Horezu și Rm Valcea, a liderului comunist Gheorghe-Gheorghiu -Dej, care a evadat din inchisoarea Tg Jiu pe 14 august 1944.; November 15, 2025 at 2:44 PM
raul said...: @avianyc
N-ai cu cine,n-ai cu cine!IQ-ul mondial scade aritmetic ,al nostru ,logaritmic!In 10 generatii ,suntem ,pa!; November 15, 2025 at 4:17 PM
Leo said...: La BURIDAVA , prin 1947 s-a născut bătrânul și dragul nostru HUHUREZ , care s-a stins pe 26.12.2023 .
Pe 16.12.2025 se va pronunța o DECIZIE a unei Curți de Apel , la al cărui dosar ce vizează OUG 56/2017 a lucrat șoșoiul în consultare cu BĂTRÂNUL H.
Ce repede trece timpul.............; November 15, 2025 at 5:08 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Claudiu, în art.147 alin.(2) din Constituție se menționează : "În cazurile de neconstituționalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispozițiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curții Constituționale". Întradevăr, în legea fundamentală nu se face distincție între neconstituționalitatea unor dispoziții / articole dintr-o lege și situația în care o lege ar fi declarată neconstituțională în ansamblul ei. Pe de altă parte, conform propriei legi de organizare și funcționare, respectiv 47 / 1992, Curtea Constituțională este singura instituție abilitată să interpreteze dispozițiile constituționale. Pe cale de consecință, există și posibilitatea ca CCR să se pronunțe - cum de altfel a și făcut-o - cu privire la o lege, declarând-o neconstituțională în ansamblul ei. Altfel spus toată legea e neconstituțională și ca atare procesul legislativ ar trebui reluat de la capăt. Concluzie : era mai ok atunci când Constituția dădea posibilitatea Parlamentului să amendeze deciziile CCR. S-auzim și de bine, că de rău...mai mereu !; November 15, 2025 at 5:52 PM
Claudiu Marin said...: @Mosmartin
Art. 147 alin(2) stabilește o obligație pentru Legislativ de a reexamina legile declarate neconstituționale in inainte de promulgare și nu e nimic de interpretat ca să-și bage CCR nasul. Este adevărat că lipsa avizului CSM inainte de adoptare, excepție extrinsecă, nu mai putea fi indreptată decât prin reluarea procesului legislativ de la zero, dar asta trebuie să constate Legislativul. Considerentul CCR a fost introdus in decizie pentru a răspunde unor declarații politice potrivit cărora legea va fi reexaminată in Parlament.
Interevenția CCR, fără să fie intrebată, poate să se extindă și in cazul in care, din cauză unei neconstituționalităti intrinseci, intreaga lege este declarată neconstituțională, cum este situația Deciziei nr. 126/2025 in Plx 540/2024.
Per a contrario, rezultă că nu există această obligație a reexaminării in cazul legilor in vigoare, lăsând Parlamentului posibilitatea de a decide dacă reexaminează sau nu legea in vederea punerii de acord cu decizia CCR, câtă vreme dispozițiile de lege declarate neconstituționale iși suspendă aplicarea de la data publicării deciziei CCR in MO..
Una peste alta, in cazul Plx 540/2024, obligativitatea reexaminării rămâne, fiind vorba de o excepție intrinsecă a legii, care poate fi reparată.; November 15, 2025 at 8:28 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Sunt sigur că Plx 540 va fi reexaminat doar atunci când se va avea în vedere și introducerea unui procent sub 100% din... fie ultima soldă netă actualizată, fie baza de calcul netă actualizată, stabilindu-se astfel limita pensiei nete actualizate. Iar apoi vor indexa toate pensiile la cuantumul net rezultat din actualizare, nu la cel net aflat în plată. Timpul o va confirma / infirma. Seara bună !; November 15, 2025 at 9:07 PM
Claudiu Marin said...: @Mos Martin
Replafonarea cuantumului net al pensiilor militare se va aplica, la fel c a la magistrați, nuimai pensiilor care se vor stabili in viitor.
Ca să se aplice și pensiilor militare in plată legea trebuie să cuprindă o dispoziție expresă.; November 15, 2025 at 10:40 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Sunt sigur că guvernanții "se vor înfige" și în pensiile din prezent.; November 15, 2025 at 10:50 PM
Leo said...: Pensiile în plată din prezent nu pot fi micșorate nici prin LEGE a Parlamentului .; November 16, 2025 at 4:15 PM
Claudiu Marin said...: @Leo
Asta a spus Marian Enache intr-o singură decizie CCR. Cum Enache a plecat si sunt sute de decizii CCR in care s-a stipulat că numai pensiile calculate contributiv au cuantumul garantat, nu te-ncrede in Marian.; November 16, 2025 at 5:35 PM
valy said...: Consilierul prezidenţial Ludovic Orban spune că Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege privind pensiile magistraţilor în forma finală. El crede că poziţia exprimată de reprezentanţii magistraţilor în legătură cu această situaţie este „complet nerezonabilă” și că, dacă nu sunt acceptate aceste condiţii, atunci se poate încerca, printr-o revizuire a Constituţiei, impunerea unui singur sistem de calcul al pensiilor. „Guvernul trebuie să adopte proiectul de lege în forma finală. La medierea făcută de preşedinte la Cotroceni, marţi, ei s-au înţeles, numai că a existat încercarea de a dialoga cu magistraţii, cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în speranţa că nu vor ataca la Curtea Constituţională. Să fim cinstiţi că ăsta a fost, de fapt, motivul pentru care s-au deschis totuşi aceste discuţii în speranţa că se poate ajunge la o formulă astfel încât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu atace la Curtea Constituţională. Poziţia exprimată de reprezentanţii magistraţilor este o poziţie complet nerezonabilă, nu poate fi acceptată şi aşa chiar dacă se ajunge la forma cea mai bună pentru ei, cu 15 ani perioadă de tranziţie până se ajunge la vârsta de pensionare standard şi pensia la 75% din salariul net sunt cele mai bune condiţii de la nivelul Uniunii Europene pentru magistraţi”, a spus Ludovic Orban la Antena 3, potrivit News.ro. El a fost întrebat dacă are vreo speranţă că acest proiect nu va fi atacat din nou la CCR. „Eu, personal, n-am. Cunosc personajele de acolo şi eu n-am nicio speranţă, vă spun sincer. Vor ataca la Curtea Constituţională, dar să atace pe răspunderea lor. Mă gândesc, dacă nici măcar condiţiile astea nu le acceptă de ce să nu încercăm din nou, poate chiar prin modificarea Constituţiei, printr-o revizuire a Constituţiei, să impunem un singur sistem de calcul al pensiilor, şi anume, proporţional contribuţiile plătite de fiecare angajat, indiferent din ce domeniu de activitate. Să fie pe o bună egalitate în faţa legii pentru toţi angajaţii, dacă ei nici măcar aceste condiţii care sunt, repet, cele mai bune condiţii de la nivel european nu vor să înţeleagă că există o linie roşie peste care nu se poate trece, pentru că ei încep să acţioneze, de fapt, împotriva ordinii constituţionale.

Citește mai mult la: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/ludovic-orban-pozitia-magistratilor-este-nerezonabila-daca-nu-accepta-conditiile-sa-impunem-un-singur-sistem-de-calcul-al-pensiilor-3504553

Informaţiile publicate pe site-ul Digi24.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislația aplicabilă, doar în limita a 120 de caractere.; November 16, 2025 at 7:42 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Leo, pensiile în plată din prezent nu micșorate, ci ...ținute pe loc - cel puțin unele dintre ele - o perioadă de timp. Adică actualizate, plafonate la 70% ( sau cât s-o decide, ca și la magistrați ), iar indexarea aplicată la netul rezultat, nu la cel în plată. Totu'i posibil ! Om vedea !; November 16, 2025 at 8:22 PM
Claudiu Marin said...: @Mosmartin
La pensiile militare plafonate potrivit art. 60, modificat de artt. 84 al OUG nr 114/2018, indexarea se aplică la baza de calcul de la momentul stabilirii pensiei, nu la cuantumul pensiei, pentru a nu intra și indexarea in plafonare.; November 16, 2025 at 9:04 PM
Calinmihaib12 said...: Claudiu: (16.11.2025/17:35'):
Te CITEZ:
"Leo
Asta a spus Marian Enache intr-o singură decizie CCR. Cum Enache a plecat ❓si sunt sute de decizii CCR in care s-a stipulat că numai pensiile calculate contributiv au cuantumul garantat❓, nu te-ncrede in Marian. "
Încheiat CITATUL,
✴️COMENTARIU:
..ce "spune" CCR .. în "sutele" de "decizii"..cum că "numai" pensiile "contributive..de stat" au "cuantumul ..garantat" = în realitate =..NU scrie în clar = în nici o frază din CONSTITUȚIE.., iar "dihotomia" ARTIFICIALĂ= PERFIDĂ (inexistentă în CONSTITUȚIE..‼️) = dintre pensiile civile "contributive"..de "stat"(publice) și "pensiile militare de stat"
(votate de PARLAMENT.."ambele".., adică e exprimată astfel..VOINȚA poporului..‼️).. = este.."sofistică" = adică în clar= MINCIUNA ..publica a 9 indivizi NUMIȚI..acolo= în instituția aia CCR care a fost învestită in 2003 cu PUTERI ABSOLUTE.., DICTATORIALE = de către un guvern..qvasi-bolșevic, prin acel articol (din Constituția ROMÂNIEI) TICĂLOS: "art.147, alin. 2 ‼️👹😰😭; November 16, 2025 at 9:19 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Păi eu știu asta ! M-am referit la ce ar putea să se întâmple, inclusiv cu pensiile în plată !; November 16, 2025 at 9:27 PM
Mosmartin16@gmail.com said...: Indexarea nu se aplică niciodată la baza de calcul, ci la cuantumul pensiei, fie că acesta este brut ori net plafonat la momentul stabilirii pensiei.; November 16, 2025 at 9:31 PM
Calinmihaib12 said...: Claudiu: (16.11 2025/21:04')
Nu a prea.."limpede'..ce scrii in comentariu.., dar:.."cred" că greșești:
..pensiile care au fost stabilite și calculate în baza OUG-urilor: 59/2017..și apoi..prin OUG. 114/2018 .. sunt INDEXATE anual = la cuantumul din "anul.anterior" PESTE.."plafon" (‼️)..și tot așa..până în prezent, nu la cuantumul "stabilit" (stabilit..când..?) ..prin OUG. 114, art .84..! = așa cum scrii..!;
..revezi: art.84 din OUG.114/2018..!; November 16, 2025 at 9:53 PM
Claudiu Marin said...: @Mosmartin și @Călin
Ambii ați uitat textul art. 60 din Legea nr. 223/2015 completat și modificat prin art. 84 din OUG nr 114/2018.
Iată-ll!
Articolul 60
(1) La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul, actualizate cu indicele prețurilor de consum lunar la data deschiderii drepturilor de pensie.
(la 01-01-2024, Alineatul (1), Articolul 60, Sectiunea a 4-a, Capitolul II a fost modificat de Punctul 10., Articolul XIV din LEGEA nr. 282 din 19 octombrie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 950 din 20 octombrie 2023 )
Notă
Decizie de respingere: HP nr. 5/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 389 din 14 aprilie 2021.
(2) Dacă în urma indexării pensiei militare de stat stabilite potrivit alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei nete mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei, se acordă acest cuantum rezultat, fără a depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete în cauză.
(3) În cazul indexărilor succesive, cuantumul acordat nu poate depăși suma rezultată din aplicarea ratei medii anuale a inflației, în condițiile art. 59 alin. (1), asupra mediei soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei la care se adaugă suma reprezentând intervenția ratei medii anuale a inflației, în aceleași condiții, din operațiunile de indexare anterioare; November 17, 2025 at 12:03 AM
Mosmartin16@gmail.com said...: Claudiu, le-ai amețit rău de tot ! Ce e așa greu de înțeles că la unii dintre rezerviști li se indexează pensia brută, iar la alții și cea brută și cea netă limitată la media soldelor nete din baza de calcul ?! De găsit reglementările oricine o poate face ! Am văzut destule decizii și de dinainte de OUG 59, 114, Legea 282 ...și de după. Noapte bună.; November 17, 2025 at 12:23 AM
Calinmihaib12 said...: This comment has been removed by the author.; November 17, 2025 at 4:24 AM
Calinmihaib12 said...: Claudiu: (17.11.2025/00:03')
În comentariu.. CONFIRMI ce am scris noi: adică eu și Mosmartin16..: "vorbim" de INDEXĂRI de pensii stabilite "deja"..(inclusiv indexări succesive) pe: L.223/2015 ..modificată cu OUG. 114/2018, art. 84, ..și. NU vorbim de STABILIRE a BC=bazei de calcul și a pensiei brute și nete rezultate din acea BC "stabilită" în condițiile din art 60.., așa cum ai scris.., adică, concluzionând:
=pensiile STABILITE (după trecerea în rezervă..!) pe L.223/2015 sunt INDEXATE ..succesiv: din..2017.. până în PREZENT (2025) = la CUANTUMUL PENSIEI = aflat în plată = la data de "31 dec.".. a fiecărui AN ANTERIOR anului în care se indexează acea pensie..!; November 17, 2025 at 4:28 AM
Claudiu Marin said...: @ Mos si Calin
N-ați ințerles rațiunea contabililor din MApN pentru care au intervenit cu art. 84 din OUG 114/2018, astfel incât să beneficieze și cei pensionați după 15 sept 2017 de indexările ulterioare. Dacă nu indexau baza de calcul toate indexările cuantumului brut se pierdeau in plafonarea cuantumului net prevazut in art. 60 alin (1).; November 17, 2025 at 9:26 AM
Mosmartin16@gmail.com said...: Claudiu, cum naiba să nu înțeleg rațiunea indexării cuantumului net plafonat la media soldelor nete ?! Chiar tu ești cel care nu înțelege că eu înțeleg. Eu vorbesc omule de indexare și tooot spun că aplicarea dispozițiilor art 84 din OUG 114 implică indexarea pensiei ( nu a bazei de calcul cum eronat afirmi ) cu rata inflației aplicată atât la cuantumul brut , cât și la cel net plafonat la media soldelor nete.Stabilirea pensiei se realizează o singură dată, respectiv la data trecerii în rezervă. Ulterior se aplică inflația la pensia brută și cea netă plafonată. Repet, mă refer aici la cei cărora le sunt incidente prevederile art.84 din 114. Sper să înțelegi !; November 17, 2025 at 10:12 AM
Rezervistul said...: Leo.... Îți faci probleme că pensiile în plată nu le poate micșora nici o lege a Parlamentului..? Le-a micșorat... inflația adunată din 2017... încoace. Mai bine zis lea paradit rău de tot. Prevăd că primii care vor solicita aj sociale vor fi varsovistii... apoi urmează cei sacrificați pt întrarea în NATO...si tot așa Să le mulțumim înzecit Olguței... Feței de bidon turtit din Brăila și tuturor care au pus umărul la acest lucru...; November 17, 2025 at 8:10 PM
Calinmihaib12 said...: Claudiu:
.. mi-a " scăpat" o întrebare:
..cum de au reușit rușii să "parașuteze"..asasini în ROMÂNIA lui..I. ANTONESCU.., în prezența armatei..româno-hitleriste..care..ce-a păzit"❓👻🤔😜; November 19, 2025 at 3:43 PM
Claudiu Marin said...: Nu trebuie să te miri. Pe atunci radarele nu erau asa de performante.
DE altfel, și in anii '50, de data aceasta, americanii au parașutat tot legionari in Subcarpații Meridionali și in nalte locuri, pentru susținerea Rezistenței anticomuniste din Romania.
Citește mai jos
https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/cine-sunt-luptatorii-anticomunisti-parasutati-de-2224102.html; November 19, 2025 at 8:21 PM