30 octombrie 2018

Adăugat în: , ,

Judecătorul raportor a prezentat plenului CCR argumente pentru respingerea excepțiilor de neconstituționalitate față de criticile aduse de contestatori OUG 57/2015.

Text preluat și restructurat  pentru lizibilitate de pe Facebook
Varga Attila
CURTEA CONSTITUTIONALA
Cabinet judecator
VARGA ATTILA
Dosarul nr.442D/2017, 519D/2017, 819D/2017, 1409D/2017, 1437D/2017, 1471D/2017,1580D/2017, 1714D/2017, 2310D/2017, 2406D/2017, 2691D/2017,
2698D/2017,2716D/2017,2732D/2017,2804D/2017,272D/2018,491D/2018,672D/2018
RAPORT
referitor la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea
personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor
termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare

Prin Incheierea din 26 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarulnr. 1168/116/2016, Tribunalul Calarasi - Sectia civila a sesizat Curtea  Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40
pct.4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare. Exceptia a fost ridicata de Valentin R. Bob in cadrul unei actiuni in constatare.

Prin Incheierea din 20 decembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1070/119/2016, Tribunalul Covasna - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.6 si 20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost
ridicata de Valerian Bulgariu cu prilejul solutionarii unei actiuni de anulare a deciziei de pensionare.
Prin incheierea din 23 februarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 1268/116/2016, Tribunalul Calarasi - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.4, 5, si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Valentin-Ovidiu Dediu cu prilejul contestarii deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 26 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3333/117/2016 si Incheierea din 20 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3797/117/2016, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor
termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare. Exceptia a fost ridicata de Carmen Gabriela Filimon si Radu Petru Pop, cu prilejul solutionarii contestatiilor formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 7 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.47004/3/2016,Tribunalul Bucuresti - Sectia a VHI-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.

Exceptia a fost ridicata de Aurel Cojocariu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Decizia civila nr.7/R/2017 din 5 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2204/100/2016/al, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a pentru litigii de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de loan Grad cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin incheierea din 10 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr.3770/117/2016, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cuexceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 pct.1-4 din Ordonanta

de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Mihaela Chiorean cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.

Prin Incheierea din 17 iulie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2637/113/2016, Tribunalul Braila -
Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate
a dispozitiilor art.40 pct.4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Ionel Oceanu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.



Prin Incheierea din 1 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.2203/100/2016/al*, Tribunalul Maramures - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost

ridicata de Simon Cian Gheorghe loan cu prilejul solutionarii contestatiei
formulate impotriva deciziei de pensionare.
Prin Incheierea din 26 octombrie nr.4452/99/2017, Tribunalul Iasi - 2017, Sectia I pronuntata in Dosarul.. civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de
loan Chiochina Barbu in cadrul unei actiuni avand ca obiect drepturi de asigurari
sociale
Prin Incheierea din 22 septembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 1479/120/2017, Tribunalul Dambovita - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 dinOrdonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de
Vasile Popa, in cadrul unei actiuni avand ca obiect asigurari sociale.

Prin Incheierea din 19 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.5973/105/2017, Tribunalul Prahova - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Ion Andreiu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.


Prin Incheierea din 25 octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr.1757/88/2017, Tribunalul Tulcea
-Sectia civil de contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Dumitru Dinu cu prilejul solutionarii contestatiei formulate impotriva deciziei de pensionare.
Prin Incheierea din 6 februarie 2018, pronuntata in Dosarul nr.1497/112/2017, Tribunalul Giurgiu - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40
pct.l, 4, 5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Mihai Manea in cadrul unei actiuni avand ca obiect recalcularea pensiei.

Prin Incheierea din 14 martie 2018, pronuntata in Dosarul nr.5590/120/2017, Tribunalul Dambovita - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.5 si 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de Vasile Miculescu in cadrul unei actiuni privind drepturi de asigurari sociale.

Prin Incheierea din 17 aprilie 2018, pronuntata in Dosarul nr.4942/105/2017, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.40 pct.4 si 5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Exceptia a fost ridicata de

Ionel Patrascoiu cu prilejul solutionarii apelului formulat impotriva Sentintei civile nr.4561 din 18 octombrie 2017, pronuntata de Tribunalul Prahova in Dosarul nr.4942/105/2017, prin care s-a solutionat contestatia privind decizia de pensionare.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia formuleaza atat critici de neconstitutionalitate extrinseca, referitoare la respectarea conditiilorconstitutionale de emitere a ordonantelor de urgenta, cat si critici de neconstitutionalitate intrinseca, privind continutul textelor de lege supuse analizei de constitutionalitate.
Astfel, autorii exceptiei sustin, in esenta, ca dispozitiile art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, care aduc modificari dispozitiilor Legii nr.223/2015, au intrat in vigoare la data de 11 decembrie 2015, respectiv dupa publicarea legii mai sus amintite, dar anterior intrarii sale in vigoare. Or, dispozitiile art.58 alin.(2) din Legea nr.24/2000 prevad ca modificarea unui act normativ anterior intrarii sale in vigoare nu poate fi realizata decat de catre autoritatea emitenta, iar interventiile propuse trebuie sa intre in vigoare la aceeasi data cu actul normativ supus evenimentului legislativ, conditii care nu au fost respectate.
Totodata, arata ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere art.l alin.(4) si art.73 alin.(3) lit.p) din Constitutie, intrucat, incalcand principiul separatiei puterilor in stat, executivul a modificat si completat o lege organica.
De asemenea, autorii exceptiei arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 a fost adoptata fara a fi existat o situatie extraordinara, asa cum impune art.l 15 alin.(4) din Constitutie. Astfel, considera ca motivele invocate in nota de fundamentare a actului normativ criticat reprezinta aspecte subiective,care nu pot fi cuantificate in mod corespunzator. In plus, sustin ca, in contextul in care premisa urgentei reglementarii este reprezentata de clarificareadispozitiilor aplicabile pensionarilor in perioada de stabilire, recalculare si/sau actualizare a pensiilor militare de stat, dispozitiile criticate nu pot reprezenta o justificare pentru masurile legislative de reducere a procentului din baza de calcul
in baza caruia se calculeaza pensia militara de stat si de plafonare a pensiei. Mai arata si ca impactul aplicarii unor dispozitii legale asupra exercitiului bugetar nu poate justifica caracterul definitiv al interventiei legislative operate prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015.
Totodata, in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere art.l alin.(5) din Constitutie, intrucat, reglementarea nu respecta cerinta privind previzibilitatea normei legale, cadrele militare neputand avea reprezentarea corecta a derularii procedurii pensionarii, a conditiilor de pensionare sau a conditiilor de recalculare a pensiei.
De asemenea, autorii exceptiei arata ca dispozitiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art.l 15 alin.(6) din Constitutie, intrucat, printr-o ordonantade urgenta, sunt afectate drepturi constitutionale, asa cum este dreptul la pensie si dreptul de proprietate. Pentru aceleasi motive, se aduce atingere art.53 din Constitutie, nefiind intrunite cerintele constitutionale referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati. In sustinerea acestor critici, arata ca, in redactarea initiala a Legii nr.223/2015, baza de calcul pentru stabilirea pensiei militare trebuia sa includa toate veniturile brute realizate de catre beneficiarii sistemului de pensii de stat. Or, prin dispozitiile de lege criticate, baza de calcul a fost restransa pentru a include doar soldele sau salariile realizate la functia de baza, flind excluse o serie de beneficii ce au fost recunoscute militarilor, politistilor sau functionarilor cu statut public special tocmai in considerarea riscurilor asumate, privatiunilor sau pierderilor suferite de acestia ca efect al exercitarii functiei. De asemenea, cuantumul pensiei a fost scazut prin diminuarea procentului din baza de calcul de la 80% la 65%. O alta limitare a exercitiului dreptului la pensie, realizata prin intermediul art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, este modificarea operata asupra art.30 din Legea nr.223/2015. Astfel, desi in forma initiala, art.29 din lege continea o serie de prevederi de natura a crea o situatie mai favorabila persoanelor care si-au exercitat functia in conditii speciale, art.40 pct.6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 inlatura integral aceste dispozitii de favoare si, de asemenea, limiteaza cuantumul pensiei stabilite, recalculate si actualizate in conditiile legii la 85% din valoarea bazei de calcul, desi o astfel de limitare nu a fost niciodata impusa anterior.

Intrucat, potrivit jurisprudent^ Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul la pensie a fost asimilat unui bun, in sensul art.l din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, autorii exceptiei considera ca a fost incalcat si dreptul de proprietate.
Totodata, autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin prevederilor art.4 alin.(2) si art. 16 alin.(l) din Constitutie din mai multe perspective. Astfel, arata ca plafonarea cuantumului pensiei la 85% din valoarea bazei de calcul, precum si faptul ca sporul pentru pensia suplimentara a fost inclus in baza de calcul a pensiei creeaza discriminari intre beneficiarii pensiei militare, intrucat cei care au o vechime mai mare nu isi mai pot valorifica sporul pentru pensia suplimentara, prevazut de art.108 din Legea nr.223/2015 si modificat de art.40 pct.20 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015. Precizeaza ca prin insasi denumirea sa, „contributia la Fondul pentru pensia suplimentara" trebuie diferentiata de pensia propriu-zisa.
De asemenea, dispozitiile de lege creeaza o diferenta de tratament juridic nejustificata intre persoanele pensionate in baza unor acte normative anterioare aparitiei Legii nr.223/2015 si cele pensionate in temeiul acestei din urma legi. In acest sens, arata ca elementele salariale care alcatuiesc baza de calcul al pensiei unui cadru militar, politist, sau functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, caruia i se naste dreptul la pensie militara in temeiul
legislatiei actuale, au fost suplimentate cu unele sporuri si venituri pe care cei care au iesit la pensie anterior nu le-au primit la data nasterii dreptului la pensie militara de stat. Astfel, in prezent, se platesc ore suplimentare, se acorda spor de confidentialitate, spor de fidelitate, spor de stres si alte drepturi banesti, care nu s-au acordat potrivit legislatiei anterioare, iar echivalentul banesc al acestora nu a fost inclus in baza de calcul a pensiei militare de stat. Prin urmare, recalcularea pensiei pe baza unor elemente salariale incomplete si diminuate in raport cu situatia la zi constituie o incalcare a principiului egalitatii si creeaza o evidenta discriminare in raport cu cei carora li se stabileste dreptul la pensie pe baza elementelor salariale si ale cuantumurilor acestora la zi.
De asemenea, autorii exceptiei considera ca se creeaza o discriminare si in raport cu alte categorii de beneficiari ai unor pensii speciale pentru care legea prevede un mod de calcul al pensiei mai favorabil, desi au fost supusi unor interdictii asemanatoare in timpul exercitarii activitatii profesionale.
O alta critica de neconstitutionalitate se refera la caracterul retroactiv al dispozitiilor de lege criticate. In acest sens, autorii exceptiei sustin ca dispozitiile de lege, care prevad recalcularea pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a Legii nr.223/2015, sunt retroactive, afectand drepturi castigate in temeiul reglementarilor anterioare. Chiar daca se prevede ca, in urma recalcularii, va fi pastrat in plata cuantumul avantajos beneficiarului, titularul pensiei militare astfel stabilite nu va putea beneficia de prevederile referitoare la actualizarea si majorarea pensiei ori de cate ori are loc majorarea sau actualizarea soldelor de grad si functie la cadrele in activitate, toate aceste eventuale indexari, actualizari si majorari avand ca baza, de calcul pensia stabilita in baza Legii nr.223/2015 si
nu legea prin care s-a stabilit pensia aflata in plata.

Tribunalul Calarasi - Sectia civila, Tribunalul Covasna - Sectia civila, 9579Tribunalul Braila - Sectia I civila, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia I civila, Tribunalul Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale, Curtea de Apel Cluj - Sectia a IV-a
pentru litigii de munca si asigurari sociale, Tribunalul Iasi - Sectia I civila si Tribunalul Dambovita
-Sectia 3civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata.

Tribunalul Giurgiu - Sectia civila si Tribunalul Bucuresti - Sectia aVIII-a conflicte de munca si asigurari sociale nu si-au exprimat punctul de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, considerand ca astfel s-ar antepronunta in cauza in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate.
Tribunalul Dambovita -Sectia I civila si Tribunalul Maramures - Sectia I civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata.
Tribunalul Prahova-Sectia civila arata ca exceptia de neconstitutionalitate este admisibila.

In conformitate cu dispozitiile art.30 alin.(l) din Legea nr.47/1992, actele de sesizare au fost comunicate pre§edin|ilor celor doua Camere ale Parlamentului,Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
In acest sens, arata ca actul normativ care nu poate interveni intr-un domeniu ce face obiectul exclusiv al legii organice este ordonanta simpla a Guvernului, in timp ce ordonantele de urgenta pot completa ori modiflca si astfel de legi, respectiv pot reglementa in domeniul legii organice. De asemenea, aminteste ca, in jurisprudent Curtii Constitutionale s-a statuat ca „situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari." Mai arata ca sustinerea referitoare la incalcarea prevederilor art. 15 alin.(2) din Constitutie este neintemeiata, deoarece masura recalcularii pensiilor
isi produce efecte de la data intrarii in vigoare a legii criticate, fara a fi afectate pensiile deja incasate.

Avocatul Poporului arata ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale, nefiind afectate drepturi castigate. De asemenea, arata ca pensia militara de stat nu este o pensie bazata pe contributivitate, platita de labugetul de stat. Or, principiul pastrarii in plata a cuantumului celui mai favorabil al pensiei vizeaza numai pensiile intemeiate pe sistemul contributiv, intrucat numai in acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat cafiind undrept castigat. De asemenea, arata ca dispozitiile de lege criticate nu sunt contrare art. 15 alin.(2) din Constitutie, ci doar modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior. In sfarsit, arata ca respectarea egalitatii in drepturi, precum si a obligatiei de nediscriminare presupune luarea in considerare a tratamentului pe care legea il prevede fata de cei carora li se aplica in decursul perioadei in care reglementarile sale sunt in vigoare, iar nu in raport cu efectele produse prin reglementari legale anterioare.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

In vederea dezbaterii si solutionarii prezentei cauze, supunem aten|iei membrilor Curtii urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata §i este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit.d) din Constitutie, ale art.l alin.(2), art.2, art.3, art. 10 si art.29 dinLegea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art.40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum §i unele masuri fiscal-bugetare, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015.
In criticile de neconstitutionalitate intrinseca pe care le formuleaza, autorii exceptiei se refera
in special la dispozitiile pct.l, 4, 5, 6, 20, 21, 22 si 24 din articolul de lege mai sus amintit, care au urmatoarea redactare:
Art.40 pct.l, 4, 5, 6, 20, 21 si 22: „Legea nr. 223/2015 privind pensiile
militare de stat, publicata in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea I, nr. 556 din
27 iulie 2015, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1.Articolul 22 se abroga.f...]
4.Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 28
(1) Baza de calcul folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat este
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcfta de baza in 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/polifist/funcfionar
public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor depensie, la
alegereapersoanelor prevazute la art. 3 lit. a)-c), in care nu se includ:
a) diurnele dedeplasare §idedelegare, indemnizafiile de delegare, detasare
sau transfer;
b) compensaţiilt lunare pentru chirie;
c) valoarea financiara a normelor de hrana si alocafiile valorice de hrana;
d) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protectie si de lucru, a alimentafiei deprotec{ie, a medicamentelor §i materialelor
igienico-sanitare, a altor drepturi deprotecfie a muncii, precum si a uniformelor
obligatorii si a drepturilor de echipament;
e)primele si premiile, cu exceptia primelor de clasificare, de specializare si
de ambarcare pe timpul cat navele se afla in baza permanenta;
f) indemnizatiile de instalare si de mutare, precum si sumele primite, potrivit
legii, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;
g) contravaloarea transportului ocazionat de efectuarea concediului de
odihna, precum si a transportului la §i de la locul de munca;
h) platiile compensatorii si ajutoarele la trecerea in rezervd sau direct in
retragere, respectiv la incetarea raporturilor de serviciucu drept lapensie;
i) compensarea in bani a concediului de odihnd neefectuat;
j) restituiri si plati de drepturi aferente altei perioade de activitate decat cea
folosita la stabilirea bazei de calcul;
k) majordrile/stimularile financiare acordate personalului pentru
gestionarea fondurilor comunitare, precum si a imprumuturilor externe
contractate sau garantate de stat;
I) drepturile salariale acordatepersonalului didactic salarizatprin plata cu
ora si drepturile salariale acordate pentru efectuarea orelor de garda de catre
personalul medico-sanitar;
m) sumele incasate in calitate de reprezentanti in adundrile generate ale
actionarilor, in consiliile de administrate, in comitetele de directie, in comisiile
de cenzori sau in orice alte comisii, comitete ori organisme, acordate potrivit
legislaftei in vigoare la acea data, indiferent deforma de organizare sau de
denumirea angajatorului ori a entitdtii asimilate acestuia;
n) drepturile specifice acordate personalului care aparticipat la misiuni si
operatii in afara teritoriului statului romdn;
o) sporurile, indemnizatiile §i alte drepturi salariale acordate si
personalului militar, polifytilor si functionarilor publici cu statut special din
sistemul administratis penitenciare, prevdzute in anexa nr. II - Familia
ocupationald de functii bugetare «Invdtamdnt» §i in anexa nr. Ill - Familia
ocupationala de functii bugetare «Sdndtate» la Legea-cadru nr. 284/2010, cu
modificdrilesi completdrile ulterioare;
p) alte venituri care, potrivit legislatiei in vigoare la data pldtii, nu
reprezintddrepturi de natura salariald sau asimilate salariilor.
(2) Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special
pensionati in conditiile art. 19, 26 si 38, baza de calcul utilizatdpentru stabilirea
pensiei militare de stat este cea prevdzutd la alin. (1), actualizatd la data
deschiderii dreptului la pensie.
(3) Actualizarea prevdzutd la alin. (2) seface la deschiderea drepturilor de
pensii ca urmare a majordrii soldei defunctie/salariului de funcfie si soldei de
grad/salariuluigraduluiprofesional, detinute la data trecerii in rezervd/incetdrii
raporturilor de serviciu.
(4) Baza de calculfolositd pentru stabilirea pensiei militare de stat pentru
perioadele in care personalul s-a aflat in misiune temporard saupermanentd in
i
12strdindtate este cea prevdzutd la alin. (1) sau (2) corespunzdtoare functiei
militare/de politie/de penitenciare pe care este incadrat in }ard sau, la alegere,
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza in 6 luni
consecutive, din ultimii 5 ani de activitate anteriori plecdrii in misiune,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(5) Pentru personalul care a fost detasat in afara institutiilor publice de
apdrare, ordine publica si securitate naponald, la determinarea bazei de calcul
folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat conform alin. (1), se utilizeazd
salariile lunare corespunzdtoarefunctiei exercitate, la care se adaugd drepturile
de soldd/salariupldtite de institutiile din care acestia aufost detasap.
(6) La determinarea bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei
militare de stat conform alin. (1),pentruperioadele in carepersonalul a exercitat
o funcfle de demnitate publica se utilizeazd media drepturilor salariale lunare
corespunzdtoarefunctiei exercitate. In cazulpersonalului suspendat ca urmare a
exercitdrii uneifunctii de demnitate publica, se poate utiliza, la alegere, media
soldelor/salariilor lunare brute realizate lafunctia de baza in 6 luni consecutive,
din ultimii 5 ani de activitate anteriori datei suspenddrii.
(7) Pentru sotul/sotia, militar, politist sau functionar public cu statut
special, aflat/aflatd in concediu fara plata pentru a-si urma sotia/sotul
trimisd/trimis in misiune permanentd in strdindtate, in ultimii 5 ani anteriori
indeplinirii vdrstei standard de pensionare, se utilizeazd ca baza de calcul media
soldelor/salariilor lunare brute realizate lafunctia de baza in 6 luni consecutive,
la alegere, din ultimii 5 ani de activitate anterior intrarii in concediufara plata,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
(8) Baza de calcul folositd pentru stabilirea pensiei de urmas, in cazul in
care decesul sustindtorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru
obfinerea unei pensii, este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la
functia de baza de cdtre sustindtor in 6 luni consecutive din ultimii 5 ani de
activitate in calitate de militar/politist/functionar public cu statut special,
actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea beneficiarilor
pensiei de urma§.
(9) In situafia in care titularul/sustindtorul nu a realizat venituri celputin 6
luni consecutive, baza de calcul folositd pentru stabilirea pensiei o reprezinta
media soldelor/salariilor lunare brute realizate la functia de baza de cdtre
titular/sustindtor in lunile de activitate in calitate de militar/politist/functionar
public cu statut special, actualizatd la data deschiderii drepturilor de pensie.
(10) Alegerea perioadei care se ia in considerare la stabilirea bazei de
calcul al pensiei militare de stat se poateface o singurd data.
(11) La determinarea soldelor/salariilor lunare brute nu se au in vedere
dispozitiile Legii nr. 118/2010 privind unele masuri necesare in vederea
restabilirii echilibrului bugetar, cu modificdrile si completdrile ulterioare."
.Articolul 29 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 29
(1) Cuantumul pensiei de serviciu se determind in procente din baza de
calcul, astfel:
a) militarii, politistii si functionarii publici cu statut special, cu vechime
cumulatd conform art. 3 lit. f) de eel pufin 25 de ani, beneficiazd, la implinirea
vdrstei prevdzute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 65% din baza de
calcul prevdzutd la art. 28;
b) pentru fiecare an care depdseste vechimea prevdzutd la lit. a), la
cuantumulpensiei se adaugd cdte 1% din baza de calculprevdzutd la art. 28.
(2) Depensie de serviciu beneficiazd si militarii, politistii sifunctionarii
publici cu statut special, in conditiile legii, cu o vechime cumulatd depdnd la 25
de ani, cuantumul pensieifund diminuat cu 1% din baza de calcul prevdzutd la
art. 28 pentrufiecare ar care lipseste din aceastd vechime.
(3) Cuantumul pensiilor militare de stat stabilite in baza prevederilor art.
19si 26 se determind proportional cu numdrul anilor de vechime in serviciu, la
care se adaugd sporurile prevdzute la art. 24, in raport cu vechimea prevdzutd
la alin. (2)."
6.Articolul 30 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 30
Pensia stabilitd, recalculatd si actualizatd in conditiile prezentei legi nu
poatefi mai mare decdt 85% din baza de calcul prevdzutd la art. 28."[...]
20.Articolul 108 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 108
Pentru militarii, politistii si functionarii publici cu statut special care au
platit contributie la Fondul pentru pensia suplimentard si/sau contributia
individuald la buget la stabilirea, recalcularea sau actualizarea pensiei militare
se acordd un spor de:
a) 3%pentru o vechime a cpntribufiei intre 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contributiei intre 15-25 ani;
14c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani."
21.Articolul 109 se modified §i va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 109
(1) Pensiile militarilor, polipstilor sifunctionarilor publicicu statut special
recalculate in baza Legii nr. 119/2010privind stabilirea unormasuri in domeniul
pensiilor, cu modificdrile ulterioare, revizuite in baza Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor
acordate beneficiarilor provenip din sistemul de apdrare, ordine publica si
sigurantd naponald, aprobatd prin Legea nr. 165/2011, cu modificdrile §i
completarile ulterioare, celepldtite in baza Legii nr. 241/2013privindstabilirea
unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor provenip din sistemul
de apdrare, ordine publica si sigurantd naponald, cu modificdrile ulterioare,
precum si pensiile stabilite in baza Legii nr. 80/1995, cu modificdrile si
completarile ulterioare, devin pensii militare de stat si se recalculeazd potrivit
prevederilorprezentei legi, in raport cu vechimea valorificatdprin ultima decizie
de pensie si baza de calcul stabilitd conform prevederilor art. 28, actualizatd
conform prevederilor legale care reglementeazd salarizarea militarilor,
polipstilor sifuncponarilor publici cu statut special la data intrarii in vigoare a
prezentei legi.
(2) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi
persoanele ale cdror drepturi depensie se recalculeazdpotrivit dispozipilor alin.
(1) depun cerere pentru alegerea perioadei in vederea determindrii bazei de
calcul prevdzute la art. 28. In situapa in care nu depun cerere in acest sens,
recalcularea seface, din oficiu, in raport cu baza de calcul aferentd ultimelor 6
luni de activitate desfdsuratd in calitate de militar/polipst/funcponar public cu
statut special.
(3) Recalcularea pensiilor prevdzutd la alin. (1) se realizeazd in termen de
maximum 24 de luni de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi.
(4) Pensiile recalculate potrivit alin. (1) se cuvin incepdnd cu data intrdrii
in vigoare a prezentei legi.
(5) Pensiileprevdzute la alin. (l)potfi recalculate, in condipile prezentei
legi, si in situapa depunerii de documente nevalorificate pdnd la data intrdrii in
vigoare a prezentei legi, iar drepturile de pensie astfel recalculate se cuvin
incepdnd cu luna urmdtoare depunerii documentelor §i se acordd in termen de
eel mult 24 de luni de la data inregistrdrii cererii la casa de pensii sectoriald
competentd.
15(6) Stagiile de cotizare nevalorificate la recalcularea pensiei conform
prevederilor alin. (5), precum si cele realizate ulterior intrdrii in vigoare a
prezentei legi se valorificd in sistemulpublic depensii.
(7) Procedura de recalculareprevdzutd la alin. (1) si termenul de emitere a
decizieise stabilescprin ordinulprevdzut la art. 60 alin. (4)."
22.La articolul 110, alineatele (1), (2), (4) si (8) se modified si vor avea
urmdtorul cuprins:
"(1) Pensiile militarilor, polipstilor sifuncponarilorpublici custatut special
stabilite in baza Legii nr. 263/2010, cu modificdrile si completarile ulterioare,
devinpensiimilitare destatsi se recalculeazdpotrivitprevederilorprezentei legi,
in termen de maximum 24 de luni de la intrarea in vigoare a acesteia, in raport
cu vechimea valorificatd prin ultima decizie de pensie si baza de calcul stabilitd
conform prevederilor art. 28, actualizatd conform prevederilor legale care
reglementeazd salarizarea militarilor, polipstilor si funcponarilor publici cu
statutspecial la data intrdrii in vigoare a prezentei legi.
(2) In termen de 6 luni de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi
persoanele ale caror drepturi depensie se recalculeazdpotrivit dispozipilor alin.
(1) depun cerere pentru alegerea perioadei in vederea determindrii bazei de
calcul prevdzute la art. 28. In situapa in care nu depun cerere in acest sens,
recalcularea seface, din oficiu, in raport cu baza de calcul aferentd ultimelor 6
luni de activitate desfdsuratd in calitate de militar/polipst/funcponar public cu
statut special.
(4) Pensiile recalculate potrivitalin. (1) se cuvin incepdnd cu data intrdrii
in vigoare a prezentei legi.
(8) Procedura de recalculareprevdzutd la alin. (1) §i termenul de emitere a
deciziei se stabilescprin ordinul prevdzut la art. 60 alin. (4)."
lA.Articolul 122 se modified si va avea urmdtorul cuprins:
"Art. 122
Militarii, polipstii §ifuncponariipublici cu statut special, precum §i urmasii
acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de cdtre casa de pensii
sectoriald competentd, indeplinesc condipile prevdzute de prezenta lege, cat si
cele prevdzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010privind sistemul
unitar de pensii publice, cu modificdrile si completarile ulterioare, pot opta in
termen de 5 ani, de la data intrdrii in vigoare a prezentei legi, pentru modul de
16calculprevdzut de Legea nr. 263/2010, cu modificdrile §icompletarile ulterioare,
in vigoare la data de 1 ianuarie 2016."

Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca dispozitiile de lege criticate contravin urmatoarelor texte din Constitutie: art.l alin.(3), (4) si (5) referitoare la statul roman, separatia puterilor in stat si obligatia respectarii Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art.4alin.(2) referitor la egalitatea intre cetateni, art. 15 alin.(l) si (2) referitor la universalitate si neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin.(l) referitor la egalitatea in drepturi a cetatenilor, art.44 alin.(l),alin.(2) teza I si alin.(3) privind dreptul de proprietate, art.47 alin.(l) si (2)referitor la nivelul de trai si dreptul la pensie, art.61 alin.(l) privind rolul si structura Parlamentului, art.73 alin.(3) lit.p) privind reglementarea prin lege organica a regimului general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele §i protectia sociala, art.l 15 alin.(4), (5) si (6) privind conditiile emiterii ordonantelor de urgenta, art. 124 alin.(2) privind infaptuirea justitiei si art.136 alin.(l) si (5) referitor la inviolabilitatea proprietatii.
  
Istoric legislativ
Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, urmand a intra in vigoare la 1 ianuarie 2016, asa cum se prevede in art.123 din aceeasi lege.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.923 din 11 decembrie 2015. Intre dispozitiile acestei ordonante se regasesc si modificarile aduse Legii nr.223/2015 prin art.40. Aceste modificari se aplica de la data de 1 ianuarie 2016, asa cum se prevede in art.45 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.
Dispozitiile de lege criticate de autorii exceptiei reglementeaza, in esenta,
urmatoarele modificari ale Legii nr.223/2015:
-art.40 alin.(l) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 abroga art.22 din Legea nr.223/2015 care prevede beneficiul pensionarii anticipate sau pensionarii anticipate partiale, indiferent de varsta, pentru militarii, politistii sj functionarii publici cu statut special, in activitate, care au o vechime efectiva de 20 de ani in calitate de personal din unitati/structuri de interventie §i
actiuni speciale, personal in unitati de interventie antiterorista, personal navigant pe elicoptere, avioane de vanatoare, vanatoare-bombardament §i cercetare, aeronave de transport, aeronave de instructie ale §colilor militare de aviate,scafandrii, precum §i personalul din unitatile de comunicatii, radiolocatie si razboi electronic, daca au o vechime ca militar/politist/functionar public cu statut
special, in activitate, de eel putin 10 ani.
Art.40 pct 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.28 din Legea nr.223/2015, in sensul diminuarii bazei de calcul folosite pentru stabilirea pensiei militare de stat. Astfel, daca in art.28 alin.(l) din Legea nr. 223/2015 se prevedea ca „baza de calculfolositd pentru stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevdzute la art. 3 lit. a)-c). La media obpnutd se adaugd un spor de pand la 15% in condipile stabilite prin ordin comun al conducdtorilor instituților din domeniul apararii natonale,
ordinii publice si  securitdpi naponale ", in urma modificarilor acestui text de lege prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015, s-a prevazut ca „Baza decalcul folositd pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate lafuncpa de baza in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de militar/polipst/funcponar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevdzute la art. 3 lit. a)-c)", in care nu se includ drepturile banesti enumerate in continuarea aceluiasi articol, de la lit.a) la lit.p).
Art.40 pct.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.29 din Legea nr.223/2015, in sensul diminuarii procentului din baza de calcul in functie de care se calculeaza cuantumul pensiei de serviciu.
Astfel, daca in redactarea initiala art.29 alin.(l) din Legea nr.223/2015 prevedea un cuantum de 80% din baza de calcul, in forma modificata prin art.40 pct.5 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 s-a prevazut un cuantum de 65% din baza de calcul.
Art.40 pct.6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica art.30 din Legea nr.223/2015. In forma initiala, art.30 prevedea conditiile acordarii procentelor pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite, speciale sau alte conditii, in timp ce, prin modificarile aduse prin
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 prevede plafonarea pensiei stabilite, recalculate si actualizate la 85% din baza de calcul.
Art.40 pct.20 modifica art.108 din Legea nr.223/2015 referitor la acordarea sporurilor aferente contributiei pentru pensia suplimentara. Initial,art.108 a prevazut ca „militarii, politistii si funcponarii publici cu statut special care au platit contribupe la Fondul pentru pensia suplimentara §i/sau contributria individuala la bugetul de stat beneficiaza   de un spor procentual la cuantumul
pensiei stabilite in conditile art. 29, 30 si 39, astfel: a)3% pentru o vechime acontribupei intre 5-15 ani; b)6%pentru o vechime a contribupei intre 15-25 ani;c)9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani", in timp ce, in forma modificata, a prevazut ca „pentru militarii, politistii si functonarii publici cu statut special care au platit contribupe la Fondul pentru pensia suplimentara si/sau contribupa individuald la buget la stabilirea, recalcularea sauactualizarea pensiei militare se acorda un spor de: a)3% pentru o vechime a contribupei intre 5-15 ani; b)6% pentru o vechime a contribupei intre 15-25 ani;c)9% pentru o vechime a contribupei peste 25 de ani. "

In nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.57/2015 s-a prevazut ca modificarile operate Legii nr.223/2015 sunt justificate de faptul ca in dispozitiile acestei legi „exista prevederi arbitrare in interpretare care pot determina diferentieri de tratament aplicabil pensionarilor in etapa de stabilire, recalculare §i/sau actualizare a pensiilor militare de stat", iar „in conditiile neadoptarii masurilor de modificare §i completare a Legii nr. 223/2015, este imposibila emiterea normelor juridice de rang inferior si exista riscul aparitiei unui nou val de litigii de anvergura celui din anii 2010-2012." De asemenea, s-a aratat ca la data intrarii in vigoare a Legii nr.223/2015, „dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea indemnizatiei sociale pentru pensionari, aprobata prin Legea nr.196/2009, cu modificarile ulterioare,
nu mai sunt aplicabile pensiilor militare, ceea ce conduce la diminuarea drepturilor aflate in plata, stabilite la nivelul pensiei minime garantate, respectiv diminuarea cuantumului pensiei sub nivelul indemnizatiei sociale pentru pensionari".
-Art.40 pct.21 si 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015 modifica dispozitiile art.109 si art.l 10 din Legea nr.223/2015, care se refera la recalcularea pensiilor stabilite in temeiul legislatiei anterioare acestei legi.
Principalele diferente de reglementare se refera la baza de calcul al pensiei,
care este stabilita potrivit art.28 din Legea nr.223/2015, asa cum a fost modificat
prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2015.

NOTA MEA: Domnul Varga nu a inteles ca principalele diferente sunt aduse de ordonanta contestata în art. 29, prin procentul cuantumului de 65% din baza de calcul în loc de 80% şi în art. 30 care limitează cuantumul pensiei  la 85% din baza de calcul, cuantum în care intră şi pensia suplimentară . 

Jurisprudenta Curtii Constitutionale:
Prin Decizia nr.349 din 22 mai 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, par.17, Curtea a respins criticile referitoare la posibilitatea Guvernului de a reglementa in domeniul rezervat legilor organice, retinand ca „interdictia extinderii prerogativelor legislative delegate ale Guvernului §i asupra domeniului legilor organice este prevazuta, in
mod expres, de art. 115 alin. (1) din Constitutie, in care se arata ca "Parlamentul poate adopta o lege speciald de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice." Aceste prevederi constitutionale nu au in vedere insa si ordonantele de urgenta, al caror domeniu de reglementare este delimitat de prevederile art. 115 alin. (6) din Constitutie."
Prin aceeasi decizie, par.21, Curtea a retinut ca „potrivit prevederilor art.47 alin. (2) din Constitutie, "Cetdtenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenfa medicaid in unitdple sanitare de stat, la ajutor de somaj si laalteforme de asigurari socialepublice sauprivate, prevdzute de lege.
[...]". Aceste prevederi au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului "atributia de a stabili conditiile §i criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor [...]. Acesta, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cuefecte numai pentru viitor. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor." (a se vedea in acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007)."
Fata de cele de mai sus, propunem fixarea termenului dejudecata si citarea
partilor.
JUDECATOR-RAPORTOR,
ATTILAVARGA

47 comments:

Vasile Iosif spunea...

Dle H,
Nimic in raport despre efectele discriminatorii ale Patului lui Procust de 85%,
- nimic despre FURTUL a doua pensii CONTRIBUTIVE, pensia suplimentara si pensia pentru stagiul civil adaugat.
Sa fim totusi optimisti.
Cu respect,

luminita spunea...

deci ,slabe sperante .sau se va aduce si ceva imbunatatiri. dar cauza se pare pierduta

raul spunea...

Daca-i adevarat sa-l ia naiba pe b...r!Pai daca ,, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ in baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor.",propun ca de maine ,guvernul sa dea OUG ca pensiile speciale ale magistratilor sa se calculeze plecand de la acelasi procent ca la noi 65%!Mai ales ca acelasi individ spune ca ...,, Acesta{legiuitorul} in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi''...!Ar mai fi CCR -ul lui peste de acord????IPOCRITII DRACULUI!Si asa si-au facut toti legile speciale dupa noi si noi am ramas prostii satului!Ah ,TEPES doamne unde esti sa-l iei pe Ciuca!

Leon spunea...

Pana la aceasta ora n-a aparut niciun Comunicat CCR pe aceasta speta..!
Poate cineva care a fost in sala ne poate spune daca s-au finalizat discutiile si daca s-au luat Decizii.

Claudiu Ionescu spunea...

Din raport, care este real, fiind postat de mine, nu se desprinde niciunde ca raportorul a adus argumente de respingere a exceptilor. Judecatorul raportor prezinta doar puncte de vedere. Haideti sa speram, inca nu s-au pronuntat....

dbazavan spunea...

Interpretare cum nu se poate mai proasta. Statutul cadrelor militare nu poate fi reglementat decât prin lege. Art. 118, coroborat cu art. 73 din Constituție, nu prin o.u.g., nu prin h.g. nu prin ordin.

Iulian Mares spunea...

Există și partea plina a paharului!

De ce sa te tot kinui cu elaborarea unei legi cu tot ceea ce include activitatea până la promulgare?!
Este mult mai simplu sa emiți anual o OUG/HG anuală, prin care stabilești nivelurile pensiilor!
Nici nu ai treabă cu legea de avizare... le dai anual!
Dacă șeful SMAp a fost ekivalat cu un păpușar (scuze sau, macar de ar fi), atunci plt. aghiotant șef UNPR va fi ekivalat cu specialist și șofer roabă de cărat piatră de râu!
Fără glumă, fără cinism!
Căprar, tu ce surprize ne mai aduci? Ne ekivalezi cu cosașii sau cu clopotarii?
Dacă For fără să cunoască nimic din armată stabilește strategii și priorități de dotare, trăncănind că ... despre Deveselu, fără a fi taxat în secunda 2, înseamnă că angajamentele sunt kiar f.ferme!
Au descoperit o jucărie!
Totuși, când Armata României se va alinia la calibrele NATO pt armamentul individual? Căci pare că s-a uitat sau nu este important!?
De final...nici nu contează banii, ci doar puterea și numărul lor!

Gheorghe Minciu spunea...

Cand o sa aflam si decizia ??

CEZAR spunea...


S-a hotarat in sfarsit !! Cine nu a trecut pe aici cel putin de doua ori iarna / vara...taiat pensia militara !!!....cuim stai m-Alee.....????....:D...:D...

Battle scenario - How would NATO defend a member under attack
NATO and partner nations help defend a member under attack - Getica Saber 17 exercise, part of SABER…

Popescu Corina spunea...

Deci??? Ceva concret se intampla cu pensiile noastre sau....numai vorbe si pareri?

Iulian Mares spunea...

Lucrurile bune se întâmplă rar!
Lucrurile rele, mai mereu, pt că temperatura Iadului este în creștere și pt a evita explozia acesta se extinde!

https://www.profit.ro/stiri/politic/militarii-si-politistii-isi-vor-putea-achita-ratele-pentru-cumpararea-unei-locuinte-cu-banii-primiti-pentru-chirie-18233700?source=biziday

Iulian Mares spunea...

Cezar,
Hai măi, că tu ai dat like pt concepția exercițiului, prezentată de ăl mare! 😎

Iulian Mares spunea...

Curios fiind, mă uit la explicațiile lui Gutău și L.Stanciu!
Dincolo de considerentele personale, subiective, mă intreb: Școala de psihiatrie românească a dispărut?
Femeia asta cât noroc sa mai aibă?

Huhu Rezea spunea...

Ziua de lucru s-a încheiat, pe pagina CCR n-a apărut vreun Comunicat.
Semn că nicio excepție judecată astăzi nu a fost admisă.
De regulă, în aceeași zi cu sedința în care s-a admis o excepție pe site-ul CCR a apărut un Comunicat.
Cred că judecătorul raportor a selecționat în raport doar critici convenabile, care au fost respinse prin deciziile anerioare, cum ar fi cele privind retroactivitatea și emiterea ordonanțelor de urgență în domeniul legilor organice.
Ori nu au fost, ori judecătorul nu a selecționa critici privind contradictorialitatea introdusă de ordonanță intre art 31 și 28 din Lege, respectiv baze diferite pentru calculul bazei de calculare a pensiei si a bazei la care se aplică acea contribuție individuala la bugetul de stat, în fapt prima de asigurare, ca și CAS pentru civili, fără de care nu primești pensie militară.
Ca să nu mai vorbim că ordonanța a bulversat art. 3 al legii privind principiile de bază ale pensiilor militare.
Cu fiecare an care trece, legea pensiilor militare devine tot mai anacronică pentru militarii în activitate care, iată, plătesc de 8 ani contribuție pentru pensie, în acelaşi procent ca și CAS, dar primesc pensie numai pentru veniturile, vămuite de art. 28, din numai 6 luni.
Ii va conveni unui militar care plăteste 25% din solda brută lunară CIBS, timp de 25 ani, să primească o pensie egală sau chiar mai mică decât un coleg care are aceleași elemente salariale ale soldei în cele 6 luni eligibile, dar care plăteste CIBS doar 20 de ani?


Cornelius Flavius Ifrim spunea...

@Huhu Rezea, anacronismul o sa tina doar doi ani, maximum cu indulgenta, pentru ca UNPR va scoate toate aceste anacronisme si le va zvarli la gunoi! Nici un alt partid din Romania nu si-a pus in Program sa ajute Armata si militarii, in afara de UNPR, si o zic cu toata sinceritatea, fara sa-i fac propaganda! Daca cineva gaseste in programul de guvernare a unui partid din tot esichierul politic, sau care este aspirant, dintre cele de buzunar-fantome, reforme substantiale pentru Armata si militari, sa mi se dea de stire sa le pun la icoana!

Iulian Mares spunea...

Huhu,
Categoric că nu i-ar conveni, dar asta ar fi valabil dacă ar ști, dacă ar conștientiza, dacă ar și avea timpul să se documenteze, să filtreze și să tragă concluziile!
Dar, în noianul de teme de pregătire profesională nu o să găsești niciodată așa ceva, nici măcar tangențial! Doar îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului se cuantifică pe timpul activității; ceea ce urmează după, nimic, bruiaj total!
Probabil că vor mai trece ani până când după noapte va veni și zi!

Iulian Mares spunea...

Corneliunsson,
Tu ești dovada vie, circumstanța pe picioare că vârstnicii dau în mintea copiilor și devin creduli și inocenți!

Leon spunea...

@Huhu Rezea, referitor la CIBS de 25% platita de cadrele militare in activitate, probabil se va ajunge la calculul pensiei militare la fel ca si celelalte pensii de serviciu: in pensia calculata conform legii pensiilor militare, partea calculata pe Contributivitate va fi de la BASS si diferenta de la Bugetul de stat. La magistrati, de exemplu, pensia medie in valoare de 16063 lei,cea mai mare parte, 14823 lei vine de la Bugetul de stat !
Pensiile magistratilor militari sunt platite de catre CPS a MApN, oare cum sunt calculate in prezent, o combinatie intre Legea nr.223 (OMM..? ) si Statutul magistratilor, Legea 303..??

tehnocrat spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
tehnocrat spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
Huhu Rezea spunea...

Judecatorul Attila a cuprins în raportul sau doar contestaţii care vizează modificări aduse Legii 223/2015 prin OUG nr. 57/2015.
Ieri s-a judecat ţi Dosarul 484/2017 în care este contestat articolul 21 din lege, cel cu reducerea vârstei de pensionare pentru stagii lucrate în CD,CS şi AC, articol care nu a fost modificat de OUG nr. 57.
Pentru a verifica soluţiile date ieri de CCR, introduceţi în zilele următoare numărul dosarului în Formularul de căutare de pe pagina CCR veţi gasi la rubrica soluţie notarea R,A sau RI pentru Respins, Admis, şi Respins Inadmisibil.

dbazavan spunea...

Pentru cei care mai speram CCR a dat R (respingere) pe linie la toate dosarele din 30.10.2018. Nu rămâne decât să ne judecam. Eu am dat și CCR in judecata. La ce sa te aștepți la niste slugoi PSD. Îmi pare rău.

CEZAR spunea...

- In interventia sa, reprezentantul Guvernului a cerut respingerea exceptiilor formulate de reclamanti pe motive binecunoscute: jurisprudenta CCR in materia pensiilor necontributive, dreptul Guvernului de a opera modificari functie de posibilitatile economice existente la un moment dat, etc.
- Ministerul Apararii Nationale si Casa Sectoriala de Pensii au lipsit de la dezbateri desi au fost citati oficial ca parti in proces.
------------------------------
Deja m-am plictisit sa tot am dreptate ...de trei ani va tot spun..asta...

Liviu Po spunea...

@ALL
Prin decizia 656/30 octombrie 2018,CCR a respins contestatiile la art.4,5 si 6 ale OUG nr.57/2015.

Leon spunea...

Dupa respingerea obiectiilor de neconstitutionalitate ale CCR, se desprind doua concluzii probabile:
1. Si viitoarele contestatii ale articolelor respective din OuG.57/2015, vor avea aceeasi soarta.."R" !
2.Pl x nr.82/2016 de aprobare a Ordonantei ar putea fi aprobata de CD fara modificari semnificative, in aceasta sesiune parlamentara !

Huhu Rezea spunea...

A fost respinsă si excepţia din dosaarul 484/2017, contestator Ungureanu, vizând art. 21 din Legea 223/2015.
Atenţie!
CCR constată că acele articole sunt constituţionale numai faţă de criticile aduse de contestatori în excepţiile judecate, precizare cuprinsă în dispozitivul tuturor deciziilor pronunţate.
Poate se găsesc alţi contestatori care să găsească critici şi motivări relevante, vizibile şi pentru judecatorul raportor numit, pentru a le supune atenţiei plenului.

iceparu spunea...

Cineva spune ca eminenta cenușie e Dragnea.Și totuși e de neînțeles. E imposibil ca el sa le cuprindă pe toate.
Am părerea ca vom mai primi ceva când va fi nevoie de noi.Chiar trebuie sa dorim ăsta? De curiozitate.Cine știe care este raportul solda pensie în armata ruseasca?

Huhu Rezea spunea...

Prin legea de aprobare a OUG 57/2015, Parlamentul poate să modifice sau să abroge şi dispoziţii din ordonanţă declarate constituţionale de CCR.

Leon spunea...

Corect ! Numai ca deputatii au mai pierdut din elan, dupa Deciziile CCR.

raul spunea...

Stat mafiot!De la CCR la ultimul slujbas!Bani pt hoti se gasesc ,pt prosti nu!Pana la urma ,au dreptate ,de aia ne reguleaza pt ca suntem prosti si n-am descoperit puterea unitatii!

Popescu Corina spunea...

Corect Raul. Ne meritam soarta iar CCR joaca dupa cum i se dicteaza. Ar fi trebuit sa fie independenta si intangibila dar este invers. Este foarte aservita. Hotaraste cum bate vantul si cum i se dicteaza.

Viorel Spulber spunea...

Ce mai asteptam, hai in strada.

Leon spunea...

Stiati ca saptamana viitoare soseste in tara delegatia FMI, care printre altele va aviza(sau Nu...) Bugetele Romaniei pentru anul 2019 ? Sper ca pensiile militare sa nu fie aduse in discutie, asa cum s-a mai intamplat si in anii trecuti..!

Iulian Mares spunea...

Ce mai faci tu, Armată Română?
Ne răspunde, indirect, prea proaspătul ministru al apărării. Ne răspunde fără să vrea şi fără a şti c-o face, semnând la început de octombrie Ordinul M124/04.10.2017.
Ce este M 124/2017? Este Ordinul prin care ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii aruncaţi mai ieri la gunoi ca „excedent de efectiv”, ca „balast inutil” în plutirea noastră glorioasă spre NATO, pot fi rechemaţi în cazărmi. Reactivaţi! Este Ordinul prin care, în mod explicit, ni se spune că Armata nu se simte deloc bine. Că este foarte bolnavă. Întrebaţi, şi orice doctor de Armate din lumea asta vă va spune că Armata României trebuie cuplată la aparatele de resuscitare, că în ultimele şapte decenii aceast vital organ al statului nu s-a simţit niciodată mai rău. Este Ordinul prin care se recunoşte că s-a ajuns la limită! Armata Română a rămas fără tehnică de luptă, este în căutare de armament la mâna a doua şi (culmea!) nu mai are nici măcar militari. Armata noastră şi-a pierdut viitorul iar prezentul este torpilat tâlhăreşte de politicieni idioţi, iresponsabili sau pur şi simplu trădători de neam, de tot felul de olguţe ori werneri ridicaţi în poziţii cheie de imensul val infect al dregadării sociale româneşti.
Ne mai răspunde la întrebare, vizibil şi intens mediatizat, chiar modul în care dumneaei, Armata, îşi serbează ziua. Vă gândiţi probabil la o demonstraţie de forţă, la o defilare fulminantă cu tehnica de ultimă oră intrată în înzestrare, la miile de militari căliţi prin antrenamente profesionale care mărşăluiesc cadenţat în văzul întregii lumi… Răzgândiţi-vă! Cu totul altceva face Armata Română! Precum o trupă rock în declin, Armata doreşte a se face cunoscută organizând şi susţinând spectacole muzicale. Unde? În supermarket! Adică, băieţi şi fete echipaţi cu epoleţi şi eghileţi se mişcă ritmic printre produsele de larg consum pe muzica de fanfară şi mânuiesc iscusit, în stil americănesc, puşcoace din secolul trecut. Undeva, în fundal, nelipsitele majorete americanizate şi ele, semiîmbrăcate, îşi mişă funduleţele împodobite cu funduliţe roz pe ritmul grav al tubei mari. Desigur, ca un simbol al prieteniei de nezdruncinat cu armata de peste ocean, pe patul fiecărei bătrâne arme este lipit, decorativ şi la vedere, steagul României. Tot în cinstea Zilei sale, Armata a adus aici, în plin moll, expoziţii cu armamentul din dotare. Spre exemplu, în speranţa că va relansa exportul de produse militare, lângă un stand cu desuuri franţuzeşti (doar suntem parteneri de alianţă!) o tânără şi drăguţă cadetă prezintă cu lux de amănunte amatorilor de shopping rătăciţi prin magazin vesta antiglonţ pentru femei. Producţie românească 100%!
Ce mai faci tu, Armată Română? O întrebare la care, internată la reanimare, Armata ar vrea să răspundă ridicându-şi din când în când masca de oxigen de pe faţă, preocupată (din bună creştere) să nu deranjeze cu cotul numeroasele perfuzoare din imediata vecinătatea tărgii de suferinţă. Un perfuzor injectează cu întreruperi bugetul de 2% din PIB. Doar că, inutil. Fluxul financiar nu ajunge la ea. O drenă plasată discret conduce banii spre destinaţii transoceanice. Un alt perfuzor picură timid un ceva ce nu se vede dintr-un recipient vopsit strident în roşu. Pe etichetă scrie: “Sporuri la soldă”. Cel de al treilea, mai periculos ca o ciupercă otrăvitoare, manevrat de mărunţica infirmieră Olguţa, umflă vena cu blocările de pensii în amestec cu injuriile suburbane adresate public militarilor de toate categoriile. În jurul tărgii, pe post de brancadieri amatori, cei trei miniştri schimbaţi doar în 2017 se străduiesc să n-o lase să vorbească îndesându-i masca pe figură şi balansând periculos dispozitivul sanitar.
Ce mai faci tu, Armată Română? Dacă ar mai avea puterea necesară rostirii câtorva cuvinte şi i-ar reveni pierdutul curaj de ripostă, ea ar da un răspuns simplu şi direct: „Voi nu vedeţi, impotenţilor? Sunteţi orbi? Mor! Mi se sapă deja groapa în Cimitirul Ghencea. Militar… încă.
Ce mai faci tu, Armată Română?
Autor necunoscut din lumea virtuală!

Huhu Rezea spunea...

Acum, hai sa nu fim tâfnoși!
CCR analizează doar dacă dispozițiile legale contestate sunt constituționale, nu dacă sunt cele mai adecvate, cele mai potrivite pentru domeniul pe care-l reglementează.
CEC nu poate să înlocuiască legiuitorul.

raul spunea...

,,...cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul încadrat pe funcţii de specialitate din cadrul Aeroclubului României şi Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă se majorează cu 50%.''
La prostii de militari ce le-a marit??//

iceparu spunea...

80% dintre pensionarii militari sunt obosiți. Vârstă își spune cuvântul. 20% din pensionarii militari pe moment sunt mulțumiți.Mulțumirea aceasta de moment se va răzbuna. Păcat ca nu-și valorifica potenta .

CEZAR spunea...

I"Teparu.
m-Alul cum ii ..obosit sau multumit...??

ifrim spunea...

Pentru noi militarii CCR stabileste ca este constitutional sa se taie,reduca dar pentru judecatorii CCR ,magistrati nici nu se pune in discutie problema.Deci unii sunt mai egali decat altii si cand te gandesti ca ei magistratii au furat patentul pensiilor ocupationale de la noi!

SAVEL SCORBINSCHI spunea...

Pentru ifrim...
Daca privim din 2018 spre inapoi aveti dreptate...
Mai intii gasim legea 164 din 2001 si mult mai tirziu gasim legea 92/1992, lege prin care magistratii au furat patentul pensiilor militare!

dbazavan spunea...

Domnilor vreți să faceți treabă, sa se facă dreptate!?! Va invit la CAB S 8 CAF sa mă sprijiniți. Pe 12.11.2018 ora 09.00 dosar 5206/2/2018 cu MApN și pe 28.11.2018 ora 09.00 dosar 2561/2/2018 cu avocatul poporului. Pe 28.11.2018 se discuta neconstituționalitatea unor dispoziții din Legea 80/1995.

Gheorghe Polcovnicu spunea...

Legea 92/1992 a fost modificata cu legea 142/1997. De la acea data au fost introduse pensiile de serviciu pentru magistrati!
Tot inainte de legea 164/2001...

Huhu Rezea spunea...

@Polcovnicu
Citește aici
www.huhurez.com/2015/08/cuza-si-carol-i-au-
si vei afla că pensiile militare au fost introduse prin lege de Cuza în anul 1865

CEZAR spunea...


DESPRE ACEST BLOGPOLITICA PRIVIND COMENTARIILECONTACT
PRIMA PAGINĂ (BLOG)
PENSII
CASELE SECTORIALE DE PENSII
ACTUALIZARE PENSII
ALTELE
CODUL MUNCII
PLANO10
ISTORIE
BASARABIA
PENSII - 2018
CĂUTARE AVANSATĂ
Pagina pe care o căutați în acest blog nu există.
1234567 >

Draghici spunea...

Domnule Mares, binevoiti a pune sursa textului dumneavoastra:
Publicatia: Revista online Art-Emis.ro (n-are date de contact)
Articolul: Ce mai faci tu, Armată Română?
Autorul: Teo Palade (da, poate exista persoana dar poate fi un nume inventat)

PS. Se poate gasi totusi administratorul revistei online...

Draghici spunea...

Scuze tuturor!
Redactia Art-Emis.ro - vezi https://art-emis.ro/redactie.html !

PS. Totusi nu sunt date de contact: telefon, adresa, ... In fine...

Draghici spunea...

Lista autorilor care semneaza articole la art-emis.ro incepe cu Ion Antonescu si se termina cu ... ghici? Marin Neacsu.
Lista este semnificativa pentru mine.


PS. Am sapat destul.