Un produs Blogger.

joi, decembrie 17, 2020

Decizia CCR care fixează pensiile militare în rândul pensiilor reglementate prin legi speciale.

98 comments

 



DECIZIA nr. 900
din 15 decembrie 2020 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal

A si fost publicată pe site-ul CCR în 3 zile după pronunțare, semn că soluția fusese luată de mult timp, CCR rezervându-și dreptul s-o comunice după alegeri.

Noroc cu motivele extrinseci de neconstitutuinalitate, altfel, exceptând pensiile de serviciu ale magistratilor, taxarea părții necontributive a pensiilor speciale nu ar fi fost nici discriminare și nici dublă impozitare.

Din lunga motivare prezint mai jos paragrafele referitoare la pensiile speciale și istoricul deciziilor CCR privind pensiile militare.

Altfel spus, dacă sunt mai atenți cum adoptă legile, în viitor, parlamentarii pot taxa pensiile speciale, mai puțin pensiile magistraților.


"109. Cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat, de principiu, că acestea se acordă unor categorii socioprofesionale supuse unui statut special, respectiv persoanelor care în virtutea profesiei, meseriei, ocupaţiei sau calificării îşi formează o carieră profesională în acel domeniu de activitate şi sunt nevoite să se supună unor exigenţe inerente carierei profesionale asumate atât pe plan profesional, cât şi personal (a se vedea Decizia nr.22 din 20 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.160 din 2 martie 2016). Relevante sunt Deciziile nr.871 și nr.873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.433 din 28 iunie 2010, în care Curtea s-a pronunțat a priori asupra constituționalității unei legi prin care pensiile stabilite pe baza legislaţiei speciale se tranformau în pensii din sistemul public de pensii. Curtea a constatat că „pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, şi anume: pensia contributivă şi un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăşeşte acest cuantum se suportă din bugetul de stat [...]. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat [...]”. Făcând trimitere la Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, în care s-a statuat că pensia de serviciu constituie „o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale”, Curtea reține că „suplimentul” constituie, de fapt, „această compensaţie parţială”, pentru că „diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment. Acordarea acestui supliment, aşa cum se poate desprinde şi din decizia mai sus amintită, a urmărit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socioprofesionale supuse unui statut special. Această compensaţie, neavând ca temei contribuţia la sistemul de asigurări sociale, ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu se subsumează dreptului constituţional la pensie, ca element constitutiv al acestuia”. 

110. Curtea a observat că „dispoziţiile art.47 alin.(2) din Constituţie se referă distinct la dreptul la pensie faţă de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează. Prin urmare, în ceea ce priveşte aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcţie de politica socială şi fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum şi asupra cuantumului şi condiţiilor de acordare. Se poate spune că, faţă de acestea, Constituţia instituie mai degrabă o obligaţie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres. Ca atare, având în vedere condiţionarea posibilităţii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, aşa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul că acestor prestaţii ale statului nu li se opune contribuţia asiguratului la fondul din care se acordă aceste drepturi, precum şi caracterul succesiv al acestor prestaţii, dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligaţie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept câştigat reprezentând doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări şi asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispoziţiilor art.15 alin.(2) din Constituţie”. 

111. Pe de altă parte, având în vedere că pensiile speciale „nu reprezintă un privilegiu, ci au o justificare obiectivă şi raţională”, Curtea a considerat că „acestea pot fi eliminate doar dacă există o raţiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel al asigurărilor sociale de stat. Astfel, această măsură nu poate fi considerată ca fiind arbitrară; de asemenea, Curtea urmează a observa că măsura nu impune o sarcină excesivă asupra destinatarilor ei, ea aplicându-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferenţieri procentuale pentru diversele categorii cărora i se adresează pentru a nu determina ca una sau alta să suporte mai mult sau mai puţin măsura de reducere a venitului obţinut dintr-o atare pensie”. 

112. Analizând criticile în raport cu dispoziţiile art.44 din Constituţie şi cu prevederile art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor 28 fundamentale, Curtea a constatat că „partea necontributivă a pensiei de serviciu, chiar dacă poate fi încadrată, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o art.1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în noţiunea de «bun», ea reprezintă totuşi, din această perspectivă, un drept câştigat numai cu privire la prestaţiile de asigurări sociale realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificaţia exproprierii”. Prin prisma celor statuate, Curtea a apreciat că dispoziţiile art.53 din Constituție „sunt lipsite de relevanţă, întrucât dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat”, prin urmare „dispoziţiile legii criticate nu restrâng dreptul la pensie, ca drept fundamental prevăzut la art.47 alin.(2) din Constituţie, ci prevăd recalcularea pensiilor de serviciu, prin algoritmul utilizat de Legea nr.19/2000, cuantumul rezultat fiind mult mai mic, ceea ce conduce astfel la eliminarea pensiei de serviciu, sub aspectul cuantumului acesteia. Or, legiuitorul este în măsură să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului, dar, evident, cu respectarea şi a celorlalte prevederi sau principii constituţionale”. 

113. Prin Decizia nr.1.283 din 29 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, Curtea a observat că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, spre exemplu, în Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunţată în Cauza Munoz Diaz împotriva Spaniei, paragraful44, respectiv Hotărârea din 31 mai 2011, pronunţată în Cauza Maggio şi alţii împotriva Italiei, paragraful 55, a reiterat jurisprudenţa sa cu privire la faptul că drepturile decurgând din sistemul de asigurări sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art.1 din Protocolul adiţional la Convenţie, dar acest lucru nu înseamnă că implică un drept la dobândirea proprietăţii sau la o pensie într-un anumit cuantum (a se vedea, în acelaşi sens, şi Hotărârea din 12 octombrie 2004, pronunţată în Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei, paragraful39, respectiv Hotărârea din 28 septembrie 2004, pronunţată în Cauza Kopecky împotriva Slovaciei, paragraful35). Totodată, prin Decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 7 februarie 2012, pronunţată în Cauzele conexate nr.45.312/11, nr.45.581/11, nr.45.583/11, 45.587/11 şi nr.45.588/11 - Ana Maria Frimu, Judita Vilma Timar, Edita Tanko, Marta Molnar şi Lucia Gheţu împotriva României (paragrafele40-48), s-a arătat că integrarea pensiilor de serviciu în sistemul general de pensii, chiar dacă acest lucru presupune o diminuare a cuantumului pensiei acordate cu 70%, nu aduce atingere art.1 din Protocolul adiţional la Convenţie. 

114. De asemenea, Curtea a reţinut că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare ale statului. Astfel, este la aprecierea legiuitorului reglementarea condiţiilor şi a criteriilor necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o categorie de pensie sau alta, cu condiţia de a nu încălca exigenţele constituţionale şi de a respecta o condiţie de rezonabilitate în stabilirea condiţiilor de pensionare - est modus in rebus (a se vedea, în acest sens, Decizia nr.820 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.39 din 18 ianuarie 2007, şi Decizia nr.680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.566 din 9 august 2012). Curtea a statuat că, în considerarea situaţiei specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferenţiate atât prin condiţii şi criterii de acordare derogatorii, cât şi printr-un mod de calcul şi cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr.684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.177 din 23 februarie 2006, Decizia nr.455 din 30 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.539 din 22 iunie 2006, sau Decizia nr.119 din 15 februarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.252 din 16 aprilie 2007). 

115. În fine, prin Decizia nr.784 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.349 din 7 mai 2019, Curtea a conchis că „atât instituirea, cât şi suprimarea, prin intermediul unor legi cu regim special, a pensiilor de serviciu pentru anumite categorii de beneficiari sunt conforme cu dispoziţiile Constituţiei”. 

116. În concluzie, cu privire la regimul juridic al pensiilor reglementate prin legi speciale, Curtea a lăsat o marjă de apreciere mai largă legiuitorului, stabilind că (i) pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, (ii) sunt instituite în considerarea statutului categoriei profesionale căreia i se acordă, (iii) odată acordate, legiuitorul trebuie să prezinte rațiuni suficient de puternice care să justifice eliminarea lor, (iv) acordarea suplimentului suportat din bugetul de stat ţine de politica statului în domeniul asigurărilor sociale şi nu cade în sfera de protecție constituțională a dreptului la pensie și a dreptului de proprietate și, în fine (v) legiuitorul este liber să acorde, să modifice sau să suprime componenta suplimentară a pensiei de serviciu, în funcţie de posibilităţile financiare ale statului. 

117. În ceea ce priveşte raţiunea instituirii pensiilor militare, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, precitată, că „pensia de serviciu pentru militari, 29 prevăzută de Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în [...] rândul cadrelor militare permanente”, „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii”. Curtea a reținut că specificul activităţii militarilor le impune acestora „obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifică în mod obiectiv şi rezonabil o diferenţiere a regimului juridic de pensionare faţă de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigenţe, restricţii şi riscuri”. Ulterior, potrivit dispoziţiilor art.1 lit.a) şi b) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 30 iunie 2010, pensiile militare de stat, precum şi pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor au devenit pensii în înţelesul Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, abrogată la data de 1 ianuarie 2011 prin Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Suprimarea regimului distinct al pensiilor militare și integrarea acestora în sistemul public de pensii s-au realizat prin recalcularea lor impusă prin dispoziţiile art.3 alin.(1) din Legea nr.119/2010. Curtea Constituţională a respins, într-un un număr semnificativ de decizii, criticile ridicate împotriva acestor măsuri, atât în cadrul realizării controlului a priori de constituţionalitate (Deciziile nr.871 și nr.873 din 25 iunie 2010, precitate), cât şi ulterior, prin respingerea excepţiilor de neconstituţionalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr.1.051 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.90 din 12 februarie 2013, Decizia nr.327 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.546 din 29 august 2013). Curtea a statuat că dreptul la pensie vizează pensia obţinută în sistemul general de pensionare, neexistând un drept constituţional la pensie specială, deci la suplimentul financiar acordat de stat. 

118. De altfel, în cazul pensiilor militare, nu există componenta contributivă, întregul cuantum al pensiei speciale se plăteşte de la bugetul de stat. În acest sens, în Decizia nr.456 din 16 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.792 din 30 octombrie 2014, a invocat jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, prin Decizia din 15 mai 2012, pronunțată în Cauza Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României, a statuat că diminuarea pensiilor militare de stat din România a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut prin Legea nr.263/2010 şi a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate (paragraful 16). De asemenea, Curtea europeană a subliniat faptul că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (paragraful 15). Având în vedere aceste considerente, Curtea de la Strasbourg a considerat că măsurile criticate de reclamanţi nu i-au determinat pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari (paragraful 20). 

119. Cu privire la distincția dintre statutul juridic al magistraților și cel al beneficiarilor de pensii militare, prin Decizia nr.42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.164 din 13 martie 2012, Curtea a statuat că „militarii, poliţiştii sau funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor nu au un statut constituţional şi legal similar magistraţilor, aceştia nebeneficiind de garanţiile de independenţă specifice magistraţilor”. Prin Decizia nr.192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.353 din 14 iunie 2013, Curtea a precizat că „este adevărat că, anterior, prin Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.72 din 18 februarie 2000, având în vedere asemănările dintre statutul magistraţilor şi al militarilor, a statuat că aceste categorii de persoane trebuie să fie supuse unui tratament identic sub aspectul acordării pensiei de serviciu. [...] În contextul în care 10 ani mai târziu, prin Legea nr.119/2010, legiuitorul a dispus însă eliminarea pensiilor de serviciu, instanţa de contencios constituţional a constatat că această măsură nu este neconstituţională, excepţie făcând situaţia când înseşi dispoziţiile Legii fundamentale reprezentau temeiul acordării acestui tip de pensie”. Or, Curtea a constatat că, „în ceea ce priveşte cadrele militare nu se pot reţine aceleaşi concluzii, simpla prevedere prin Constituţie a faptului că statutul acestora se stabileşte prin lege organică neechivalând unei reglementări la nivel constituţional a acestei materii”. 

120. Prin Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.556 din 27 iulie 2015, legiuitorul a reintrodus pensia militară, Curtea stabilind că „este un tip de pensie mai avantajos decât alte tipuri de pensii, acordate altor categorii profesionale, legiuitorul întemeindu-și această opțiune legislativă pe principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei” (Decizia nr.225 din 17 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.615 din 17 iulie 2018). „Simpla calitate de militar, 30 poliţist sau funcţionar public cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare ori desfăşurarea muncii în condiţiile pe care aceste profesii le presupun sau chiar în condiţii mai vătămătoare [...] nu sunt suficiente pentru a obţine dreptul la pensie militară de stat, esenţială fiind îndeplinirea cerinţelor de vârstă şi de vechime, prevăzute de lege. Aceste condiţionări decurg din însăşi esenţa dreptului la pensie de serviciu, care se acordă în considerarea faptului că, odată cu înaintarea în vârstă şi ca urmare a uzurii fizice şi psihice determinate de exercitarea activităţii profesionale o perioadă mai îndelungată, capacitatea persoanei de a munci se diminuează, impunând retragerea din viaţa profesională, iar statul compensează pierderea veniturilor provenite din remunerarea muncii prin acordarea dreptului la pensie” (Decizia nr.659 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.49 din 18 ianuarie 2019). 121. În concluzie, referitor la pensiile militare, reperele constituționale fixate de Curte coincid cu cele stabilite în privința pensiilor reglementate prin legi speciale, cu mențiunea că, în cazul pensiilor militare, nu există componentă contributivă a pensiei, întregul cuantum fiind suportat de la bugetul de stat.

98 de comentarii:

  1. OGRADA CU VATAFI, poreclita CCR, se exprima greoi la adresa ,,inferiorilor negrii'' de pe plantatiile de bumbac alb, si asta pentru ca fiind slugi cuiva sunt timorati ca s-ar rațoi stapanul la ei daca ar da decizii drepte! Șandramaua asta impuțită e ginita de tot mai mulți din societate sa puna capastrul pe ea, mai ales ca senilii de acolo, cu cate un hadicapat cu pensie de inv, au dat iama prin lucerna si rogozul de pe camp, si de aia li se mai zic ca bat campii! Ce sa explice o liota de senili, pe un cearceaf de cuvinte intortocheate, despre o categorie onorabila, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a investit-o, la superlativ, si cu avantajul pensiilor militare?

    RăspundețiȘtergere
  2. Către: Parlament al României / Legea Răspunderii Magistraților este o necesitate (Campanie inițiată de către doamna Marilena DINU în anul 2018, dar fără finalitate din partea politicienilor, poate VIITORUL Parlament al României va înțelege acest lucru).
    „Solicit Parlamentarilor Romani, Comisiilor Juridice ale Parlamentului, indiferent de culoarea politică sau partidul pe care il reprezintă, sa propuna proiectul, sa dezbata si sa aprobe o lege care să facă magistrații responsabili in toate modalitatile legale, nu numai patrimonial si selectiv, pentru deciziile lor.
    Legea răspunderii magistraților va restaura încrederea în sistemul de justiție și ne va alinia țărilor civilizate.”
    „Solicit ca noua Lege sa reglementeze responsabilitatea atat penala cat si patrimoniala a magistratilor care
    - interpreteaza subiectiv constient si cu vointa proprie o lege in favoarea unei parti,
    - constient sau din necunoastere a legii, a dosarului ... dau o solutie in contradictie cu legea,
    - admit documete dovedit anterior, in timpul procesului sau dupa proces! (sa aibe datoria ca daca exista indoieli sa ceara expertiza)
    - refuza sa ia in considerare sau ignora probe aflate la dosar
    Sa fie suspendati si cercetati magistratii ale caror solutii au fost contrazise de alte instante in mai mult de trei cazuri
    Sa fie suspendati magistratii ale caror solutii au fost desfiintate de instante internationale tip CEDO.
    Sa raspunda penal nu numai patrimonial magistratii care dau solutii gresite!”
    De ce este important ?
    „Acum din 26 martie 2018 prin modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în urma reexaminării acesteia potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 45 din 30 ianuarie 2018, si prin Art. 96. – (1) ”Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.
    Judecatorii si procurorii raspund patrimonial si doar in conditii practic imposibili de realizat.”
    „Societatea Romaneasca in ansamblul sau are nevoie de dreptate, de responsabilizarea tuturor categoriilor socio - profesionale referitor la deciziile pe care le iau.
    Magistratii prin imensa responsabilitate si putere asupra societatii TREBUIE SA RASPUNDA IN FATA LEGII PENTRU DECIZIILE LOR,
    MAGISTRATII NU POT FI DEASUPRA LEGII.
    Magistratii au puterea de a veghea la aplicarea corecta a legii si datoria de a decide daca legea a fost aplicata corect. De aceea ei trebuie sa stie ca sabia lui Damocles este si deasupra capului lor.
    Greselile JUDECATORILOR SI PROCURORILOR DISTRUG VIETI, CARIERE, FAMILII.
    O asemenea putere corupe, magistratii sunt oameni si ei trebuie sa raspunda ca toti ceilalti cetateni romani pentru deciziile lor.
    Mai mult decat oricare categorie socio - profesionala magistratii au o responsabilitate si o putere care trebuie corectata daca da rateuri.
    Corectia TREBUIE SA FIE LEGEA RASPUNDERII MAGISTRATILOR.”
    https://campaniamea.declic.ro/petitions/legaa-rapunderii-magistratilor-este-o-necesitate
    Până și Armata României a ajuns un rebut în fața lor (așa reiese din marea majoritate a deciziilor luate la adresa noastră, activi sau pensionari).


    RăspundețiȘtergere
  3. Cand CCR scrie 40 de pagini si ne trimite de la Ana la Caiafa, seamana a bataie de joc, doar Magistratii trebuie sa aiba pensii "speciale", ceilalti numai daca statul isi poate permite la un moment dat !
    Nu sunt convins ca noii parlamenrari, chiar juristi, vor intelege ceva din labirintul de explicatii din Decizia 900 !
    PS.Mai bine dau iar click pe videoclipul cu dansatoarea..:)).

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu cred ca mai exista categorie de pensionari care sa discute atât de mult și sa obțină atât de puțin. Faptul ca nici un participant militar la dezbaterile din comisiile parlamentare, nu vorbește clar despre esentialul vieții militare și anume privarea de libertate, ne remunerata nicicând la cuantumul compensatoriu necesar, denota ca foarte putini dintre noi, mai precis cei de la eșaloanele mici au suportat aceasta crunta privațiune,remarca făcută cândva și de cunoscutul analist politic Cosmin Gușă. Altfel nu se explica inconștiența și ușurința cu care fostul șef al Statului Major General, un general de aviație, spunea reporterului tvr stupefiat de de grozăvia gogomăniei, ca privațiunea serviciului sau militar a fost ca a trebuit sa meargă la academia militara. Cam aceeași atitudine o vezi pe la foarte mulți cuvantatori rezervisti, care vorbesc de cu totul alte lucruri decât privarea de libertate ca esență a privațiuni lor militare, fapt care iarăși întărește concluzia ca nu au trăit asa ceva. Netraind asa ceva, ei nu considera necesar a revendica o pensie compensatorie în principal a libertății pierdute ci revendica doctorate, oscaruri, titluri, apartenenta la uniuni ale compozitorilor, scriitorilor, istorivilor și alte nazdravanii care numai pierderea libertății neplătite nu reflecta. Pana și badea Gheorghe care te numea APV-ist înțelegea asta, numai generalul sau colonelul din asociațiile rezervistilor, nu. Odată nu l-am auzit pe D-l Dogaru Balaceanu sau Gropan vorbind despre asa ceva. Oare de ce?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Domnule unknown, pentru că toată viața s-au considerat boieri și nu comandanți iar când au ieșit la pensie au crezut că pot da ordine ca și-n viața anterioară (de ostaș), nu au înțeles că uneori în fața politrucului prost și încrezut până în măduva oaselor trebuie să stai și cu capul plecat până obținii ceea ce dorești după care puți să-l bagi unde vrei. Însă nu, dânșii sunt obișnuiți probabil ca la Curtea boierească: Poftesc să mi se aducă, pogftesc să mi se facă, etc.

      Ștergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    2. Multe pensii militare, dacă s-ar recalcula pe L 263.ar avea un cuantum contributiv mai mare decât al actualei pensii militare. Maoi ales cele care după recalcularea din 2016 păstrează cuantumul contributiv din 2015 indexat până astăzi.

      Tocmai de aceea se feresc unii ca pensiile militare să fie calculate asemănator cu pensiile magistraților, cu relevarea separata a cuantumului contributiv si al celui necontributiv.

      Ștergere
    3. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  6. UNKNOWN:..no comment..!!
    ..🧠+👍+👏+🤝+🙏..!

    RăspundețiȘtergere
  7. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu un asemenea mod de gandire, cu sofisme si kiar minciuni, nici nu ma indoiesc de ce scoala economica romaneasca nu da inainte!....

      Ștergere
    2. Ar trebui sa-l rugam pe Cornel sa-i puna intre ochi Cuponul de pensie militara(1300 lei), cuantum mai mic decat pensia medie a civililor(1400 lei),..!
      Acest profesoras este un analfabet functional, nu intelege sensul de ,,Junta militara,,:
      ,,Junta militară sau simplu junta (nearticulat juntă, pronunțat /ˈhʊntə/; din spaniolă junta — consiliu, adunare) este un grup militar care controlează puterea în stat după ce a preluat-o cu forța,[1][2] în urma unei lovituri de stat,[3][4] și care, de regulă, exercită ulterior o dictatură militară pentru a menține puterea (uneori făcând uz de teroare).,,.

      Ștergere
    3. Cristian Paun,un mancator de rahat ca multi altii.Vor manca rahat in continuare ,ptr.ca nu are cine sa le inchida gura.Se mananca rahat la adresa noastra la toate televiziunile si cei care ar trebui sa faca ceva in acest sens continua sa taie frunze la caini.Ma uit si la Ciomag al nostru(nu-i mai spun Maciuca ptr.ca nu merita),vede si aude atatea dar nu ia atitudine.Carpa de militar.Acum isi cere scuze ptr.1989.Scuze sa-si
      ceara cei care au gresit si daca este cazul sa plateasca,dar cei care au fost de la inceput cu revolutionarii lui peste ,sa primeasca si ei macar o insigna un simbol ceva ,prin care sa se ateste ca au participat la revolutie.Ne-am riscat viata ptr.niste cretini ,am fost alaturi de ei si acuma gata.
      Tampenia cu Legea recunostiintei unde se arata ca noi eram la serviciu ,de aceea nu beneficiem de nimic,este o porcarie.
      Armata desi nu recunoaste nimeni ,este mai presus de orice institutie din ,tara.MILITARUL APARA SI PRESEDINTELE ,si biserica ,si pe medicul care demisioeaza cand i se ridica si pe profesorul care nu mai poate de stress,pe electricianul zugravul si minerul care uneori mai striga dupa un militar A.P.V-istule,pe politistul spagar si tot ce misca in tara asta.Nu mai spun de oamenii politici care sunt niste hahalere.Toti.Nu exista unul curat.In caz de razboi chiar si pentru lepre murim.

      Ștergere
    4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    5. Putea să presizeze numai punctul 3 și atât. Nu se mai supăra nici un militar.
      Dar dumnealui bate câmpii cu restul argumentelor.

      Ștergere
  8. Dacă azi mi s-ar recalcula pensia în plată(legea 223): contributiv,ea ar fi:(cu 20-25-30 de ani stagiu complet):
    cu 20 ani..=~6.400 lei
    cu 25 ani..=~5.100 lei
    cu 30 ani..=~4.200 lei
    calculate cu V.P.P.=1.442 lei,
    incluzând OMM: 20 %, primele 2: mai mari decât pensia în plată.!

    RăspundețiȘtergere
  9. Cred ca interpretati gresit problema contributivitatii.

    1. Dupa cum stiti, pana in 2001 nici unul dintre actualii pensionari civili nu au platit contributii in sensul actual.

    2. Statul, ca Angajator al militarilor sai a avut obligatia sa plateasca contributii sociale pt.acestia si le-a varsat la bugetul de stat.

    3. Actualmente militarii activi platesc contributii sociale care se varsa la bugetul de stat.

    4. Faptul ca pensiile militare se platesc integral de la bugetul de stat nu inseamna ca nu exista componenta contributiva.

    5. Decizia 900 a CCR ne face "cadoul" sa ne introduca oficial in categoria pensiilor speciale ceea ce implica obligatoriu urmarea modelului constitutiv al acestora:
    a} Partea contributiva conform legii generale a sistemului pensiilor publice

    b}Partea suplimentara, speciala, bonusul cuvenit si acordat de Stat pentru restrictiile de drepturi si libertati impuse de serviciul militar si pt.riscurile asumate.

    Mai mult, CCR indica si solutia de a acorda bonusul numai functie de anii lucrati ca militar.

    Cu stima,

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Solutia pentru a avea pensii contributive este ca pensia să fie calculata pentru intreaga cariera, nu numai in funcție de 6 luni alese.
      O parte din noi stim cum este, pentru că, timp de 5 ani, așa le-am avut calculate si am rămas cu acele pensii in plată si după aplicarea celei mai proaste legi a pensiilor militare, potrivit căreia peste 70$% au primit un cuantum mai mic prin recalculare.
      Mai bine se aproba varianta vârâtă de Dogaru în Parlament, adică fără recalculare.

      Ștergere
  10. Bună ziua,
    Cineva care a executat Serviciul de Luptă 28 de ani, beneficiază de prevederile Legii 168/2020?. În art. 2 din lege coroborat cu Normele de aplicare se spune clar ca,, misiuni cu grad ridicat de pericol - SLP asa cum este definit în regulamente. Mai mult art. 2 din lege spune clar ca politia aeriana face parte din acțiuni militare. Pana acum exista titlul onorific de Veteran a um sunt asimilați toți la Veterani în teatrele de operații. Întreb acest lucru deoarece cei de la calitatea vieții au o interpretare personala și anume ca doar cei care au fost în teatre beneficiază de indemnizația aceea neta de 1000 lei. Poate cineva sa ma ajute cu un răspuns avizat și totodată argumentat. Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @SDC cei care au titlul de VETERAN, carnetul albastru dupa M-88 sunt ABROGATI, nu mai au scutirea aia de impozit anual de 50% pe cladiri si terenuri adica de vreo 100 lei / an. In schimb pensionarii mercenari(sanatosi) vor dobandi titlul de VETERAN IN TEATRELE DE OPERATII si vor primi 1000 lei/luna(deci de 120 de ori mai mult decat aveam noi) si ,de asemeni, vor primi carnete rosii.
      Noua celor vechi, comunisti nenorociti ,patria ne recunoaste meritele doar teoretic si ne ureaza iesirea de urgenta din sistem ,pe cale naturala dar impinsi pe scari si in fata trenului de catre ei! Sa nu mai pomenim de ranitii din teatrele sulii, aia sunt ridicati la rang de semizei, precum Hercule!
      Asta-i RRomanika de acuma, in asa hal a ajuns!

      Ștergere
  11. Cei mai mulți îl cunosc pe Marius Albin Marinescu sub renumele “Justițiarul”, gazetarul care a dat tot ce a fost necesar pentru a ține la lumină ADEVĂRUL atât de hulit la Sibiu!
    Albin a trecut la Domnul!

    ***A nu se uita ca Justițiarul a fost site-ul caruia i s-a aplicat CENZURA guvenarii KWI pe timpul Starii de Urgenta! Urgenta cui? ....a afacerilor veroase a clicii peneliste!

    RăspundețiȘtergere
  12. Membrii CC isi betoneaza statutul de pensionar cu tor felul de Decizii perimate, majoritatea pronuntate in perioada crizei economice de dupa 2009!!!! La fel si in cazul pensiilor militarilor, politistilor si pilitistilor de penitenciar, s-au reinterat decizii din aceiasi perioada, scopul fiind ca doar pensiile magistratilor sa nu fie impozitate sau taxate!!!!!Atat pensiile magistratilor, cat si a militarilor, politistilor si politistilor de penitenciare au la baza prevederi din legile speciale adoptate si ar fi trebuit ca sa faca o distictie clara intre o pensie de serviciu sau militara si o indemnizatie de ales local sau parlamentar, pentru ca acestia din urma nu au avut nici un raport de munca!!! Decizia 900/2020, adoptata in mod tendentios de CC, nu respecta principiul ca nimeni nu este mai presus de lege, fiind practic o norma de protejare a unui singure categorii profesionale, cea a magistratilor!!!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In cazul acesra sa fie restituite toate contributiile retinute la CAS si CASS

      Ștergere
    2. Magistratii au fost intotdeauna mai presus de lege.Ptr.muritorii de rand regulile sunt cu totul altele.Cel putin cei de la Curtea Constitutionala nu au pic de bun simt.Sunt milioane de pensii de 1.200 ,1.300 iar ei uitandu-se in ochii beneficiarilor acestora o tin sus sus tare ,ca pensiile lor de sute de milioane li se cuvin.Ati vazut probabil ca primesc doua sporuri care adunate dau in jur de 9.000 de lei.Nici unul dintre cei noua nu au vrut sa explice reporterului ptr.ce le primesc.Concluzia a fost ca asa prevede legea.Atunci aceasta lege a lor trebuie abrogata si facuta alta, care sa oglindeasca intr-adevar efortul"superuman" pe care acestia il depun ptr."binele" tarii.
      Din ce a banguit unul dintre ei ,sunt foarte stressati atunci cand se intalnesc cu membrii Curtilor Constitutionale ,ale altor tari.Cel mai arogant dintre cei care au mai spus cate ceva a fost Moraru.Raspunsurile lui au scos la iveala un alt Iordache.Numai ca in afara de expresia:"Alta intrebare!" a folosit o alta.

      Ștergere
    3. Vio,
      Ei se consideră mai presus de lege pt că reprezintă Puterea Nr 3 in Stat! Nu plătesc nici contribuții pt sănătate!

      Ștergere
  13. CCR are puterea să hotărască asupra propriilor drepturi! Ei au dreptul la pensie contributiva plus o sumă din partea statului fiindcă au obligatia si garantia independentei! Pai militarii au obligatia sacrificiului suprem si a pastrarii secretului. Mie m-i se pare mai dur decat independenta magistratului. Să nu mai vorbim de sumele pe care le primesc magistratii si cele primite de militari.
    Se pare că există o luptă surdă intre magistrați si militari dar inegală. Se pare de asemenea că CCR nu are nici o jenă in a stabili pentru magistrati drepturi de-a dreptul stupide iar pentru militari chiar si anularea pensiilor dacă vrea muschiul unor psihopati!
    Asta înseamnă să ai la conducerea armatei generali de mucava , cacaciosi care-și văd doar interesul lor! Asta inseamna sa nu existe meseria de militar iar drepturile acestora să nu fie statuate in clar in Constitutie! Pentru că meseria de militar, politist, activ din informatii este singura care apără țara si democrația. Ar trebui militarii sa ii facă sa înțeleagă că ei magistrații nu sunt in fapt nici o putere in stat!

    RăspundețiȘtergere
  14. @Leon
    JUNTĂ [pr.: húntă] ~e f. (mai ales în țările latino-americane și în Spania) Guvern instalat în urma unei rebeliuni militare. /<sp. junta

    sursa: NODEX (2002) adăugată de siveco acțiuni

    RăspundețiȘtergere
  15. Va salut!
    Poate explica cineva de ce principiul "timpul guvernează actul" nu s-a respectat la întrarea în vigoare a L 263 /2010
    Nu trebuia sa rămână în plata cuantumul mai avantajos?
    Materialul expus mai sus, toate deciziile de pana acum ale C. C seamănă izbitor cu bataliile premergătoare confruntării finale
    Rămânem fără muniție,trebuie sa devenim o "forță" la nivel de rezervisti
    Profund imoral cei în activitate par sa nu înțeleagă noțiunea de camarad și de unitate
    Va mulțumesc!
    Giordano Bruno

    RăspundețiȘtergere
  16. pensiile consilierilor de la curte de conturi sunt asimilate judecatorilor. singura care a facut opinie separata si a mentionat in bine despre pensiile militarilor a fost doamna prof. univ. dr. Simina Tanasescu.Pot sa apreciez ca este singura dintre judacatorii de acolo care cunoaste statutul militarilor si Constitutia Romaniei.

    RăspundețiȘtergere
  17. Salutări tuturor!
    LA OBIECT... (folosesc și eu majuscule ca și alți colegi pentru că soft-ul d-lui HUHHU nu permite sublinieri sau marcări cu diverse culori a textelor cu ocazia postărilor).
    1. Oare jocul de scenă al lascivei blonde, bună și tare prin părțile esențiale, are ceva de-a face cu părțile esențiale din Decizie?!
    2. Apreciez aplecarea meticuloasă a d-lui HUHU de a ne sintetiza aspecte din Decizia C.C. nr.900/15.12.2020, inclusiv prin marcarea cu roșu a unor pasaje din Decizie care sunt de interes și pentru militari.
    „NOUĂ meșteri mari,...” au soluționat obiecția de neconstituționalitate prin decizia NOUĂ sute. Era de domeniul „teoriei conspirației”, apropo de cifra „9”, dacă ar fi fost soluționată obiecția de neconstituționalitate chiar înaintea celor două sesizări, adică în 19.09.2019, rezultatul fiind același.
    Având obiceiul de a citi prima dată dispozitivul unei hotărâri, era să cred că admisibilitatea a fost de 8 la 1, însă mi-am revenit în timp util când am constatat că, de fapt, nu era o OPINIE SEPARATĂ, ci o OPINIE CONCURENTĂ.
    Până la urmă, argumentarea Deciziei, „căptușită” cu multe considerente din decizii anterioare, este „în regulă” din punct de vedere juridic, nu și moral, dar asta-i altă problemă, cu mici scăpări pe ici pe acolo, prin punctele esențiale, în sensul că se poate da „apă la moară” (în sensul bun al cuvântului), chiar în sprijinul pensionarilor militari.
    Pentru că spațiul nu-mi permite, iată un extras din pct.109 al considerentelor Deciziei:
    „...Curtea reține că „SUPLIMENTUL” CONSTITUIE, DE FAPT, „ACEASTĂ COMPENSAŢIE PARŢIALĂ”, pentru că „diferenţierea existentă între o pensie specială şi una strict contributivă, sub aspectul cuantumului, O FACE ACEL SUPLIMENT.” (s.n.).
    Văzând argumentația de la pct.2.3.5. al OPINIEI CONCURENTE, „2.3.5. Pensiile militare sunt o excepție de la sistemul de drept comun în materie de asigurări sociale. În România, tradițional PENSIILE MILITARE DE STAT SUNT PLĂTITE NU DIN BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT, CI EXCLUSIV ȘI ÎN ÎNTREGIME DIN BUGETUL DE STAT (ACOLO UNDE SE VARSĂ ȘI CONTRIBUȚIILE SOCIALE ALE MILITARILOR). În acest caz statul nu realizează o politică socială, ci acționează în calitate de angajator. Din această perspectivă, regimul juridic al pensiilor militare de stat este cel mai apropiat de cel al unor pensii ocupaționale,...” (s.n.), ca și aprecierile corecte, de mai sus, ale d-lui Vasile Iosif, consider că trebuie să renunțăm de a ne mai bate noi cuie în talpă și să achiesăm la concluzia că toți am fost CONTRIBUTORI, personal sau prin depunerile făcute de angajator.
    În aceste circumstanțe, putem constata situația multor pensionari militari care, și FĂRĂ ACEL SUPLIMENT”, au pensii mai mari strict pe CONTRIBUTIVITATE (Legea nr.263/2010) decât pe CONTIBUTIVITATE + SUPLIMENT (Legea nr.223/2015). În acest caz rezultă că pentru mulți pensionari militari, INTRODUCEREA FORȚATĂ ÎNTR-O LEGE NOUĂ, FĂRĂ POSIBILITATEA DE OPȚIUNE, constituie un abuz din partea Statului care se îmbogățește fără justă cauză pe seama unor pensionari militari.
    Nu am o afinitate pentru o lege sau alta pentru că pe ambele acte normative pensia subsemnatului este relativ egală, cu o mică diferență în favoarea Legii nr.263/2010, însă este clar că suntem deposedați de drepturi bănești prin abuzul legii. Poate vom dezbate mai detaliat, cândva, și modul NESIMȚIT în care Statul ia de la noi și dă la alții.

    RăspundețiȘtergere
  18. Huhu,
    CCR ne spune că doar pensiile (acestea sunt tot venituri) magistratilor sunt aparate de Constituție!
    Să cad din picioare...
    Măi, kiar așa să fie, sau tragem de elastic, nenea Dorneanul?

    RăspundețiȘtergere
  19. Mergeți..unii dintre d-voastră pe un drum greșit când criticați de altfel =justificat = pe tovarășii de la CCR..!
    EROAREA s-voastră e că nu vedeți adevăratul vinovat: politicienii = care au "inventat"..CCR-ul=AȘA =cum este: cu: structura sa, atribuțiile sale,"drepturile" absolute conferite prin "constituția" și legile = LOR, imunitatea absolută,..etc. = ei fiind,de fapt,"membrii" de partid cu interese:ale lor= personale și ale partidului care i-a "emanat"..!
    Ăsta fiind contextul=specific unei țări care e..ORICE,..numai STAT DE DREPT = NU ESTE.!,nimeni dintre oamenii onești nu se poate aștepta la corectitudine.. și..justiție socială..!

    RăspundețiȘtergere
  20. Si cum ramane cu prevderea aceea initiala a magistratilor - ca nu se pot diferentia de militari?

    RăspundețiȘtergere
  21. Off topic,
    Ma intreb poate ca multi alti pensionari militari,noi ...astia care le-am dat puterea in mana acestor nenorociti,nu am participat la actiuni militare desfasurate pe teritoriul tarii incepand cu decembrie 1989? Nu am purtat tot timpul asupra noastra armament si munitie letala,pe timpul efectuarii serviciului? Am actionat pe timpul ALARMEI DE LUPTA.Membrii familiei noastre si noi insine nu am fost stressati? Daca Ceausescu ramanea im viata ,nu am fi fost executati pe loc toti cei care am fraternizat cu populatia civila razvratita?Cand am ales sa-i sustinem ,pedeapsa capitala plana asupra noastra.Acum vine Mutu' si trupa de soc din M.Ap.N.si ne pun din nou la zid.Pe unde mama dracu' umbla alde Rosu &Co in dec.'89. Au indeplinit misiuni prin birouri si multi care ne-o trag nici nu erau poate militari la acea ora.
    Grijania mamii lor de cioflingari!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Alex, raționamentul dumitale are o defecțiune...
      Citez: "Daca Ceausescu ramanea im viata ,nu am fi fost executati pe loc toti cei care am fraternizat cu populatia civila razvratita?"
      Armata a fraternizat cu totul. Miliția, la fel. Securitatea, la fel.
      Cine să te mai împuște, domnule? Ceaușescu personal? El cu mistreții avea treabă dar și ăia erau îndopați cu țuică pentru a fi mai ușor de ochit.

      Ștergere
  22. Toata argumentatia CCR este complet falsa, daca ar exista o autoritate care sa-i intrebe pe ce se bazeaza afirmatia referitoare la categorie socioprofesionala, ocupatie, meserie, etc. cand vorbesc despre militari, probabil ar obtine de la ei aceleasi interjectii pe care le scoate Ciuca cand tine discursuri. Ar fi la fel de interesant cum explica faptul ca un functionar public este considerat militar.
    Trebuie sa repet, obligatoriu, in prima faza ocupatia de militar trebuie recunoscuta si in Romania, ca in toate tarile alealalte, in felul asta CCR nu ar mai fi atata de dezinvolta in argumentatii si nici nu ar mai folosi termenul de militar ca draperia groasa dupa care se ascund cand intreaba cineve de ei. Evident ca este imposibil, in spatele acestei draperii se ascund muuuulte alte "categorii socioprofesionale" cu muuuulta influenta, deci luati-va gandul.

    RăspundețiȘtergere
  23. Pe mine ma framanta mai mult ca la 1 ianuarie pensia mea va fi indexata cu rata inflatiei, sa fiu si eu protejat partial de scaderea puterii de cumparare, ca orice cetatean al republicii, din pacate eu fiind pensionar special, asa zice CCR, voi avea un tratament special si mi se va confisca imediat ce imi va fi adaugata la pensie, ca asa a zis CC. Daca tot am fost obisnuit sa respect privatiunile vietii de militar acum doar nu o sa ma incurc de o parlita de indexare. Ma intreb oare cat de mult sunt dispusi mafiotii sa intinda coarda?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    2. Masoara-ti cuvintele. Daca ai ceva de spus fa-o cu argumente. Dispozitia CC iii e doar suspendata si nu ai nicio garantie ca instanta va decide altfel. Daca ramane in picioare si nu se modifica L223 in sensul ca potrivit art.30 nu se poate modifica compozitia bazei de calcul, cu procentul de indexare, atunci limitarea la 85% din baza de calcul va face exact ce am scris.

      Ștergere
  24. Ca tot am pomenit de rata inflatiei, am mai scris despre asta, este o ticalosie fara margini, poate doar o prostie fara margini, ambele ipoteze in procent de 50%. Dupa cum ii spune si numele este o RATA nu o CONSTANTA, este ABSTRACTA si se refera la devalorizarea monedei. Daca tot este o rata inseamna ca ea ar trebui sa se aplica periodic, in cazul pensiilor lunar, almintrelea isi pierde atributul de rata. E ca si cum ai urca cu autoturismul pe o panta pozitiva, cu o rata de crestere, lunga, si ai avea pretentia ca motorul sa aibe acelasi consum de-a lungul pantei ca in primii metri ai pantei.
    Daca o paine anul trecut costa 1 leu, rata inflatie la leu compenseaza devalorizarea monedei astfel ca anul urmator cu acelasi leu sa cumperi aceasi paine de 1 leu. Problema e ca painea anul urmator nu mai costa 1 leu, compensat de rata inflatiei, ci costa 1,2 lei, prin cresterea pretului si nu are legatura cu evolutia monedei si rata inflatiei.

    RăspundețiȘtergere
  25. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se "coace" la Comisii si se adopta in Plen..!
      OuG 59/2017 are raport de Respingere din Februarie 2020 si inca NU este votat in CD..!

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
  26. Noul guvern va acțoina mai mult prin ordonanțe. îele intră imediat in vigoare . Sesizarea CCR nu suspendă aplicarea ordonanțelor.

    RăspundețiȘtergere
  27. Domnilor!
    Uităm prea ușor, văzând postarea de mai sus a d-lui @einstein și completând-o, că prin art.59 din Legea nr.223/2015 nemodificată „ (1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuala a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reala a câştigului salarial mediu brut realizat. (2) INDICATORII PREVĂZUŢI LA ALIN.(1) SUNT CEI DEFINITIVI, CUNOSCUŢI ÎN ANUL CURENT PENTRU ANUL CALENDARISTIC ANTERIOR, comunicaţi de Institutul Naţional de Statistica” iar ulterior ce a gândit legiuitorul, abuziv, adică de ce să le indexăm pensiile cu rata inflației din anul anterior, când putem să le-a dăm din URMĂ CU DOI ANI, motivând parșiv că la 01 ianuarie nu se cunoaște rata inflației din anul precedent. Zău politrucilor! Păi puteam aștepta până la 01 aprilie (obligația INS-lui fiind de a comunica rata inflației până la data de 31 martie pentru anul anterior) și să ne dea rata inflației din anul anterior la pensia din aprilie a.c., cu diferențele cuvenite din trimestrul I, nu din urmă cu doi ani.
    Ideal ar fi, cum spunea d-l @einstein, să ne acopere pierderea puterii de cumpărare de la o lună la alta și nu după un an sau după 2 ani (cei decedați între timp o primesc post-mortem?!).
    PORPUNERE pentru noul legislativ: pentru a înlătura orice discriminare între beneficiarii pensiilor speciale / de serviciu propun să se calculeze/recalculeze/actualizeze pensiile tuturor acestor categorii de pensionari luând ca bază algoritmul de calcul folosit pentru pensiile magistraților, cu modificările prealabile ale actelor normative care stabilesc pensiile celor care nu sunt magistrați pentru că, nu-i așa, toți am lucrat (vorba vine) în condiții similare de stres, pericol etc. sau cum spunea motivarea din Decizia nr.20 din 2 februarie 2000, că „pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr.214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi a formării unei cariere în [...] rândul cadrelor militare permanente”, „nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii”.
    Dacă se vrea este simplu, dacă nu, numai „bărbi” și promisiuni.

    RăspundețiȘtergere
  28. Bună ziua,
    Domnule admin. as dori, dacă se poate sa aflu și părerea dvs. despre cine beneficiază/sau nu de prevederile Legii 168/2020. Sunt drepturi prevazute în lege(art. 12) pe care cei de la calitatea vieții nu vor sa le aplice, din februarie 2021 celor care au executat serviciul de lupta. Pentru ei co teaza doar cei ce au fost în TO, cu toate ca, ma repet în dispozițiile finale ale legii spune clar ca titlul onorific de veteran se asimilează cu veteran în TO, dacă se îndeplinesc condițiile art. 4. În sensul art. 2, politia aeriana, garda cu nave sunt încadrate în actiunimilitsre. Mulțumesc

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. După ce instituțiile militare publică normele de aplicare a legii.

      Ștergere
  29. Prin decizia CCR, sistemul de pensii militare a fost desfiintat de facto. Pensiile aflate in plata au devenit vulnerabile la orice forma de impozitare, nu mai exista nicio protectie juridica a acestora. Revenirea la conditiile legii 263/2010 si reintegrarea in sistemul public trebuie sa ramana singurul nostru obiectiv, pentru a proteja macar ce s-a obtinut pana acum. Trebuie sa ne asezam la masa negocierilor cu decidentul politic si sa cerem noi integrarea pensiilor militare in sistemul public, oferind astfel si factorului politic o explicatie facila pe care s-o prezinte societatii. Nu se mai poate obtine nimic in termenii actualei Constitutii, pentru generatia noastra lupta se opreste aici.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Toate deciziile CCR si CEDO de după 2010 au statuat că intreg cuantumul pensiei militare nu este un drept câștigat, nefiind după modul de calcul ccuantum contributiv.
      Pe acest blog găsiți acest avertisment în toată perioada anterioară adoptării L 223/2015, dar atunci peste 80% dintre pensionarii militari câstigaseră serios pe L 119/2010 și L 263/2010 si nu mai erau interesați de subiect. Doar minoritatea disponibilizată a fost gălăgioasă și a forțat mâna lui Ponta ca să supună adoptării proiectul elaborat în laboratoarele juridice ale MApN... încă din 2013.
      Ca să se mai treacă acum din nou la pensia contributivă nu este convenabil pentru actualii activi. Ar trebui să lucreze efectiv peste 25 ani în instituțiile militare.
      Actualizarea pensiilor militare va mai estompa zelul de trecere pe contributivitate. Vor scădea și diferențe actuale dintre pensiile celor cu funcții și grade similare...că vechimile mai contează doar pentru îndeplinirea condițiilor de pensionare și pentru numărul de gradații.

      Ștergere
    2. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    3. Ca să fie pensii ocupaționale ar trebui mai întâi ca actualele instituții militare să constituie fonduri de pensie ocupațională în care să vireze contribuțiile celor care doresc să aibă asemenea pensii.
      Or, noi nu știm ce fac în prezent instituțiile militare cu contribuțiile de 25% din soldele lunare pe care le rețin de la acti vi. După denumire CIBS ar trebui să se verse la bugetul de stat. Bugetul de stat nu poate fi considerat o pușculită din care să se plătească pensii ocupaționale care, intr-adevăr, nu sunt pensii de stat.

      Ștergere
    4. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    5. @M
      Te înșeli. Punctul de pensie lunar si anual este stabilit din salariul brut al angajatului împărțit la salariul mediu din perioadele respective. . Nu are nimic arbitrar.

      Ștergere
    6. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    7. @M
      Te rog să ai decența să nu te iei în clonț cu administratorul unui blog care scrie din 2013 despre cum se calculeza pensiile contributive.
      Ai pe blog întreaga istorie a pensiilor civile si militare de după anul 2010.
      Documentează-te din articolele scrise la etichetele Legea 119/2010 și L 263/2010. Sunt sute de articole !
      Blogul este o adevărată arhivă de documentare și pentru cei mai proaspeți pensionari militari.

      Ștergere
    8. VPP, sub Guvernul PSD a fost peste ce prevede Legea 263/2010,...sa vedem ce face guvernarea de Dreapta:
      Art.102.al.(5) ) "Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflației, la care se adaugă 45% din creșterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent"...!

      Ștergere
    9. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

      Ștergere
    10. Nu polemica ma deranjeaza ci tonul ei.

      Ștergere
    11. @M, hai sa incercam sa aflam Indexarea pensiilor civile de la 01.01.2021, cu datele cunoscute astazi:
      5163 lei/4162 lei = 24% x 45% = 10,8% + 3,8% = 14,6%, cf.L 263/2010.
      In programul de guvernare(proiect PNL) promit 8% < 14,6% ..!
      Probabil ca nici macar acesti 8% nu-i acorda !

      Ștergere
  30. Grupul care a lucrat la L223 incepand din 2002, lege care ,pe parcurs a incaput pe maini nepricepute si a ajuns intr-o forma cam jalnica in 2015, isi reia activitatea .
    Cei ce au propuneri pertinente si sustenabile sa scrie aici si eu o sa le preiau.
    Iata o idee de-a lui Huhurez pe care am notat-o ca fiind buna:
    -"Pentru trecerea la contributivitate" la militari sa fie alese 6 luni consecutive, sa se faca media punctajelor lunare apoi sa se inmulteasca cu numarul anilor din stagiul minim de cotizare care va fi la civili si acela sa fie totalulpunctajului pe toata perioada"

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate ai vrut să spui anul 2012.
      Modul Contributiv de calcul înseamă potrivit L 127/2019 adunarea punctajelor anuale din întreaga carieră militară, de la prima soldă de la angajare până la ultima.
      Pleci mai de vreme din armată... ai mai puține punctaje anuale de adunat. Așa se valorifică vechimea în sistemul public.

      Ștergere
    2. Legea 223 a fost fezandată de măcelarul șef maciulică cu slugile lui , zanfirache , luK , jiganu , scârbu + seond hand red & CO

      Ștergere
    3. Nu mai reluați voi nicio activitate.Ajunge cât ne-ați prostit,stop mașina și nici cotizații nu mai cereți căci le-ați umplut de sânge.Din atâția generali și colonei n-ați fost în stare să promovați un singur articol din prezentul blog.Puneți în aplicare art.60 propus pe pagină apoi mai vorbim.

      Ștergere
    4. @/ Tehnocraci...,alias Viurel MaKiSS...Tigri 2 .oi ..
      PTIU drace..dispareti.....caci ati aratat de ce sinteti in stare !
      Se vede si aici o incercare grosolana de a RASTALMACI ..spusele lu HUHU...

      Ștergere
    5. PLx-119 si ce a mai propus maretul..Ciuca...ESTE FOARTE BUN SI DECENT...!!
      Sa se reia ..si sa se APLICE URGENT..!
      Asta vrem ...

      Ștergere
  31. "arma" istorie vs arma infanterie.
    Ce-mi place de Mircică şi că-mi aminteşte de CV Tudor.
    http://sindicatulcmd.blogspot.com/
    Valuri , Valuri........

    RăspundețiȘtergere
  32. @Huhu, cand eram in activitate nu aveam nici zi nici noapte sau sarbatoare care sa -mi apartina.La doua noaptea veneau, sunau la usa si ne spuneau ca peste o jumatate de ora suntem asteptati la autobuz. la unitate ni se dadea misiunea si spuneau ca avem 45 minute sa facem calculele de navigatie, apoi o gustare rapida si control medical si la 6 sau 7 decolam spre o zona cu probleme grave, un incendiu, o explozie, inundatii , cutremur. Nu aveam Paste sau Craciun, faceam serviciul de lupta care consta in gr II si Gr III iar in aceste perioade se dubla.Deci in fiecare zi dintre acestea erau necesari 4 piloti, 2 tehnici de bord +echipele tehnice corespunzatoare, cam vreo 20 /zi. Acuma nu ni se mai recunoaste cu toate ca atunci noi asiguram si aparam fruntariile tarii nu ambitiile unei puteri straine care ne-ar garanta ...stelele de pe cer si ne-ar mulge mai ceva ca cezar tzapul lui.
    Tzivilul nu avea treaba, mergea la munca la ora 7 si la ora 15 gata , acasa, sarbatorile legale, sambetele, duminicile facea ce vroia , mergea unde vroia , daca era nevoie urgenta de el il rugau cu plata dubla, iar acuma noi sa fim la fel ca ei?
    Mare nedreptate , mare hotie si incalcarea unor principii internationale. de ce nu ne inspiram de la statele la care slugarim si ne ploconim ?

    RăspundețiȘtergere
  33. Nu 2012 Huhule, acest proiect isi are originile prin 1999 deoarece in 2006 s-au inspirat din ea si i-au dat acelasi numar cei din aviatia civila.Nu-ti pot da amanunte aici, in public dar daca vrei in privat it spun ce si cum si cu cine.

    RăspundețiȘtergere
  34. Dacã se avea in plan de cãtre vechiul guvern sã respecte paşii ce trebuiau urmati in nouã lege civilã a pensiilor, în septembie Punctul de Pen.trebuia crescut la 1750 lei,iar la anul 1875 lei.Dar acum PP este 1422 lei,se PRECONIZEAZA cã va mai creste între 8-10% anul viitor.
    Dacã se respectau etapele şi PP crestea cum am spus mai sus, atunci calculam VS,respectiv:
    1875:25=75 lei.
    Acum,PP=1422 lei:25=56,88 lei
    Nr.punctelor din întreaga activitate le inmultim cu 75,respectiv 56,88 şi ne dã cuantumul pensiei.
    Ex.100*75=7500 lei;100*56,88=5688 lei.
    Întrebarea este,se va mai respecta etapele prevãzute in legea civilã,pt.a se trece efectiv la aplicarea ei? Deja s-a rãmas in urmã cu 26%. Cred,cá existã douã posibilitati a guv.nou:
    -calculeaza cu actualul PP+cresterea de la anul;
    -modificã legea,ca pe 223 in 2015!?

    RăspundețiȘtergere
  35. "tehnocrat": dacă "tăceai"..din degete(vorba lui:dacă nu greșesc cumva: a lui BUREBISTA..) .. filozof rămâneai..!
    ..Ideea nu e "chiar" bună:(..ba e chiar rea..!=în siajul voinței guleratilor..!)
    ..un colonel, de ex.: cu vreo 3 puncte lunare, la stagiul minim de cotizare a unui civil: de 15 ani, rezultă un P.T.= 3×15=45 puncte..!..mult mai puțin decât are în prezent..!
    ..nu mai invoc grade mai mici ..care ar avea..pensii de..milogi/(ajutor social..!?)

    RăspundețiȘtergere
  36. @sanmnihaiule,tu ,daca taceai nu te mai consideram pros...tutz.
    Am zis media punctelor lunare (dintre cele 6) si tu ai zis 3, ok , dar '3" se va inmulti cu numarul anilor din stagiul minim de cotizare stabilit la "tzivil" (cam 25-30) si rezulta :
    3 x 25=75 nu 45( nu stiu de unde ai scos tu 15).
    Un subofiter ar avea cam 45 -60 punte (Ex x75=3775-4500 la care s-ar adauga OMM).
    Atata ai avea tu ca brancardier, dar ca Lt.col .precum ne vrajesti ai ajunge la 5625-6750+OMM
    As avea o rugaminte, daca stii ceva spune iar daca iti "base" mintea cate o aiureal spune-o doar prietenilor tai de bere calda de la birtul din coltul ulitei!

    RăspundețiȘtergere
  37. @cezar,tzap fara organe , sa stii ca legea 223, cea originala a fost pitrocita la Timisoara numai ca a fost preluata tarziu de catre trombonistii de pe Dambovita si miticii au zdrentuit-o si vlaguit-o!

    RăspundețiȘtergere
  38. ..și totuși: nu e clar cum 90 % din pensiile militare recalcula te pe legea 165/2011=OUG.1/2011 și mai ales pe legea 263/2010, (care avea prevederi prin care punctajul total scădea..față de cel din OUG.1)au "crescut",la o vârstă de pensionare de 55 de ani, deci cu un stagiu de activitate salarizată: relativ mai scurt,de max.30 de ani, dacă ajungeai la final de carieră..!, iar un lt.col. medic= nu avea,totuși,..veniturile lunare brute=mai mici=decât a 90 % din tre pensionarii aflați în plată în anii 2012..!,astfel încât pensia lui brută recalculată..și a altora asemenea..să scadă cu vreo 28 %..!!
    .."singura" problemă care făcea "diferența":..în defavoarea pensionarilor cărora li s-a tăiat pensia: probabil era.. aplicarea discriminatorie: în favoarea celor 80 % pensionari avantajați de recalculare: a H.G.-S.-01019..!cu majorarea discriminatorie a grupelor de muncă= NUMAI LA UNII PENSIONARI MILITARI=aflați în plată în 2012 ..!(?..și că cei:..discriminați: ..au fost..pe =LISTE NEGRE..!!?)
    Deci din totalul=afirmat=de vreo 80.000 de pensionari militari
    M.Ap.N.: la vreo 90 % =adică la
    72.000 = le-a crescut pensia militară prin recalculare,iar la vreo 10 %= 8.000 de pensionari militari:le-a scăzut pensia recalculată..!!( procentele au fost date de.."grăbiță"= în epocă..!!=prin 2012..)
    Probabilitatea ca cele afirmate mai sus să fie ADEVĂRATE..este de peste.."90 %"..,având în vedere că cel puțin în cazul MEDICILOR MILITARI..în epocă și până în prezent..=furtul= din soldele brute-bază de calcul și pensii: e clar ca lumina zilei.!

    RăspundețiȘtergere
  39. @Mihaita maica, te superi , nu te superi, uite d-aia nu mai ploua, dar te percep precum o baba schioapa si surda care intra si ea in hora. Cam asa arata comentariile tale, aiureli negandite si nerumegate!

    RăspundețiȘtergere
  40. tehnocrat:.ai "dat-o la intors": a-i scris(ai și uitat?):
    " STAGIUL MINIM": care este 15 ani..!!(citeste ANEXA 5 / legea 263/2010..!!)
    Deci calculul meu e conform datelor tale..!
    ..RESTUL:..fără rost.!
    ..și limbajul tău:..corectează - te..!(corect:..."A PRITOCI"..!)

    RăspundețiȘtergere
  41. P.S.:.."tehno..":
    1.TIMIȘOARA e un oraș mare,are străzi, nu ulițe,ca orășelul tău..!(..Aiud..?)..!care,altfel e un orășel frumos..!
    ..ardelenii sunt oameni mai "echilibrați",cu atât mai mult.. piloții.. de.."zburatoare"..!
    2..cândva,în CARANSEBEȘ:..am cunoscut câțiva piloți de la escadrila "de sus"..și știu că piloții de elicoptere sunt mai.."nebunatici",dar..în limita bunului simț..!
    3.nu știu ce pilot ai fost,dar acum ești mult prea superficial, neatent,citești și nu înțelegi.. ..!; pot întelege că dai semne de uzură..,dar măcar,..atunci: nu "te lua "..de alții pe care nu-i cunosti..!
    4.dacă ai fost pilot militar poate îți mai amintești că medicul din UM. de aviație avea cel puțin funcția de: MR.MEDIC, dacă nu chiar de:LT.COL.MEDIC..!
    5.te-ai "dumirit"..cum e cu greșeala ta..? = cu cei..15 ani și cele 45 de puncte rezultate ..??( poate ai "gândit" ceva.. dar AI SCRIS ALTCEVA..!!!)
    6...punctajul meu..contributiv (ne-actualizat) în 2016..e în jur de..61,xxxxx puncte..!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cam slabut,d-le Dr.

      Asta cu punctele obţinute in întreaga activitate,este oglinda,dacã pot spune aşa, a fiecãruia,
      deoarece se calculeaza raportul dintre Solda bruta avuta in fiecare luna şi
      S.Med.Anual/Ecnomie rezultand PL,PA,
      respectiv PMA.
      Pãrerea mea este cã a fost cea mai corectã stabilire a pensiei unui individ,cu o singura exceptie,aceia cã,PMA era impartit la Anul şi luna când erai nascut(Anexa 6 L.263),cu cât erai nascut mai târziu,cu atât erai taxat mai rãu, chiar dacã aveai aceiasi vechime.Prin asta era o discriminare evidenta,deoarece cel nãscut in 1950(un exemplu) vechime 35 ani (PMA:20),iar cel nãscut in 1970 vechime 35 ani(PMA:30).
      Bine,acum dupã legea 127,s-a reparat intr-un fel aceastã discriminare,dupã un altfel de calcul.Am aratat cum se procedeazà,nu numai eu,ci nu mai reiau,întrebarea pe care si-o pune fiecare beneficiar al legii este dacã se va mai aplica,dacã noua stapanire nu o va ciunti,ingheta etc,cum au fãcut cu legea noastrã 223.

      Ștergere
  42. P.S. 2:..tehno..:
    ..poate ai.."gândit"(.?.): "STAGIUL COMPLET de COTIZARE" ..și din "greșeală"..AI SCRIS: .."STAGIUL MINIM..de 25-30 de ani":ceea ce e chiar: GREȘIT..!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @Auzi vad ca te lipesti de om precum raia de caprele lui cezar, vezi-ti de Parkinsonul tau :
      tehnocrat
      sâmbătă, decembrie 19, 2020
      Erata "stagiul complet de cotizare" nu minim.

      Ștergere
    2. Don doftoor
      Nu.l jigni pe ciocoflender
      ..,,el a fost tractoorist pe MI.8
      ...locuieste in metropola galactica
      Hurziceni..unde cam toti bat in nicovala si sînt cam tuciurii
      ...din 2000...e gabor saf..peste stabor
      ..poseda un jaf de volvo..la mina a 5a..adus fara roti din Italy
      ..copertina din papura laminata
      🤣🤣🤣🤣😜😜😜😎😎😎

      Ștergere
  43. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă imi spui suma punctajelor anuale dintr-o decizie de pensie din perioada 2011-2015, îți spun exact ce pensie vei avea din sept 2021.

      Ștergere
  44. Gigi:
    principiul contributivității nu cred că e rău,în sine..!
    Toate legile apărute din 2000 încoace:19/2000, 263/2010, 165/2011=OUG.1/2011..și 127/2019
    sunt: în esența lor:aceeași lege 19/2000 ="recalculată"/"actuali zată"/"indexată".."RĂS-SUCITĂ" prin: "reglementări" ulterioare de rang inferior,având menirea de a MAI SCĂDEA CUANTUMUL.. grosului PENSIILOR PLĂTITE,conco mitent cu..CREȘTEREA CUANTUMULUI pensiilor,"indemnizațiilor".etc. ale unor favorizați ai "soartei"
    ..POLITICE,de..INTERESE JURIDICE ...etc.
    De ex.,ieri "au" zis la radio: că pensia brută medie în ROMÂNIA e de 1.450 de lei=~297 de €uro..!(când salariul mediu net = 3.200 de lei= 657 € ..??)
    ( cu care nu cred că vom intra în..zona Euro..în veci..!)

    RăspundețiȘtergere
  45. D-le Huhu nu stiu, eu fiind pensionat in 2016, doar cu aproximație, așa ca să știu la ce să mă aștept! Dar cred ca aș suporta penalizări pentru vârsta de 46 ani la ieșirea la pensie! 😁😁😁

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi cer scuze d-lui H,îmi permit sã raspund la aceastã întrebare.
      D.le,d-ta ai putea face singur un calcul pe legea contributatii folosind Programul d-lui Trofin.Asta presupune sã stii soldele/salariile de când te-ai angajat pânã în momentul când ai ieşit la pensie.
      Programul amintit,îţi va da: Punctajul lunar,p.anual,p.mediu anual.Dupa,împarti PMA la 30,cã banuiesc eu cã eşti nãscut dupã 1970.Daca nu,poţi verifica Anexa 6/legea 263/1910.Succes.
      Te vei convinge de ce am spus eu in comentarou de mai sus.

      Ștergere
    2. Cand s-a pensionat în 2016 trebuia să-i comunice și punctajul pe L 263/2015.

      Ștergere
  46. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. In 2016 era obligatoriu să-ți prezinte si calculul pe L263/2010 ca să poți să optezi conf art 122 din L 223/2015.
      Fiind neinformat, ai avut indredere în lenea celor de la financiar.

      Ștergere
    2. In perioada 2011-2015, am recomandat colegilor activi cu care m-am intersectat, sa-si stranga Adeverinte cu veniturile obtinute in activitate( solde, prime, premii, al 13 lea salariu, etc.) !
      Acelasi lucru ar trebui facut si in prezent, pentru ca nu se stie ce aduce ziua de maine..!

      Ștergere
    3. Domnule Leon, nu induceți lumea în eroare. Începând cu anul 2010 nu s-au mai dat nici prime, nici premii, nici al 13-lea salariu. Și atunci, ce rost aveau sfaturile dumneavoastră. În cel mai rău caz păstrau așa-zișii Fluturași, sau chiar solicitau la sfârșitul fiecărui an o adeverină cu veniturile realizate (doar solda pentru că pe celelalte le-au luat Boc / Băsescu).

      Ștergere
    4. @Viorel, pai pana in 2010 , Armata Romana nu mai avea cadre militare in activitate ??

      Ștergere
  47. Nivki:..conform legii 263..:la 2 ani interval,casa de pensii TREBUIA să dea angajatului asigurat, din oficiu,gratuit: stagiul de cotizare și punctajul total realizat..!; și acum poți cere CPS..:să-ți trimită informațiile acestea..!
    ..mai e o variantă: dacă ai FLUTURASII cu:veniturile lunare brute..:ai putea să-ți calculezi punctajele lunare!,e o operațiu ne destul de laborioasă..! care
    presupune să știi să calculezi și :% de grupe de muncă reali zate, și: % de pensie suplimentară..realizate( după caz).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa încerc prima varianta după sărbători să văd ce or să spună! Să vedem după instalarea noului guvern ce se va prefigura, poate că ar fi mai bine să trecem pe 263 sa scăpăm de deciziile CCR care ne tot spun că pensia noastră nu e un drept câștigat si poate fi ciuntită oricând!

      Ștergere