Un produs Blogger.

miercuri, iulie 14, 2021

Ce limbă vorbea Stefan cel Mare

28 comments

Jurnalistul George Damian a publicat un articol în care explică ce limbă vorbea Ștefan cel Mare. 


Istoricul Lucian Boia de la Bucureşti s-a declarat convins că Ştefan cel Mare vorbea moldoveneşte şi că „dacă i-am fi spus că e român, n-ar fi înţeles ce spunem”. Ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi ce limbă credea voievodul că vorbea? Sunt întrebări la care nu se poate răspunde simplu şi asta din mai multe motive.

Principala problemă este reprezentată de faptul că nu avem un text scris integral în limba populară vorbită în vremea lui Ştefan cel Mare. Cancelaria domnească redacta documentele ţării în limba slavonă, limba oficială a vremii. Nici acest lucru nu ar trebui să ne mire: în Europa occidentală contemporană cu voievodul Moldovei limba oficială era latina, deşi la sfârşitul veacului al XV-lea îşi făceau loc în cultura scrisă limbile popoarelor europene. Primul document în limba română păstrat până în zilele noastre este scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung, datată în anul 1521, la doar 17 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.

Eliminarea confuziilor


Problema ridicată de afirmaţia istoricului Lucian Boia este complicată suplimentar de planurile diferite pe care se poartă disputa asupra perechii român-moldovea. De multe ori este creată o confuzie (intenţionată sau nu): termenul de moldovean se poate referi la un cetăţean al statului medieval Moldova, locuitor al regiunii istorice Moldova din actuala Românie, cetăţean al Republicii Moldova sau poate desemna un individ care îşi asumă construcţia sovietică a unei identităţi etnice şi naţionale promovată de Uniunea Sovietică începând din anul 1924. Suprapunerea acestor planuri denotă rea-voinţă cu intenţii politice sau ignorarea surselor istorice. Când vorbim de identitatea etnică medievală a românilor ne izbim de alte complicaţii şi confuzii. Pentru perioadele vechi lipsesc documentele create de români, iar documentele scrise de români mai apoi sunt redactate sute de ani în limba slavonă sau limba latină. Mai mult, cei care scriau aceste documente nu o făceau pentru a ne lămuri nouă dilemele din ziua de azi – hârtia era scumpă şi ştiutorii de carte puţini, iar documentele scrise aveau scopuri practice (în general atestarea proprietăţilor). Nu putem decât să tragem cu ochiul printre perdelele istoriei şi să încercăm să bănuim cam cum gândeau strămoşii noştri acum 500 de ani.


Documentul polonez şi poreclele moldovenilor


În arhivele Poloniei este păstrat tratatul încheiat între Ştefan cel Mare şi regele Poloniei în anul 1485, tratat care poartă menţiunea „ex valahico in latinum versa est” - „a fost tradus din valahă în latină”. De ce au ales diecii polonezi să denumească „valahă” limba în care a fost redactat un tratat cu Ştefan cel Mare? Dacă voievodul Moldovei ar fi fost pătruns de o identitate moldovenească fermă ar fi trebui să fie folosită denominarea de „limbă moldovenească”. Polonezii contemporani cu Ştefan cel Mare cunoşteau destul de bine realităţile: moldovean se referea la identitatea politică, însă identitatea lingvistică şi etnică era „valahă” - sau mai bine zis românească, „valah” fiind numele dat românilor de străini. Ar trebui să încercăm să răspundem la întrebarea ce limbă vorbea Ştefan cel Mare şi contemporanii săi din Moldova medievală? Ce cuvinte foloseau şi conform căror reguli? Este greu de răspuns la această întrebare câtă vreme nu va fi descoperit un document din acele vremuri scris integral în limba vorbită de popor. Însă documentele de cancelarie ale lui Ştefan cel Mare, deşi sunt redactate în limba slavonă, conţin totuşi o serie de cuvinte în limba populară, transcrise cu alfabet chirilic. Avem astfel numeroase nume de sate şi locuri precum: Găureni, Poiana de la Pârâu, Galbeni, Miculeşti, Căcăceni, Deocheaţi, Toporăuţi, la Movile, Urdeşti, Uşiţa, Roşioara, Urseşti, Măzăreşti, prisaca Vrabia, Vultureşti, Cioreşti etc. Tot în documentele slavone apar numeroase nume de boieri, ale căror porecle ne furnizează o amplă colecţie de substantive folosite în limba populară din vremea lui Ştefan cel Mare: Lână Rugină, Petru Puiul, Giurgiu Blidarul, Ion Munteanu, Moişă Filosoful, Petru Oţelescul, Mândrea, Candrea fiul lui Greul, Creţu, Iuga Grasul, Zbierea pârcălab, Fătu, Marcu Bălaur, Vâlcu Purcelescul, Mihul Lungul, Giurgea Căcărează, Radul Cârlig, Ion Frunteş, Mihul Ciocan, Ivan Ciumalea, Urîta fiica Malei nepoata lui Giurgiu Piatră, Giurgiu Puţeanul etc. Avem astfel o serie de substantive comune pe care le înţelegem fără nici un fel de probleme la 500 de ani de la consemnarea lor în scris, plus o serie de elemente gramaticale precum declinarea substantivelor ceea ce mă îndreptăţeşte să spun că în cazul inventării unei maşini a timpului un moldovean din vremea lui Ştefan cel Mare s-ar înţelege fără probleme cu un oltean contemporan cu noi, mai ales în ceea ce priveşte lexicul de bază. Ştefan cel Mare vorbea româneşte – sau cel puţin s-ar fi înţeles cu un român – dar ce limbă credea el că vorbea? Tătarul şi legea românească La 8 februarie 1470 Ştefan cel Mare emitea în Suceava un document extrem de interesant, din care redau în rândurile următoare un fragment de interes pentru discuţia de faţă:

(...) am dat această carte a noastră tătarului şi robului nostru care au fugit de la noi şi din ţara noastră în Ţara leşească, anume Oană tătarul, şi copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi (...) iar de robie să fie iertat (...) aşa cum stau şi trăiesc în ţara noastră toţi românii după legea românească (...) şi să nu dea şi să nu plătească niciodată nimic după legea robilor şi a tătarilor, nici coloade, nici dare să nu plătească nici unui boier al său, la care va trăi atunci. Iar cine îi va pârî pentru orice faptă (...) ei să nu plătească nici o ajutorinţă mai mult, ci numai să plătească după legea românească, cum este legea românească, iar mai mult de aceasta să nu dea, ci să fie în ţara noastră după legea românească.

Fragmentul necesită câteva explicaţii suplimentare, dincolo de evidenţa eliberării unui rob tătar. În original, „legea românească” este redată prin „voloskîm zakonom”, dacă vrem să fim extrem de precişi „legea valahă”. Expresia nu este o confuzie sau o greşeală, este repetată în document de patru ori. Este un document intern, Ştefan cel Mare nu se adresa vreunui principe european căruia, pentru a nu-l zăpăci într-o epocă a geografiei precare, ar fi trebuit să-i vrobească de „Valahia Minor”. Fiind vorba de un document intern, Ştefan cel Mare (care se intitulează la început „domn al Moldovei”) ar fi putut folosi netulburat expresia „legea moldovenească” - însă a preferat „legea vlahă” sau „legea românească”. În cazul de faţă, când discutăm despre „legea românească” în opoziţie cu „legea robilor” şi „legea tătarilor” este vorba de setul de reguli (impozite, norme juridice) care se aplica unei anumite categorii sociale, categorie socială care se suprapunea unei identificări etnice – legea românilor (persoane libere) opusă legii tătarilor (persoane cu statut de robi). „Voloskîm zakonom” a lui Ştefan cel Mare de la 1470 aminteşte de „zakonom vlahom” a lui Ştefan Duşan care se aplica românilor de la sudul Dunării în anii 1334-1346, dar şi de „jus valahicum” din Transilvania, aflat în viogoare până târziu în secolul al XVIII – răspândirea şi comunitatea lingvistică a grupurilor cărora li se aplicau aceste norme jurdice îndreptăţindu-ne să folosim termenul de „legea românilor”.


Citeste mai mult: adev.ro/nnlszu

Autor: George Damian


28 de comentarii:

  1. Aici vorbim de fapt de dialect, nu de limba, cum se zice in subiect, caci pe platoul mioritico- danubiano- pontico -carpatin predominau cuvintele generale, cu caracter latin, insa in cele regionale predominau si se distingeau dialectele locale, si diferentele erau date de cui erau regiunile subordonate, care asimilau caractere din statele suverane, si chiar din tarile sau zonele cu care erau invecinat-riverane, ori se stie ca Moldavia a fost sub tutele sau influente turco tatare sau polone si la confuente cu cele slavono ruse care au schimonosit grav si radical accentul si dialectul local, dar baza ramanand la radacină vorbirea latină, de aceea putand sa vorbeasca cei din Valahia cu cei din Moldova, Dobrogea sau Transilvania, caci schimburile comerciale, transhumantele, casatoriile inter regionale si vecinatatile ,,statale'' au dat posibilitatile esentiale sa se mentina vâna din langua romana traiana, dar cu diferentierea cu accente individualiste si regionaliste incat, cu usurință si in timp lung, s-a creat un contur in mari linii a actualei limbi neaoș române, fara sa dispara in schimb accentele cu forme de sofism de regionalism, insa la modul sanatos si matasos, placut urechii frumos...

    RăspundețiȘtergere
  2. ..termenii de: "român","românește".. aplicați: ETNIEI și LIMBII vorbite/ scrise de etnicii principatelor care s-au unit în 1859 și au format STATUL unit care se va denumi și va
    fi recunoscută internațional sub numele de.."ROMÂNIA",s-au impus abia în sec.XIX..!
    Cu alte cuvinte: locuitorii.. principatelor române..vorbeau limba "VALAHĂ" =o limbă latină,.dar și cu mulți termeni..slavi..și de alte origini.
    "Țara ROMÂNEASCĂ" se numea VALAHIA, stat creat în stânga OLTULUI și devenit "independent" de..regatul UNGARIEI..prin anii 1300,..plătind ceva tribut acelui regat o perioada de timp..; la aceasta VALAHIE(din MUNTENIA..s-a întregit cu teritoriul din dreapta OLTULUI ( al voievodului LITOVOI..) care a recunoscut autori tatea VALAHIEI..create de BASARAB în stânga OLTULUI..!
    Aceasta Valahie și-a întins influen ța..până în MOLDOVA ÎNTREAGĂ, cuprinzând chiar și..NORDUL DUNĂRII:
    în BASARABIA..!( de unde și numele MOLDOVEI..dincolo de PRUT..!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Momentul creării Tării Romanești este legat de batalia de la Posada din anul 1330, când Basarab I l-a invins pe regele ungur Carol Robert de Anjou, in retragere din capitala Curtea de Arges spre Transilvania.
      Anul creării Moldovei ca formatiune statală este 1359, în teritoriul dintre Prut și Nistru.
      Domnitorii basarabeni din Tara Romănesca au avut in stapânire numai cele trei județe de la nord de Marea Neagră și Gurile Dunării, aflate in prezent in stăpânirea Ucrainei.
      In fapt, numai Bugeacul se numea Basarabia, nu intreg teritoriul dintre Prut și Nistru.
      Extinderea denumirii a avut loc la 1812 pentru a motiva anexarea la Rusia țaristă a intregului teritoriu dintre Prut si Nistru

      Ștergere
    2. ..dar teritoriul MOLDOVEI (actuale)din tre CARPAȚI..și PRUT ..erau prin anii 1352 sub SUZERANITATEA.. regatului HUNGARIEI, sub forma unei"mărci" condusă de DRAGOȘ.
      Regele HUNGARIEI, LUDOVIC I, în 20.03. 1360 le întărește lui DRAGOȘ și fiilor săi: stăpânirea a 6 sate românești din MARAMUREȘ=ca recompen să pt. serviciile și expedițiile întreprin se "mai ales pt. restaurarea țării noastre moldovene".
      ( citate din: "ISTORIA ROMÂNIEI ÎN DATE",ED.ENCICLOP.ROM.,1971).

      Ștergere
  3. Un raspuns adecvat si fundamentat poate oferi domnul colonel Mircea DOGARU...Eu, ca fara studii superioare de istorie pot spune doar atat:Vai,vai,vai si iarasi vai...Si afirmatiile astea apar ca din senin in timp ce preturile o iau razna,veniturile raman scriptic la fel,iar unul ne spune ca asa e in economia de piata...De ce nu ne spune si ca art.47 ,al.(1) din Constitutie e benevol? Ne asteapta vremuri cumplite...Vae victis

    RăspundețiȘtergere
  4. Prea multa filosofie pentru un lucru simplu. Nici lui Marco Polo nu i-ar fi trecut prin cap ca este italian sau ca vorbeste un dialect italian.
    Dun punct de vedere lingvistic (lingvistica fiind o stiinta si nu un forum de dat cu presupusul), indiferent ce probleme identitare si-au facut sau nu inaintasii nostri, lucrurile sunt foarte clare. Moldovenii, indiferent dintre ce granite actuale, au vorbit si vorbesc un subdialect al limbii romane. Cel moldovenesc. Eu ca ploiestean sau bucurestean vorbesc tot un subdialect, cel muntenesc (devenit in timp idiom al tuturor romanilor, dand mai exact normele asa-zisei limbi romane literare). Oltenii, transilvanenii vorbesc la randul lor, in mod traditional, alte subdialecte ale limbii romane.
    Toate subdialectele nord-dunarene ale limbii romane, deci de pe teritoriul Romaniei si catorva tari vecine, formeaza dialectul dacoroman al limbii romane.
    Cu foarte putini vorbitori in prezent, celelalte trei dialecte ale limbii romane sunt sud-dunarene. Aroman, meglenoroman si istroroman.
    Evident, din cauze lesne de inteles, privitoare in primul rand la influentele altor limbi datorate situarii geografice, diferentele intre dialecte sunt notabile la toate nivelurile - fonetic, morfo-sintactic si lexical. Adica ne intelegem destul de greu intre noi, daca nu conoastem amandoi limba romana literara sau o alta limba. Poate ati ascultat o melodie sau o poezie in aromana, din care mai mult ati dedus decat ati inteles. Si totusi, vorbim dialecte ale aceleiasi limbi.
    Diferntele dintre subdialectele noastre nord-dunarene (sau graiuri, cum li se mai spune) sunt insa derizorii, astfel ca, spre deosebire de vorbitorii altor limbi, nu exista probleme de intelegere intre vorbitorii situati in zone diametral-opuse, de genul moldoveni - banateni sau dobrogeni - maramureseni.
    Restul sunt baliverne scornite cu scopul de a ne invrajbi intre noi, romanii. Cu totii vorbim limba romana si... chiar mai mult decat atat :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacă în 1859, Unirea se făcea la Iași, lb. romana literară era moldoveneasca, nicidecum varianta din Valahia!

      Ștergere
  5. Lucian Boia?
    Cel decorat de altii! varful de lance al curentului minimalist daca nu defetist al istorie nationale?
    *Sunt documente care, referindu-se la Stefan si Moldova folosesc Dacia, ier termenul de vlahi/valahi era des folosit de carturari, atunci cand se refereau la etnicii din spatiul actual si nu numai!
    Domeniul este f restrictiv in sensul ca explicatiile tin de specialisti adevarati in istorie si lingvistica!
    *Vlahi este un exonim, o veche denumire a populațiilor romanizate din Europa Centrală și Răsăriteană, de o parte și de alta a Carpaților, Dunării și Prutului, anume românii, aromânii, meglenoromânii și istroromânii.[1] Această denumire provine din denumirea βλάχοι în limba greacă, care a dat și denumirile de воло́хи în rusă și oláh în maghiară. Mai recent a apărut neologismul „Valahi”, un calc lingvistic datorat înmulțirii traducerilor din lucrări în limbi străine (Walachen în germană, Valacchi în italiană, Vlachs sau Wallachians în engleză, Valaques în franceză, Valacos în spaniolă), de către traducători care nu cunoșteau forma românească „Vlahi”.[2]
    Vlahi a devenit și un "endonim" (autodefiniție) la Meglenoromâni sub forma Vlași. După crearea statului modern român, Vlahi devine denumirea preponderentă a aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor, pentru a-i deosebi de Români. Totodată, în domeniul istoriei, denumirea de Vlahi este adesea folosită pentru a-i desemna pe Români înainte, dar și după apariția statului modern român.

    Latinitatea Europei provine de la Imperiul roman: părțile occidentale au fost germanizate, cele din mijloc maghiarizate și numai cele din est (românii/vlahii) și sud și-au menținut latinitatea; supraviețuirea latinofonilor in zona dunăreană se datorează demografiei pozitive a insulelor latinofone din Transilvania și din Balcani; totuși insulele latinofone din Balcani sunt în pericol de dispariție[3]
    „Vatra străromână” a Vlahilor este controversată, fiindcă sursele nu-i menționează sub acest nume între romanizarea Traco-Geto-Dacilor și apariția cuvântului βλάχοι în scrierile cronicarului grec Ioan Skilițes din anul 976 apoi în „Compendiul” cronicarului bizantin Ghiorghios Kedrenos din sec. XI[4] (vezi istoria vlahilor de la sud de Dunăre). De fapt, populația romanofonă era, până atunci, și aidoma populației elenofone și albanofone, inclusă în denumirea generală de Ῥωμαίοι („Romei” în sensul de „Romani”) cuprinzând toți locuitorii băștinași din fosta „Romanie” (Ῥωμανία, adică Imperiul roman de răsărit).[5] Astfel Cassius Dio în „Istoria romană” (22,6) nu menționează „Vlahii” ci scrie: Dacii locuiesc pe ambele maluri ale Istrului, dar cei ce locuiesc dincoace de fluviu - lângǎ țara tribalilor - țin cu plata birurilor de Moesia și se numesc moesi, afară de cei așezați foarte aproape de tribali. Cei de dincolo poartă numele de daci, fie că sunt geți, fie cǎ sunt traci din neamul dacilor, care locuiau odinioarǎ în Munții Rodopi.

    Primele limbi romanice sunt atestate abia în perioada marilor migrații: franceza în 842 (Les serments de Strasbourg) și italiana în 960 (Carta capuana)[6] Latina populară a vlahilor si românilor s-a manifestat mai pregnant in secolul al X-lea, fiind strâns legată de menționarea vlahilor/românilor in cronici (Ibn al-Nadīm, Mutahhar al-Maqdisi, Cronica lui Nestor, Gesta Hungarorum). În decursul timpurilor, s-a folosit pentru populația latinofonă balcanică denumirile de daci, geți și apoi de vlahi.
    Acum, fiecare intelege cat vrea, ca de putut putem toti!

    *Concluzia: Nu puneti mare pret pe BOIA!

    RăspundețiȘtergere
  6. Prima atestare!
    Vlahii sînt menționați deja în timpul lui Iustinian, sec. VI, soldați și constructori la mănăstirea Sf. Ecaterina din Egipt.

    https://povestea-locurilor.ro/2018/07/18/manastirea-sf-ecaterina/

    https://ro.orthodoxwiki.org/Mănăstirea_Sfânta_Ecaterina_(Sinai,_Egipt)

    *Sub rezerva de inventar îi las spatiu de manevra istoricului si limbistului guvernarii actuale ca sa ne explice cum acrosau (el si vlahii lui) bombe la aeronava AN-2 si rakete Hellfire si Python!

    RăspundețiȘtergere
  7. SOC!!!
    ”Într-o mânăstire franciscană de pe una din insulele Croaţiei se află un document excepţional, care fixează prezenţa vlahilor pe coastele Mării Adriatice la anul 650, cu o mie de ani înainte de data avansată de istoriile oficiale. Şi nu e tot… –– Într-o mânăstire franciscană de pe una din insulele Croaţiei se află un document excepţional, care fixează prezenţa vlahilor pe coastele Mării Adriatice la anul 650, cu o mie de ani înainte de data avansată de istoriile oficiale. Şi nu e tot… ”
    Si domnul profesor a inserat succint o expunere a descoperii!
    APUD:

    https://ioncoja.ro/cea-mai-veche-atestare-a-vlahilor/

    http://arhiva.formula-as.ro/2014/1139/vlahii-de-pe-coastele-adriaticii-122/un-document-care-schimba-istoria-cronica-franciscana-de-pe-insula-rab-18399

    https://ro.pinterest.com/pin/713046553478719558/

    https://uzp.org.ro/8046/un-document-care-schimba-istoria/

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ..da,dar despre..2 vlahi de prin anii 650..se scrie că au jefuit o persoană..!

      Ștergere
  8. Ce fel de lume vine peste noi? de Cornel Nistorescu

    Cînd am citit povestea lui Dacian Cioloș, copil de milițian și nepot de general, ajuns să păzească acasă la Doina Cornea, am zis că necoptul soldat a avut ghinion și nu știa ce face și în ce a fost băgat. La 20 de ani, era mic și prost. Un fel de Emil Boc din satul vecin! Cînd am citit despre legăturile cu MISA, am ridicat din umeri. O fi adevărat, n-o fi adevărat, ce treabă am eu cu obsesiile omului! Cînd am citit despre nevasta lui, nepoată a unui mare politician francez și european, am ridicat din umeri. O fi adevărat, n-o fi adevărat? Valerie Cioloș cîntă frumos ca o vrabie tristă! Cînd am văzut că hipermediocrul și ștersul nisipiu Dacian Cioloș devine ministru al agriculturii iar m-am codit. O fi os de țăran și-o încerca să facă numai bine. Nenorocire! Nisipiul țărănuș din Sălaj a ajuns și comisar european ca la jongleriile de circ. Apoi, premier cu un mandat de mare dezastru și de dezamăgire totală. Apoi, președinte de partid și membru în Parlamentul European de unde conduce un grup mai mult francez decît românesc! Cioloș reînnoiește Europa așa cum betonez eu coada pufoasă a puiului de iepure!
    Lume nouă, învelită în principii ca morții în saci de plastic! O lume castrată intelectual cu lecturi de almanah și de Google, tatuată pe creier și pe brațe, pe buric și pe glezne, țipă din ambiții și întoarce toate valorile pe dos. Și pe cele morale și pe cele istorice și pe cele culturale! Manele, hip-hop, blugi rupți la genunchi și în cur și încălțări batjocoritoare pentru forma piciorului! O lume seacă, rea, fără poezie, fără preocupări de frumos, doar cu un mare talent de jupuitor și de cîrnățar pe bani! În mijlocul sau la marginea ei, se ridică Cioloș și Seidler și Barna și Clotilde și Fritz și Burduja și toată ceata! I-o fi scoțînd neamurile și încuscririle la nivel de Europa, mi-am zis eu, adeseori!
    Cînd am citit povestea cu Oana Bogdan și statutul proprietății, am zîmbit. Cine naiba să o bage în seamă pe o închipuită din asta? Rătăcită și izolată prin cartierele Bruxelles-ului o fi luat-o razna! Unora, viața chinuită în singurătate și zbaterile într-o lume care nu-i acceptă începe să le băune în creieri.

    Pentru continuare.....:

    https://www.cotidianul.ro/ce-fel-de-lume-vine-peste-noi/

    Mai știți că Imnul nostru național începe cu „Deșteaptă-te române…”?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Si inca nu are dosar la DNA, Cornel Nistorescu ??

      Ștergere
    2. Leon...,
      Urmează, .. dacă ii va face plângere penala avianyc...

      Ștergere
    3. @Leon

      După "rezolvarea" accidentului din 2008 făcut de Nistorescu am dubii că nu scrie "la cerere".

      Apropo, știe cineva de ce USR a trecut la untermensch pe foștii ofițeri de informații?
      De ce un ofițer care a lucrat pe antiterorism de exemplu nu e potrivit să devină membru USR? A îți face cu demnitate și onoare datoria față de țară este catalogat de statutul USR că fiind o rușine?
      Tipi care au furat banii persoanelor cu handicap pot fi președinte al USR (cu complicitatea criminală a ministrului justiției și a unor procurori rezist)!

      Eu doar o parte vizibilă a urii instituționale promovate de acest partid antinațional!


      PS - as înțelege incompatibilitatea unor șpăgari sau a unor torționari.

      Ștergere
    4. Eu nu cred că un ofițer de informații are atât de puțină onorabilitete încât să se înscrie intr-un asemenea hal de partid antiromânesc!

      Ștergere
    5. @Huhurez

      Așa e 👍! Ideea însă e că USR a trecut la "persoane indezirabile" ofițerii de informații. Cum e cu discriminarea?
      La o adică, dacă un ofițer de informații vrea să se înscrie, să poată! Că își ia scuipați de la alții... e altă treabă!
      Criminalii, pedofilii pot intra in USR pentru că există instituția reabilitării. Nu mai spun de infractorii care sunt protejați PENTRU CĂ SUNT ÎN USR.

      Ștergere
  9. Și, ca vorba sa nu se întindă pe prispa din tindă, acum depinde si de cat păr si lână avea Stefan Cel Mare pe limbă, ca putea fi de la cergă sau cal, dar si de la tras in răspăr către deal caci, se dzice din mestecătorile cârcotașe codoș, el ar fi fost un crai focos si ar hi dezgărdinat la fiecare descălecare crude fecioare, matematicienii găsind calculați cam 700 de bucăți de spilhozi dezbrăcați!

    RăspundețiȘtergere
  10. https://www.g4media.ro/ambasada-suediei-la-bucuresti-cine-are-prioritate-in-sensul-giratoriu-de-la-aviatorilor-elicopterul-autoturismul.html
    Pilotul american a vrut sa aduca un omagiu de Ziua Frantei, dar a incurcat Fusul orar..:)).

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Dacã mai trãia marele nostru istoric, N.Iorga, îi tragea douã-trei perechi de palme acestui Bouia de vedea stele verzi-rosii-albastre şi vreo douã suturi in fund,la câte prostii mai debiteazã!!!!!

      Ștergere
    2. @ Gigi
      Ce poti cere unui popor care nici macar istorie nu a avut pana la Iorga?

      Ștergere
    3. Măi zburătorule, tu nu îți dai seamă ce prostii spui.

      Ștergere
    4. Huhu,
      cum sa-si de aseama un nemernic? Ce Autistul isi da?

      Ștergere
    5. Carturarii ce erau, in fapt?
      *Alexandru Dimitrie Xenopol (n. 23, după alte surse 24 martie 1847, Iași – d. 27 februarie 1920, București) a fost un istoric, filosof, economist, pedagog, sociolog și scriitor român. Este autorul primei mari sinteze a istoriei românilor. S-a distins și ca un filozof al istoriei de talie mondială, fiind considerat printre cei mai mari istorici români, alături de elevul său, Nicolae Iorga. A fost profesor de istorie la Universitatea din Iași și membru al Academiei Române.
      **Cand cari șpan amestecat cu vaselina devii doar idiotăn și nu pricepi nimic, nici daca ai citit un text mai abitir ca Trasnea!
      ***Ăsta este dovada cie ca niste psihologi si psihiatri nu si-au facut datoria sau ca marja de prostie de 3-10% se pastreaza mereu si in orice domeniu!

      Ștergere
  11. Să NU uităm că Armata Rusă a implementat Democrația în Franța (v. Originea cuvântului Bistro). Din păcate NU au făcut același și în Rusia!

    RăspundețiȘtergere
  12. Ce aflam noi navigand? O grozavie!

    ” La sfârșitul „Revoluției din februarie” din 2 martie (stil vechi)/ 15 martie (stil nou) 1917 Nicolae al II-lea a fost forțat să abdice în numele său și al țareviciului, în favoarea fratelui lui, spunând: „Lăsăm moștenire succesiunea noastră fratelui nostru, Marele Duce Mihail Alexandrovici, și îi dăm binecuvântarea noastră la urcarea pe tron.” Marele Duce Mihail a refuzat să accepte tronul și a abdicat a doua zi, și astfel trei secole de istorie a dinastiei Romanov s-au încheiat.

    Guvernul Provizoriu a hotărât la început să-i țină pe Nicolae, Alexandra și pe copiii lor închiși în reședința imperială, Palatul Alexandru, apoi guvernul lui Alexandr Kerenski i-a mutat în Tobolsk, în Siberia, în august 1917, unde au rămas pe durata Revoluției din Octombrie, ca mai apoi să fie mutați de guvernul bolșevic într-un oraș controlat de Armata Roșie, Ecaterinburg. Țarul și familia sa, inclusiv țareviciul Alexei grav bolnav, precum și câțiva servitori care îi însoțiseră, au fost împușcați în subsolul Casei Ipatiev de un pluton de execuție bolșevic condus de Iacov Iurovski în noaptea de 16 iulie spre 17 iulie 1918. Execuția a fost grăbită de avansarea către Ecaterinburg a subunităților Legiunii Cehe în drumul lor de retragere din Rusia. Temându-se că Legiunea Cehă va cuceri orașul și-l vor elibera pe Nicolae, temnicerii lui bolșevici au hotărât lichidarea imediată a familiei imperiale. Dovezile că această execuție s-a făcut cu știința și cu aprobarea lui Lenin sunt suficient de multe, mulți istorici văzând în aceasta o răzbunare pentru condamnarea la moarte a fratelui mai mare al liderului bolșevic, Alexandr Ulianov, în urma tentativei eșuate de asasinare a țarului Alexandru al III-lea în 1887.

    ^Deoarece CEKA se temea ca soldații ruși nu vor trage asupra țarului lor, plutonul de execuție a fost format din soldați maghiari, printre ei aflându-se și ****viitorul lider comunist <>.”

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Citisem despre asta, prin Historia parca.
      Dar despre asta ce spuneti?
      Nu de alta dar avem, inclusiv pe aici, fani rusi si Putin.
      Militari din aia adevarati nu gluma.
      Bine, unii nici nu stiu in ce armata au fost si cine sunt inamicii dar astea sunt detalii nesemnificative.

      https://tomisnews.ro/manifestul-propagandistic-al-lui-putin-rusii-si-ucrainenii-sunt-un-singur-popor-romania-a-ocupat-basarabia-si-bucovina-de-nord/

      Ștergere