DECIZIA Nr.223
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
din 13 martie 2012
referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::::
Pag 8
privinţa tuturor pensiilor indiferent de cuantumul lor, tocmai pentru ca sarcina fiscală să fie aşezată în mod echitabil în privinţa acestei categorii de venituri.
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în
De altfel, Curtea reţine că veniturile realizate din pensii sunt supuse impozitului pe venit [a se vedea în acest sens, art.41 lit.e) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.927 din 23 decembrie 2003], însă acest impozit nu vizează întregul cuantum al pensiei, întrucât art.69 din Codul fiscal stabileşte venitul impozabil lunar din pensii ca suma rezultată prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei şi a contribuţiilor obligatorii calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică.
De aceea este de dorit ca asupra veniturilor din pensie sistemul de calcul a impozitului pe venit şi al contribuţiei de asigurări sociale să fie similare şi să ţină cont de protecţia constituţională de care acestea beneficiază, pentru că în caz contrar s-ar ajunge la consecinţe inechitabile, întrucât persoana, deşi beneficiază de o deducere din venitul realizat din pensie, indiferent de cuantumul acestuia, deci beneficiază, din evidente raţiuni sociale, de o scutire totală de la plata impozitului pe venit asupra sumelor care fac obiectul deducerii, nu se bucură de un tratament juridic similar şi în privinţa contribuţiei de asigurări sociale.
Întrucât există o modalitate de interpretare a textului conformă Constituţiei ce rezultă, de principiu, din dispoziţiile art.213 alin.(2) lit.h) din Legea nr.95/2006, text cadru care, scutind de la plata contribuţiei de asigurări de sănătate pensionarii cu pensii mai mici de 740 lei, operează practic o deducere în privinţa acestei sume, Curtea urmează să constate că textul legal criticat este constituţional numai în măsura în care, în privinţa veniturilor realizate din pensii, există o unitate între modul de calcul al contribuţiei de asigurări de sănătate şi al impozitului pe venit. Având în vedere faptul că neconstituţionalitatea este atât o sancţiune ultimă aplicată de instanţa constituţională cu repercusiuni asupra existenţei normative a legii, cât şi parte integrantă a ordinii juridice normative (Decizia nr.847 din 8 iulie 2008, publicată în
Pag 9
Monitorul Oficial al României, nr.605 din 14 august 2008), Curtea va constata constituţionalitatea art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii în interpretarea sa conformă prevederilor Constituţiei, respectiv în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât
considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general
Pag 10
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
Prin urmare, categoria de venituri asupra căreia poartă sarcina fiscală - contribuţia de asigurări de sănătate-, sunt veniturile din pensie, sarcina fiscală este stabilită asupra diferenţei dintre cuantumul pensiei şi suma deductibilă de 740 lei, iar prin modalitatea concretă de calcul a acestei sarcini fiscale se ajunge, în privinţa
tuturor pensiilor, indiferent de cuantumul lor concret, la plata către bugetul asigurărilor sociale de stat a cotei de 5,5% aplicată asupra diferenţei menţionate şi la scutirea totală de la plata contribuţiei a sumei deductibile de 740 lei.
Curtea constată că, întrucât deciziile sale produc efecte numai pentru viitor, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie, cele stabilite prin prezenta decizie urmează a se aplica de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii, şi casele sectoriale de pensii, de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I; totodată, instanţele judecătoreşti vor aplica prezenta decizie numai în cauzele pendinte( n.mea: în curs de judecată) la momentul publicării acesteia, cauze în care respectivele dispoziţii sunt aplicabile, precum şi în cauzele în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate până la data sus menţionată, în această ultimă ipoteză, decizia pronunţată de Curtea Constituţională constituind temei al revizuirii potrivit art.322 pct.10 din Codul de procedură civilă.
În fine, Curtea reţine că puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale, deci şi deciziile Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Astfel, atât
considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general
Pag 10
obligatorii, potrivit dispoziţiilor art.147 alin.(4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) şi al art.147 alin.(4) din Constituţie, al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A. d) şi al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
În numele legii
Decide:
Constată că dispoziţiile art.259 alin.(2) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în Dosarul nr.204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se
interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Prezenta decizie se comunică celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Definitivă şi general obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 13 martie 2012.
