15 noiembrie 2017

Adăugat în: ,

Ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate de către părţile unui litigiu


SOLUŢIONAREA EXCEPŢIEI DE NECONSTITUŢIONALITATE

Sediul materiei
Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate sau controlul de constituţionalitate a posteriori este reglementat de art.146 lit.d) din Constituţie şi de art.29-33 din Legea nr.47/1992.
În cadrul acestui tip de control, Curtea hotărăşte atât asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă, în vigoare, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, cât şi cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului.
Autorii sesizării
Excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată:
- de către părţile unui litigiu;
- din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial;
- de procuror, în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă;
- de Avocatul Poporului, direct.
Obiectul excepţiei
Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe imperative stabilite prin legea organică a Curţii Constituţionale [art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992]:
- să fie o lege sau ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă. Prin urmare, doar actele cu caracter legislativ fac obiectul controlului de constituţionalitate, nu şi actele administrative. Acestea din urmă pot fi supuse controlului de legalitate exercitat de instanţele judecătoreşti;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să fie în vigoare. Prin Decizia nr.766/2011, Curtea Constituţională a constatat că sintagma "în vigoare" este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată trebuie să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. Evident că această cerinţă nu se aplică în cazul în care Avocatul Poporului ridică excepţia de neconstituţionalitate;
- legea sau ordonanţa ori dispoziţia criticată să nu fi fost constatată ca fiind neconstituţională printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
Atunci când excepţia nu îndeplineşte cerinţele menţionate anterior, instanţa este obligată să respingă printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.
Autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu poate cere, în timpul dezbaterilor din şedinţa publică ori prin notele scrise depuse la dosar, extinderea obiectului excepţiei, deoarece, potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra dispoziţiilor legale menţionate în încheierea prin care instanţa sesizează Curtea cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, în caz contrar sesizarea nefiind legală.
De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, autorul excepţiei nu poate să invoce în faţa Curţii un alt temei constituţional, care nu are nicio legătură cu cel invocat în sesizare şi nici nu este o dezvoltare a acestuia, întrucât aceasta ar avea  semnificaţia ridicării unei excepţii direct în faţa Curţii, eludându-se astfel prevederile art.29 din Legea nr.47/1992, ceea ce este inadmisibil.
Sesizarea Curţii Constituţionale
Sesizarea Curţii Constituţionale se face de către instanţă, prin încheiere, sau direct de către Avocatul Poporului, prin adresă însoțită de motivarea excepției.
Sesizarea Curţii Constituţionale de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate se face printr-o încheiere distinctă, în original sau în copie certificată, care trebuie să cuprindă punctele de vedere ale părţilor şi opinia instanţei asupra excepţiei, şi să fie însoţită de dovezile depuse de părţi. Dispozitivul încheierii trebuie să se refere la soluţia instanţei cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale. [art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010art.1 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.26 din 16 decembrie 2010].
Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, de către instanţă, încheierea trebuie motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare.
Odată cu încheierea de sesizare, instanţa de judecată trebuie să trimită Curţii Constituţionale numele părţilor din proces şi datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.
Documentele comunicate în copie de către instanţa în faţa căreia a fost ridicată excepţia trebuie certificate de către aceasta prin consemnarea menţiunii “conform cu originalul” pe fiecare filă. (art.2 din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010).
Sesizarea Curţii cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă, în vigoare, se face printr-o adresă însoțită de motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, cu precizarea dispoziţiilor criticate şi a temeiurilor de constituţionalitate invocate.
Procedura
După ce primeşte încheierea de sesizare, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-raportor.
Încheierea prin care a fost sesizată Curtea se comunică:
- preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului,
- Guvernului
- şi Avocatului Poporului,
indicându-le data până la care aceste autorităţi pot să trimită punctul lor de vedere. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru.
În cazul în care Curtea Constituţională este sesizată direct de Avocatul Poporului, comunicarea sesizării în scopul trimiterii punctelor de vedere se face:
- preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
- şi Guvernului.
Judecătorul desemnat ca raportor este obligat să ia măsurile necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii.
Totodată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele referitoare la sesizare şi, dacă este cazul, solicită completarea actului de sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.
Judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale, dacă apreciază că este necesar, poate să solicite instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia sau a oricărui act, în copie certificată, din acest dosar [art.47 alin.(3) din Regulament şi art.3 din Hotarârea Curţii Constituţionale nr.3 din 9 februarie 2010].
Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.
Magistratul-asistent întocmeşte proiectul de raport.
Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere, soluţiile din doctrina şi jurisprudenţa română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte un raport scris asupra cauzei.
Termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării sesizării.
Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.
Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi lucrătoare, în celelalte cauze.
Înştiinţarea părţilor se poate face prin citaţie, precum şi prin alte modalităţi operative, respectiv telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic, grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.
Pe formularul de citaţie se menţionează expres că prezentarea părţii în faţa Curţii Constituţionale nu este obligatorie.
În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română.
Cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei, magistratul-asistent verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare ataşate la dosar şi dispune măsurile necesare, după caz.
În cazul în care constată nereguli procedurale, magistratul-asistent îl informează pe preşedintele Curţii Constituţionale.
Participarea procurorului la judecată este obligatorie.
Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi anume avocaţi definitivi care au o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare.
Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi magistratul-asistent desemnat în dosar.
Numai în caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra constituţionalităţii altor dispoziţii din actul atacat, de care, în mod necesar şi evident, nu pot fi disociate dispoziţiile menţionate în sesizare.
Tipul actului emis
În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. d) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.
Comunicarea deciziei
Deciziile prin care se respinge excepţia de neconstituţionalitate se comunică:
- instanţei care a sesizat Curtea Constituţională sau
- Avocatului Poporului, după caz.
Deciziile prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare se comunică:
- celor două Camere ale Parlamentului;
- Guvernului;
- instanţei care a sesizat Curtea Constituţională; în cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia;
- autorităţilor publice implicate.
Efectele deciziei
Potrivit art.147 alin.(1) lit.c) din Constituţie, dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.

23 comments:

Huhu Rezea spunea...

Mulţi consideră că se pot afla în litigiu cu Casele de pensii Sectoriale numai când formulează contestaţii la deciziile de pensii.
Potrivit articolelor 101 şi 102 din L 223/2017, putem să ne declarăm în litigiu cu Casele Sectoriale pentru orice cerere care are legătură cu stabilirea şi plata pensiilor, rezolvată într-un mod nefavorabil.

radu catalin spunea...

Huhu, ca mai toată lumea care a ajuns la tribunal am primit și eu azi răspuns negativ trimițându-mă la Ploiești.Ce mai pot să fac, deoarece eu consider că mor cu dreptatea în mână?Te rog ajută-mă!Cererea mea a fost considerată neîntemeiată.

Leonard spunea...

Cred ca ar fi bine sa stie cititorii mai putin exersati cu procesele in justitie , ca "Ridicarea" (invocarea) unei exeptii de neconstitutionalitate , este o "chichita" pe procedura care are prioritate in solutionare deoarece de aceasta solutionare a exceptiei , depinde continuarea judecatii. Daca exceptia invocata de justitiabil este admisa de instanta de judecata , atunci judecarea se suspenda pana când CCR-ul va solutiona exceptia de neconstitutionalitate. Eu sunt blocat "pe procedura" din ianuarie , deci se cam face un an de când astept solutia de la CCR , pt. a putea continua judecata. Demersul trebuie oleaca de calificare, iar acel justitiabil care are de=a face pt. prima oara cu justitia trebuie sa fie foarte atent sa nu-si prinda ureichile si sa piarda procesul din prima , fara sa mai ajunga sa se judece , deoarece pierde "pe procedura"...
De asemenea , justitiabilul trebuie sa stie ca nu orice litigiu cu Casele (era sa zic de nebuni) , se preteaza la invocarea unei astfel de exceptii.
SAVANTII nu trebuie slabiti , deoarece ei pe nestiinta justitiabilului , pe inactivitatea lui ( "puturosenia" ) lui se bazeaza.

Leon spunea...

Fara o Contestare a Deciziei de pensie in termen de 30 de zile de la comunicare(Art.97), nu cred ca te poti adresa Tribunalului local..!

Iulian Mares spunea...

Leonard,
Pai, asta-i țară normală la cap și cap, în care cetățeanul trebuie să se bată pt drepturile lui!
Și are șanse de câștig că la alba-neagra?

Leon spunea...

Leonard, Contestatia mea are deja 12 luni de cand am trimis-o la Comisie; dupa atata timp cred ca voi primi un raspuns favorabil si atunci nu mai ajung la Tribunal.:))

Huhu Rezea spunea...

@Leon
Dumneata vrei să te auzi numai pe d-ta.
Mai citește și ce scriu ceilalți!
Tocmai scrisesem mai sus cum poți să te declari în litigiu cu Casele Sectoriale.

Leonard spunea...

*** Leon ,
Nici nu-ti vor raspunde la contestatie.
SAVANTII , au un siretlic si anume , nu raspund la contestatiile cu probleme ,adica cand in mod vizibil ai drepatae. Apoi , daca-i dai in judecata , ei iti trimit imediat o Hotarare incropita pe goana . Apoi , vor veni cu "exceptia" ca nu ai contestat la instanta si Hotararea Comisiei , desi acea hotarare nu exista la data cand i-ai actionat in judecata. de aceea , imediat cand vei primi Hoatarea , trebuie sa formulezi rapid o completare la cererea introductiva. Ii cunosc pe SAVANTI ca pe buzunarele mele . Le-as putea face un audit de s-ar mira si ei de cate mizerii fac. Nu e vina lor.....

Leon spunea...

Huhu Rezea, voi deschide actiune in instanta numai daca primesc un raspuns nefavorabil la Contestatia la Decizia de pensie..!
Nu doresc recalcularea pensiei conf
Legii 263 chiar daca art.122 din Legea 123/2015 mi-ar permite acest lucru.
Am facut o simulare cu programul Trofin si pensia ar fi mai mare cu 300 lei, dar in viata nu numai banii conteaza, tin mai mult la Onoarea de Militar si doresc in continuare sa raman cu pensia recalculata dupa o Lege a Pensiilor Militare..!

Iulian Mares spunea...

Huhu,
Tare este și art 105!
Daaaar, cel mai tare mi se pare 103!
Eu știam că în elaborarea actelor normative se elimina balastul și prevederile inutile!
Greșesc eu, că nu sunt specialist in drept?


Huhu Rezea spunea...

@Leon
D-ta știi că există și o asemenea reglementare în Legea 223/2015?
Art. 98
(4) Termenul de soluționare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
(5) În situația în care contestația nu este soluționată de comisiile de contestații în termenul de 45 de zile, deciziile de pensie pot fi atacate la instanța în a cărei rază teritorială își are domiciliul ori sediul reclamantul.


Leon spunea...

Huhu Rezea, cunosc termenul de 45 de zile..numai ca eu nu merg in instanta acum..astept un raspuns favorabil la contestatie..!
PS. Ati trimis la CPS. cererea de recalculare cf.Art.122 ?

Huhu Rezea spunea...

@Leon
Eu n-as avea această naivitate să mai cred că... după un an de zile, mai primesc un răspuns favorabil la o contestație?
Da, am pregătită solicitarea de opțiune. Am formulat-o astfel încât să mă declar în litigiu cu Casa MApN nu numai pe art. 122, ci și pe prevederile art. 30 din L 223/2015, modificat prin OUG nr. 57, și pe art. VII al OUG nr. 59/2017. Zilele următoare o expediez prin posta cu confirmare de primire.

Iosif Vasile spunea...

D-le H,

Exceptia de neconstitutionalitate pe art.28,29 si 30 a fost transmisa de Tribunalul Bucuresti din iulie si pana in present in dosarul de la CCR nu se gasesc decat documentele transmise de Tribunal. Ce parere aveti, au trecut mai mult de 90 de zile si nici o miscare semnificativa.
Un coleg spunea pe acest blog ca are un dosar la CCR din ianuarie si inca nu I s-a comunicat vreun termen.
Mai functioneaza legea la acest nivel sau ramane numai un exercitiu "democratic"?
Cu stima,

radu catalin spunea...

Huhu, te rog frumos ajută-mă!Eu dacă sunt pensionat de 1 an de zile mai pot contesta ordinul de trecere în rezervă care s-a făcut cu foarte mare întârziere, când în realitate trecerea în rezervă trebuia făcută din oficiu la solicitarea comandantului și a dus la stabilirea unei pensii mult mai mici?Mulțumesc mult anticipat!

Leon spunea...

Varianta OPTIMISTULUI:
ASTEAPTA-TE la ce este mai BINE, si
PREGATESTE-TE la ce este mai RAU...:)).

Huhu Rezea spunea...

@Iosif
Până in prezent au fost înregistrate la CCR 22 excepții de neconstituționalitate pe Legea 223/2015 și art. 40 al OUG nr. 57/2015, inaintate de instanțe de părți aflate în litigiu cu casele sectoriale.
Cea mai veche datează din decembrie 2016.
Niciuna nu a fost introdusă încă pe ordinea de zi pentru dezbateri. Probabil vor face o sedință specială în care vor lua în dezbatere toate excepțiile care au legătură cu pensiile militare.
La art. 28, singura excepție care ar putea fi admisă de CCR este cea cu privire la afectarea dreptului de pensie, prin micșorarea bazei de calcul al pensiei față de solda lunară brută care constituie bază de calcul al contribuției individuale la bugetul de stat conf art. 31.
Aceasta excepție poate fi ridicată și la OUG 59/2017 art.VII, pct. 2 unde s-a introdus ca bază de referință solda netă.
Din păcate, instanțele nu au constituit un filtru pentru trierea excepțiilor. Sunt atacate aproape 1/3 din articolele legii.
Am spus și repet, pentru cei cu vechime completă este esențiala atacarea la CCR a art. 30, modificat de OUG 57 care, instituind plafonul de 85%, confiscă dreptul de pensie suplimentară, sporul pentru vechimea cumulată de peste 45 ani, inclusiv pensia pentru stagiile ulterioare pensionării.

Huhu Rezea spunea...

@catalin
Ordinul în sine nu cred că-l mai poți contesta, dar dacă s-au înregistrat întârzieri în transmiterea dosarului, cu incălcarea dispozițiilor art. 63 din Legea 223/2015, poți să inițiezi un litigiu cu unitatea din care ai făcut parte.

Huhu Rezea spunea...

@Leonard
Nu știu ce se întâmplă cu contestația de la Trib T..pentru că, potrivit noii proceduri civile, sesizarea ccr nu mai constituie motiv de suspendare a judecății.
Contestațiile de la alte tribunale, pentru care s-a admis sesizarea CCR la inceputul anului 2017, au fost judecate în continuare și s-au dat, atât sentința în Tribunal, cât și hotărările în apel.

universal 11 spunea...

Leonard, alpacin, leon,
Am intrat si eu in joc, privind contestarea la tribunal, a deciziei, privind art.28, 29, 30, inclusiv exceptiile de neconstitutinalitate. Aveti grija ca la CCR, sa nu contestati legea 223/2015, ci art. 40 din oug 57/2015, cu alineatele respective

Huhu Rezea spunea...

@universal
Articolul 40 al OUG 57/2015 a devenit parte integrantă a Legii 223/2015. Corect spus este că ataci la CCR art. 30 din Legea 223/2015, așa cum a fost modificat prin art. 40 al OUG 57/2015.
Instanțele care au admis sesizarea CCR pe întregul art. 40 al OUG 57 nici nu au stiut câte articole din L 223 modifică. Cum să ataci întreg articolul 40? Poate doar pentru motive extrinseci.

Leonard spunea...

@U 11
Multumesc pt. atentionare si ma bucur sa aflu ca esti luptator si ai intrat in "coada de steptare " de la CCR.
Ii "lucrez" profesionist (cu un profesionist) pe gulerati. Am construit un "trinom" in lupta cu sistemul pervertit si ticalosit , compus din : (eu cu ce stiu si ce pot afla) + (avocatul) + ("know how"-ul from gazeta H).
Referitor la autodidactul "constitutionalist" alpacin , nu stiu ce s-a intamplat cu el , deoarece nici e.mailul nu-l mai are activ.
Pt. U 11 ( sub marinul )
" A-ntrebat Marin pe-o fată:
- Unde ţi-ar plăcea-n armată?
I-a răspuns, cu chip senin:
- Eu aş vrea... pe SUB-MARIN."

avianyc spunea...

@ Leonard
Nu era mai bine ”pedagogă” la soldați ?