Un produs Blogger.

marți, iunie 08, 2021

CCR a trăznit turma gălăgioasă a magistraților activiști-haștag-reziști

26 comments

COMUNICAT DE PRESĂ, 8 iunie 2021



III.   De asemenea, în legătură cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Curtea precizează următoarele:

Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în ședința publică din fața Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât și procurorul de ședință au solicitat ca, în analiza de constituționalitate pe care o efectuează, Curtea să țină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea a analizat cererea astfel formulată și a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituționalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 și rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credință cu Comisia Europeană ”pentru a surmonta […] dificultățile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referință menționate”. Prin urmare, Curtea și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituție – Decizia 2006/928 -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o lacună a Legii fundamentale și nici nu stabilește un standard mai ridicat de protecție decât normele constituționale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie:

 (i) să fie justificate de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției, 

(ii) să fie însoțită de garanții specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenței judecătorilor și procurorilor și 

(iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii și procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, de prezumția de nevinovăție și de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunțat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii și în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituțională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul național, în art.1 alin.(3) din Constituția României, este afectat prin reglementările care guvernează înființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și a constatat că acestea reprezintă o opțiune a legiuitorului național și îndeplinesc garanțiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și în art.21 alin.(1) și (3) referitoare la accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și, implicit, în acord cu prevederile art.2 și art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competența instanței de judecată cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului european, Curtea a reținut, în primul rând, că o instanță judecătorească are competența să analizeze conformitatea unei dispoziții din ”legile interne” cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție și, în cazul în care constată contrarietatea, are competența să aplice cu prioritate dispozițiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor. În toate cazurile, prin noțiunea de „legi interne”, Constituția are în vedere exclusiv legislația infraconstituțională. Legea fundamentală își prezervă poziția ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanță judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziții din ”legile interne”, constatate ca fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art.148 din Constituție.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligațiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităților române competente să colaboreze instituțional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituțiilor politice, Parlamentul și Guvernul României, și, pe de altă parte, că obligațiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligațiile nu pot incumba instanțelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituție politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanță de judecată ”este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curții, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituția României, întrucât art.148 din Constituție consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii față de dispozițiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conținutul și efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanța de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma națională. Așa fiind, judecătorul național nu poate fi pus în situația de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislației naționale, declarată conformă Constituției naționale de către Curtea Constituțională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislația internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunțată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudențial sub aspectul constatării incidenței Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituționalitate și, implicit, a încălcării art.148 din Constituție, Curtea  Constituțională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) și e) și alin.(2), precum și ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

*

Deciziile sunt definitive şi general obligatorii.

Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.



26 de comentarii:

  1. A tunat si i-a adunat, acum incepe sa-i trazneasca voturile furate sau date cu generozitate de capetele patrate!

    RăspundețiȘtergere
  2. Sectia speciala pentru Justitie nu poate fi desfiintata de ministrul Justitiei si USR, a decis CCR! Deci, inca o lovitura grea pentru ,,Guvarnul mău'' si realul prim sinistru de la Corcoceni! Credea cineva ca Câțosul poate hotarî absolut orice de unul singur? Bravo, CCR!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. CCR taie pofta unora de a desființa SIIJ invocând Htărârea C.J.U.E. Ca s-o desființeze trebuie să invoce motive politice, de natura să-i compromită pe inițiatori.

      Ștergere
    2. Onorabile, dar de ce CJUE nu intervine in litigiul acesta imoral si ilegal la modul oficial?

      Ștergere
    3. Pentru ca infiintarea SIIJ nu încalcă dreptul european. Mentinerea sectiei este de competenta legislației naționale.

      Ștergere
    4. Inocența unora este înduioșătoare! Auzi: "i-a trăznit", "lovitură", "taie pofta". Ați uitat în ce țară trăiți?

      Vă reamintesc eu:
      "Protestez în numele Constituției! Asta e violare de domiciliu!" —
      Zic: "Curat violare de domiciliu! da' umflați-l!"


      SIIJ?
      Le-au luat polițiștii judiciariști, nu au dotare, nu au personal. Dosarele făcute de SIIJ sunt "repartizate aleator" numai la judecători "rezist" iar mai apoi ministrul usr-ist trage concluzia: "Vedeți? Nu e eficientă Secția!"

      Alaltăieri, Curtea de Apel Pitești a decis că existența Secției Speciale pentru magistrați nu este justificată, ca urmare a deciziei Curții de Justiție a UE. Sentința este definitivă!!!

      Ștergere
    5. Și toate astea pt ca:
      -oamenii inteligenți sunt minoritari, iar democrația se bazează pe majoritate!
      Te-ai prins?🤣😜🤪

      Ștergere
    6. @Iulian Mareș

      Cum zicea C. Negruzzi:
      „Proști, dar mulți”.😁
      În cazul nostru, proști dar puțini. Să ai 16% din 30% și să te dai "emanația poporului"?!?!

      Eu zic că „Proști, dar mulți” sunt ăia care nu s-au dus la vot și ne-am ales cu ăștia (bine, și cu furtul masiv din secțiile de votare).

      Ștergere
  3. Azi, Consiliul Economic si Legislativ a hotarat ca se permite cumul pensiei cu salariul! Consiliul Economic si Social mai ramane sa se pronunte asupra acestei hotarari! Deci, lovituri dupa lovituri primite de rezisti!

    RăspundețiȘtergere
  4. Huhu,
    postez un link ce duce spre un interviu luat lui Antonie Iorgovan, in care printre alte subiecte Parintele Constitutiei (de formatie initiala militar fiind) face referiri si la asa zisul Stat de drept, gresit inteles, intrucat cel mai corect ar fi un Stat in care legea domneste!
    Pațakina aia este cumva tot Danileț?
    *Intr-un stat in care Legea domnește toate acele pațakine magistrate, grefiere și alte clapacitoare la taste ar fi trebuit ca de a doua zi sa mearga la AJOFM, exact ca in reclama TV!

    https://www.youtube.com/watch?v=Nk5PuxuJpRw

    RăspundețiȘtergere
  5. Actuala majoritate parlamentara va insista pentru desfintarea Sectiei.
    In Senat se afla proiectul de lege L 76/2021 repartizat pentru Raport, Comisiei Juridice..!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. @Leon

      Dacă nu, să vedeți cum dosarul lui Barna trece mai departe de "in rem" iar Clotilde nu se mai duce la poliție să depună plângeri cu să semneze controlul judiciar! 😂

      Ștergere
  6. Pai nu spuneau ei ca datorită MCV și PSD nu intram în Schengen.Acum nu ne lasă să intrăm că ar trebui desființată SIIJ?😀 Politica distruge națiunea!!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Citiți mai jos cum a putut să interpreteze legea națională un haștagist de la CA Pitești, cu 2 zile înainte de decizia CCR.
    „În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţei şi nu este însoţită de garanţii specifice care să permită: pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secţie să fie folosită ca instrument de control politic al activităţii respectivilor judecători şi procurori susceptibil să aducă atingere independenţei acestora şi, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competenţă poate fi exercitată în privinţa acestora din urmă cu respectarea deplină a cerinţelor care decurg din articolele 47şi 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
    În baza art. 488 6 din Cpp admite contestaţia formulată Asociaţia Proprietarilor Păgubiţi Oarja 2000 şi stabileşte termenul în care procurorul să rezolve cauza la data 18.01.2022.
    În baza art. 2 şi art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE, Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021 urmează ca procurorul să-şi decline competenţa de soluţionare a cauzei, iar la stabilirea competenţei vor fi excluse dispoziţiile art. 88 1 din Legea 304/2004.
    În baza art. 275 alin. 3 Cpp, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.06.2021”, se arată în minuta deciziei Curţii de Apel Piteşti

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Și MCV remarcă imediat că am făcut progrese în independența justiției și în statul de drept! 😂

      Nu mai zic că avocații rezist behăie că decizia CA Pitești e definitivă și că guvernul și parlamentul nu numai că nu pot "întoarce" o decizie a justiției dar nu au voie nici să o comenteze cu doar să o pună în practică.
      Toți cei care spun altceva sunt doar niste psd-iști ordinari, complici cu Dragnea, care vor să ne scoată din NATO, UE și Calea Lactee.

      De râs? De plâns?

      Ștergere
    2. Acasă cu el! La tăiat bușteni!

      Ștergere
    3. Decizia de la Pitesti este valabilă doar pentru cauza penală și pentru procurorul care a intocmit rechizitoriul in dosarul Asociației Oarja.

      Ștergere
  8. Vai de puala lor de satane inzorzonate cu cercei din cirese amare! Mai votati-i indesat ca sa va scurteze si de cap, ala care va duce orbeti la votat, nu ala caruia ii dati dupac dupa dupac cu nerabdare sa vi se actualizeze din țâșnitoare pensiile sociale, poreclite brotacare!

    RăspundețiȘtergere
  9. Parlamentul legifereaza in domeniul justitiei. Orice magistrat, judecator sau procuror, care contesta acest lucru, practic se contesta pe sine insusi si ca atare ar trebui fie sa paraseasca sistemul, fie sa fie sanctionat cu excluderea din magistratura. Nu am auzit undeva in UE ca magistratii sa conteste in strada sau in fata sediilor institutiilor de justitie modul in care se legifereaza. Nu le convine, sa demisioneze si sa intre in politica sa legifereze.Individul cu mustata trebuia exclus demult......

    RăspundețiȘtergere
  10. Dintre toate științele studiate, umaniste, reale, din cauza unor falși reprezentanți ai domeniului juridic am ajuns sa cred că științele juridice, așa cum se manifestă ele în ROU,sunt o lăbăreală și o afacere de casă! Și nu eu sunt vinovatul!

    RăspundețiȘtergere
  11. M-am exultat de pomana, ca tiganul la malul, pentru ca s-a interzis cumulul de penzie cu salariul! Opricum, personal n-am nimic de castigat sau pierdut, dar pentru cei care ar hi putut... Dar nici ca cei de la Aparare si Interne care se pensionau si reveneau pe aceleasi functii pe interese si salarii de 'jde meleoane lunare si babane, nene!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asta cu "aceleași funcții" am dubii.

      Nu știu cum e la MApN dar la MAI funcțiile sunt ori de militar, ori de funcționar public cu statut special ori personal civil.
      Dacă trecea în rezervă mai putea ocupa funcții de PC. Am îndoieli că ăia modificau statul pentru fiecare transformând funcția de militar în civil să poată idiotul să o ocupe!

      Știu situații în care a trecut în rezervă dar a revenit pe funcție de PC (la cei mai mici) sau pe funcție de consilier la barosani.

      Chiar știu foarte bine in caz al unui colonel, soția a avut o afacere, a luat țeapă, banca i-a luat casa și rămăseseră amândoi pe drumuri. A fost trecut în rezervă la limită de vârstă și a revenit ca PC să câștige un ban. Era penibil, toți știam că era un colonel extrem de capabil dar, ca PC, avea sarcini de tot râsul.

      Era mai corect dacă puneau limită privind valoarea pensiei. Dacă pensia e sub salariul mediu atunci mergi domnule și mai muncește! Plătește taxe și impozite, e util societății, nu se îmbogățește din asta!

      Cum e reglementat arată o idee: muncă la stat nu e muncă e un fel de ajutor social.

      Apropo:
      România: 60 de bugetari la 1000 de locuitori.

      Ungaria, Cehia, Slovenia, Polonia: 80 de bugetari la 1000 de locuitori (medie).

      Sunt țări chiar cu 130 de bugetari la 1000 de locuitori.

      Ștergere
  12. "Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri, proiectul de lege prin care angajații pot rămâne în câmpul muncii până la 70 de ani, la cerere. Bugetarii nu vor mai putea cumula salariul cu pensia, însă sunt mai multe excepții despre care ministrul Muncii spune că erau necesare pentru ca legea să fie constituțională.
    Aleșii locali, parlamentarii, membrii CCR și ai Curții de Conturi, și nu numai, se numără printre bugetarii exceptați din legea interzicerii cumulării pensiei cu salariul la stat.

    Potrivit proiectului de lege adoptat de Guvern și trimis în Parlament, vor putea cumula pensia cu salariul următoarele categorii:

    ▪︎persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau cele pentru care durata mandatului este prevăzută de Constituție
    ▪︎persoanele care beneficiază de drepturi de autor în condițiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare
    ▪︎personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora
    ▪︎pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate
    ▪︎membrii Academiei Române
    ▪︎asistenții personali și asistenților personali profesioniști prevăzuți de Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare
    ▪︎asistenții maternali prevăzuți de Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare
    ▪︎îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică prevăzuți de Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare."(digi 24)

    RăspundețiȘtergere
  13. Abstract?
    Daca tot ne-a aratat cum se aduna gunoiul, nu ar fi cazul ca domnul KWI sa-i arate si Clotildei ceva? ... sau, este sfios?
    Ca doar, el a garantat-o!

    RăspundețiȘtergere
  14. https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=https://www.stiripesurse.ro/amp.php%3Farticle_id%3D1869639&ved=2ahUKEwiZjvPKybzxAhV6h_0HHavLCZYQlO8DegQIGhAB&usg=AOvVaw2XCkMFrYvYXTgChUcB30uj&ampcf=1

    RăspundețiȘtergere